1,499 matches
-
Or, sărmanul Julien Benda avea dreptate: pentru că nu tot ce se întîmplă în secol este istorie. De fapt, asta am și vrut să arăt în ultima vreme; am vrut să restitui lucrurile pe trei planuri: ceea ce joacă în istorie, în ontologie și în logică sânt situațiile privilegiate. Deci: nu tot ce se întîmplă este istorie; nu tot ce există este investit cu ființă; și nu tot ce se formulează privește logica. Îl întreb pe amicul tău: cum vine să-mi vorbească
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
susțină un întreg sistem de filozofie? Prepoziția românească întru, pe care nu o traduce satisfăcător nici zu-ul german, nici }n engleză into, devine la Noica un operator ontologic fundamental, cu ajutorul căruia el construiește în mod spectaculos un întreg tratat de ontologie, găsind, prin această prepoziție doar, termenul de legătură între devenire și ființă. Culturalismul ca acces la o istorie mai adevărată Însă pentru generația care făcea primii pași pe scena publică a culturii către anii 1968-1970, Noica a însemnat și înseamnă
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
-i învețe și pe alții să creeze. "A învăța" înseamnă în acest caz a trezi în oameni ființa lor culturală uitată. Acest lucru îl implică dimensiunea paideică a personalității lui Noica. Și ea trimite, în mod coerent și fatal, la "ontologia" lui culturalistă: la ideea că există un "paradis al culturii", o tablă de fapt neschimbată a valorilor, o "cultură clasică", în care esența omului se regăsește și se desfășoară. Dar cum se poate realiza sarcina aceasta socratică de a trezi
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
ca râia, prin simplă frecare.) Așa se face că nici unul dintre judecătorii lui ocazionali nu l-a citit "cap-coadă" cu creionul în mână și nu a făcut să iasă din "întîlnirea cu Noica" un teanc de conspecte. Tratatele lui de ontologie (în care se află "gîndul ultim") au rămas, în timpul vieții lui, un mister pentru toată lumea. Critica filozofică lipsea cu desăvârșire, iar cea literară, cum era onest și firesc, nu putea depăși nivelul unor comentarii, aproximative și ele, la Rostirea filozofică
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
un "personaj", un cabotin de geniu dotat cu o oralitate prodigioasă, dar incapabil să scrie o pagină coerentă. De pe urma lui au rămas "322 de vorbe memorabile" și admirația înduioșată a lui Cioran. De pe urma lui Noica a rămas ultimul sistem de ontologie european. Noica aparține istoriei gândirii, Țuțea mitologiei culturale. " Dar admirația lui pentru Wittgenstein îi șterge multe păcate..." Asta ne lasă să înțelegem că autorul notei e în raporturi de cordialitate cu opera lui Wittgenstein, că este chiar un fan al
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
-l ține pe "a fi" în gură de dimineața până seara; cum este alcătuită ființa lui. E puțin lucru acesta? Este enorm. Heidegger "formalizează", structurează, articulează ceea ce poate fi cunoscut, dar care până la el nu a fost cunoscut cu rigoarea ontologiei. Când spun "ceea ce poate fi cunoscut", atrag atenția că Heidegger nu își arogă puteri magice în filozofie. Filozofia nu e magie și nu poate pătrunde în culisele existenței. Nici "de unde" (venim), nici "încotro" (ne ducem) nu-i stă lui Heidegger
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
noi din lipsă de posteritate, din neglijență și nesimțire ritualică, din incapacitatea urmașilor de a-i îngîna și reitera. Critica rațiunii pure sau Ființă și timp ar fi avut în România exact soarta pe care o are astăzi Tratatul de ontologie al lui Noica: lumi apuse din chiar clipa nașterii lor. 28 septembrie Reiau, apropo de "cod și stil", citatul din Heidegger: "Pre-mergerea deschide existenței renunțarea la sine ca posibilitate extremă a existenței și zdrobește astfel orice încremenire în una sau
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
minte în permanență, din clipa prefigurării lui și apoi pe tot parcursul producerii, eidos-ul lui, aspectul lui, forma lui finită, păstrată și adeverită în final de produsul însuși. Toată teoria "ustensilității" din Sein und Zeit, care reintegrează "obiectul" neutru al ontologiei tradiționale în spațiul unui "a fi" legat de menirea funcțională (pentru om nimic nu este fără să fi fost interpretat în prealabil la nivelul unui "la ce bun"), își află sursa aici. "Grija", această supremă "categorie" a non-indiferenței (așa am
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
însăși de factori sociali: Singura îndoială a lui Kuhn este dacă progresul în a dezlega enigme, sau mai degrabă în a rezolva probleme, înseamnă "progres spre adevăr" [...] Astfel Kuhn distinge atent succesul empiric al unei teorii de verosimilitatea sau veracitatea ontologiei sale." (Musgrave 1980: 49) În sfîrșit, disputa paradigmelor a folosit conceptul de paradigmă al lui Kuhn nu ca să elucideze natura discuțiilor teoretice din științele sociale, care trebuie să conțină întot-deauna ideea unei translații hermeneutice, ci ca un argument în favoarea inutilității
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
nu poate face acest lucru: el trebuie să reducă macronivelul de analiză la simple constrîngeri structurale. Concluzia trasă de Kratochwil și Ruggie este o perfectă și pură critică metateoretică: metodologia individualistă și pozitivistă a teoriei regimurilor este în dezacord cu ontologia sa intersubiectivă. Într-un mod destul de ciudat, această critică, deși publicată în International Organization, a făcut doar de foarte puține ori obiectul unor răspunsuri, în cadrul literaturii regimurilor (pentru o excepție, vezi Kohler-Koch 1989). Pe lîngă faptul că ea contribuie la
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
după căderea zidului Berlinului. Realismul stă încă la baza principalelor reconceptualizări ale actualului sistem internațional, de la reificarea geo-culturală a lui Huntington la "neo-medievalism" - și justifică politicile externe care pot fi deduse din acestea. Scepticismul luat în serios: critica sceptică a ontologiei realiste a statului Post-structuralismul este un cadru teoretic ce combină o metateorie a interpretivismului intersubiectiv (vezi capitolul 13) cu o teorie morală a scepticismului radical. Oricît de paradoxal ar putea părea, poststructura-lismul în disciplina relațiilor internaționale reprezintă o critică sceptică
Realism și relații internaționale. Povestea fără sfîrșit a unei morți anunțate: realismul în relațiile internaționale și în economia politică internațională by Stefano Guzzini () [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
Evident că unele dintre ele au o filogenie mai complicată, trecând prin inteligența artificială, știința calculatoarelor sau chiar matematică. Acest lucru nu schimbă, însă, cu nimic originea lor comună, observabilă atât în obiectul de studiu, sistemul complex, cât și în ontologia fiecărei discipline. Problema care se pune este dacă sistemele complexe sunt sisteme cibernetice, sau mai bine zis, sunt și sisteme cibernetice. O astfel de concluzie ar duce imediat la ideea că rolul de metaștiință l-au îndeplinit, în toată perioada
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
rețelelor informaționale se includ și rețelele peer-to-peer care sunt rețele virtuale de calculatoare ce împart între ele fișiere apelate de utilizatori plasați într-o rețea locală. Rețeaua relațiilor între clasele de cuvinte dintr-un tezaur este utilizată în definirea de ontologii și găsirea sensului celui mai potrivit al unui concept care reprezintă o idee. Rețelele semantice (Semantic Web) sunt astăzi intens studiate deoarece ele permit reprezentarea structurii unui limbaj și, prin aceasta, ajută la realizarea corespondențelor dintre limbaje în traducerea automată
Bazele ciberneticii economice by Emil Scarlat, Nora Chiriță () [Corola-publishinghouse/Science/190_a_197]
-
abordare a problemei obiectivelor Învățământului superior constă În enumerarea anumitor declarații de intenții cu caracter general și În Încercarea de a preciza câteva din interpretările care li se pot da. Se consideră că taxonomia este un concept particular, aplicativ al ontologiei. Într-o taxonomie, concepte mai puțin generale sunt definite În funcție de concepte mai generale, acestea - În funcție de altele Încă mai generale decât ele ș.a.m.d. În filosofie, cuvântul „ontologie” desemnează un punct de vedere sistematic asupra Existenței. Orientările prezentate, În continuare
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
pot da. Se consideră că taxonomia este un concept particular, aplicativ al ontologiei. Într-o taxonomie, concepte mai puțin generale sunt definite În funcție de concepte mai generale, acestea - În funcție de altele Încă mai generale decât ele ș.a.m.d. În filosofie, cuvântul „ontologie” desemnează un punct de vedere sistematic asupra Existenței. Orientările prezentate, În continuare, printre cele propuse mai frecvent sunt: a pregăti specialiști buni; a Învăța pe studenți să gândească; a oferi studenților posibilitatea a Înțelege bazele fizicii, sociologiei etc.; a iniția
Managementul calității În Învățământul superior by Valentin Ambăruş, Ciprian Rezuş, Gabriel Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Science/1697_a_2974]
-
Care s-ar impune ca alcătuind Însuși fondul lucrurilor? Aceasta ar fi etica terțului inclus și a contradictorului” . Acest mod de argumentare al lui Ștefan Lupașcu este unic, el fiind chiar autorul pentru logica contradictorului. III. OMUL, FIINȚĂ SPIRITUALĂ 1. Ontologie spirituală Ontologie Ramură a filozofiei care studiază trăsăturile generale ale existenței. (Teoria existenței). Existența este faptul de a fi, de a avea o realitate obiectivă, independent de conștiința celui care gândește sau percepe această realitate. Existența este un concept fundamental
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
ar impune ca alcătuind Însuși fondul lucrurilor? Aceasta ar fi etica terțului inclus și a contradictorului” . Acest mod de argumentare al lui Ștefan Lupașcu este unic, el fiind chiar autorul pentru logica contradictorului. III. OMUL, FIINȚĂ SPIRITUALĂ 1. Ontologie spirituală Ontologie Ramură a filozofiei care studiază trăsăturile generale ale existenței. (Teoria existenței). Existența este faptul de a fi, de a avea o realitate obiectivă, independent de conștiința celui care gândește sau percepe această realitate. Existența este un concept fundamental cuprinzând cu
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
a existentei doar prin apariția limbajului semnificant care permite diferențierea și interpretarea precisă a obiectului existent. Doar conștiința face posibilă perceperea reflexivă a existenței și a formelor sale, prin raporturi de construcție și obiectivare a limbajului desemnând realitatea obiectivă. Orice ontologie, În științele naturii sau zona științelor sociale, este un produs al minții umane. Prin urmare, a Încerca să explicăm cum se naște o construcție conceptuală de tip ontologic trebuie cunoscut câte ceva despre modul În care funcționează mintea umană. Iar caracteristica
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
de tip ontologic trebuie cunoscut câte ceva despre modul În care funcționează mintea umană. Iar caracteristica definitorie a funcționării minții umane o reprezintă intenționalitatea tuturor actelor psihice, adică faptul că, Întotdeauna, orice act psihic are un obiect. În cazul particular al ontologiilor sociale intenționalitatea joacă un rol fundamental În sensul că orice conceptualizare a oricărui tip de fapt social nu este posibilă decât prin limbaj iar limbajul la rândul său, În dimensiunea referențială mai ales, este determinat În profunzime de intenționalitatea actelor
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
la rândul său, În dimensiunea referențială mai ales, este determinat În profunzime de intenționalitatea actelor psihice În general. Prin urmare, limbajul determinat intențional decupează conceptual părți din realitatea socială pe care ulterior le integrează În construcții teoretice mai ample numite „ontologii”. Orice instituție socială, orice fapt social sau orice act social nu sunt posibile În afara unei conștiințe intenționale care Își traduce ulterior intenționalitatea prin diverse acte de limbaj. Evident, În această categorie intră și tandemul medic-pacient a cărui stare intențională nu
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
holistă ordinea implicită este fundamentală și prioritară. Legile fizice se sustrag pornind de la ordinea implicită care se desfășoară În ordine explicită, pe când reprezentarea mecanicistă pornește la elaborarea unor legi bazându-se pe ordinea explicită, și rămânând oarecum exterioară fenomenului studiat. Ontologia cuantică este reprezentată sugestiv de Werner Heisenberg. Ea are un element care explică aspectul ondulatoriu al naturii și altul ce evidențiază caracterul corpuscular al naturii. Aspectul ondulatoriu e interpretat În ontologia lui Werner Heisenberg nu ca o probabilitate definită subiectiv
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
pe ordinea explicită, și rămânând oarecum exterioară fenomenului studiat. Ontologia cuantică este reprezentată sugestiv de Werner Heisenberg. Ea are un element care explică aspectul ondulatoriu al naturii și altul ce evidențiază caracterul corpuscular al naturii. Aspectul ondulatoriu e interpretat În ontologia lui Werner Heisenberg nu ca o probabilitate definită subiectiv ci ca o tendință obiectivă pentru ca un eveniment actual să apară. Evenimentul actual exprimă realitatea obiectivă și corespunde aspectului corpuscular al naturii. Ontologia lui Werner Heisenberg permite Înserarea conștiinței În descrierea
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
corpuscular al naturii. Aspectul ondulatoriu e interpretat În ontologia lui Werner Heisenberg nu ca o probabilitate definită subiectiv ci ca o tendință obiectivă pentru ca un eveniment actual să apară. Evenimentul actual exprimă realitatea obiectivă și corespunde aspectului corpuscular al naturii. Ontologia lui Werner Heisenberg permite Înserarea conștiinței În descrierea naturii făcute de un fizician. Reprezentarea ontologică depășește viziunea epistemologică dualistă ce separă obiectul de subiect, făcând posibilă o reprezentare coerentă a lumii, corelativă conexiunii minte-creier. Astfel, procesul creierului la un nivel
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]
-
1991 Media Analysis Techniques, Newbury Park, London, New Delhi, Sage Bertrand, Jean-Claude, 1995 Média. Introduction à la presse, la radio et la télé, Paris Black, Max, 1962 Models and Metaphors, Ithaca New York, Cornell University Press Boboc, Alexandru, 1997 Limbaj și ontologie, București, Editura Didactică și Pedagogică Borella, Jean, 1995 Criza simbolismului religios, Iași, Institutul European Bougnoux, Daniel, 1991 La communication par la bande, Paris, La Découverte Bremond, Claude, 1973 Logique du récit, Paris, Seuil Brès, Jacuques, 1994 La narrativité, Louvain la
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
empire des signes, Paris, Skira Barthes, Roland, 1973 "Texte" în Encyclopaedia Universalis, Paris Barthes, Roland, 1985 L'aventure sémiologique, Paris, Seuil Benveniste, Emile 1966, 1974 Problèmes de linguistique générale (tome I et II), Paris, Gallimard Boboc, Alexandru, 1997 Limbaj și ontologie, București, Ed. Didactică Calvet, Louis Jean, 1973 Roland Barthes, Paris, Payot Eagleton, Terry, 1994 Critique et théorie littéraires. Une introduction, PUF, Coll Formes sémiotiques Eco, Umberto, 1972 La structure absente, Paris, Mercure de France Eco, Umberto, 1988 Le signe: histoire
Semiotica, Societate, Cultura by Daniela Rovenţa-Frumușani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]