1,074 matches
-
au cumpărat doi cai în valoare de 160 de lei, o haraba mare le‐a fost dăruită de către un membru al societății „Drumeții”, acestea să servească pentru transpo rtarea bagajelor iar pentru a se ușura pe ei, și‐ au făcut opinci și și‐au croit un fel de tașcă pentru a păstra hrana zilnică; cu o zi înainte de plecare, ei și‐au scos pașapoartele, au făcut în comun o baie și pentru astăzi miercuri 19 aprilie, ei au fost gata de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
mai amintește de societatea "Drumeții", creată de tânărul Ghinsberg, "care în disperare au hotărât să plece în America pe jos, au cumpărat doi cai în valoare de 160 de lei, o haraba mare le-a fost dăruită, și-au făcut opinci ... cu o zi înainte de plecare, ei și-au scos pașapoartele, au făcut în comun o baie și pentru astăzi 19 aprilie, ei au fost gata de drum...". Ziarul "Junimea zionistă" organ de propagandă zionistă. Nr. l a apărat în ianuarie
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
devenită coparticipantă la caz. - Săptămâna viitoare va fi operată la cap iar per ioada de recuperare este foarte importantă - mai spune dr.Tarași... De pe email străbătea un apel: „de la Tutova-Vaslui provenea și Nică Lumânărică, onorat și respectat de la Vlădică până la opincă. Un sfânt! Osemintele lui se află la Biserica Tălpălari - Iași. Mergi, tânără, și roagă te lui, pentru sănătatea ta și a copilului tău! Sfinte Nică-Lumânărică, roagă-te și tu lui Dumnezeu pentru mamă și copiii ei. Fă ca acea stă
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
un colț al amintirii chiar dacă, acum este plecat spre câmpiile veșnic înverzite și am plecat spre satul meu de dincolo de șapte dealuri și șapte văi, tocmai la margine de județ în satul acela cu foarte puține schimbări, sat în care opinca răzeșului încă se mai simte întipărită în țărâna primăverii. Este vorba de satul Cursești Vale, un loc rămas cumva în laterala tăvălugului așa zisei civilizații, un loc în care cocoșii mai cântă cucurigu pe românește și nu cocoreco, ca dincolo
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
care o mare parte era prin pădurea cea deasă a statului, unde întunericul era parcă mai negru decât smoala și omul mergea doar din ce-și amintea despre șerpuirea drumului și se ghida după cum simțea bătătura drumului sub talpa opincii. Cred că eram adolescent, când am mers pentru prima dată de unul singur noaptea spre gară prin pădurea aceea, pentru a fi dimineață în gară la Rafaila. Nu pot să spun că nu-mi era teamă, ba încă simțeam cum
Parasca by Mititelu Ioan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91853_a_92383]
-
de tot felul adevărații beneficiari sunt soldații mutilați ce se întorc de pe front cu ochi de sticlă, mâini de cauciuc și picioare din lemn. Ei nu vor mai avea nevoie nici de ochelari, nici de mănuși, nici de obiele sau opinci. Când privi mai atent la ceilalți profesori, ce stăteau aliniați în preajma directorului, "studentul " a rămas uluit. Printre aceștia era și ea; ea în persoană. I-ar fi stat mai bine ca elevă, ar fi fost colegi, ar fi stat cu
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
și celălalt toc ce stătea proțăpit de talpă și nu vroia să se despartă de ea, l-a aruncat în primul coș de gunoi și, ca un oier din Oaș, în costum englezesc cu cămașă scrobită și lavalieră dar cu opinci în picioare, lipa-lipa pe bulevard. După ce a exclus mai multe variante nesigure, o idee salvatoare îi lumină calea. Avea o mătușă în Piața Rosetti. Aceasta trebuia să-i sară în ajutor, să-l ajute cu bani, îl va împrumuta și
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
care ieșea la iveală un gen de rubașcă strânsă pe corp, zdrențuită și grosolan peticită, dintr-un fel de piele de animal necunoscut, în jurul căreia se răspândea un miros pestilențial; cu picioarele învelite în niște pâslari ca un fel de opinci primitive, ce l-ar fi făcut de râs chiar și în fața propriei sale familii, de care atârnau o pereche de schiuri rudimentare și cu care nu ar fi îndrăznit să se arate nici măcar în fața prietenilor de joacă pe timpul zbuciumatei sale
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
nepoții noștri ne vor uita! A uita e un lucru natural, firesc și chiar eficient. Cui i-ar folosi, spre exemplu, să țină minte cu ce fel de obiele sau cu ce fel de nojițe, în fiecare dimineață, își mula opincile pe picioare străbunicul lui; dacă se bărbierea sau nu; ce mânca la prânz, cât de multă sare și ce fel de ardei punea în mujdei; pe ce rogojină sau în ce căpiță făcea amor cu străbunica și anume când, ziua
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
Alertele confesiuni din ciclul La Lilieci (șase volume primul din 1973, ultimul, postum, 1998) compun o spirituală monografie a oltenismului rural contemporan; texte amintind de "țărăniile" lui Creangă! Un Nea Florea cugetă cu socoteală: Îmi arăta încă de cu toamnă opincile viitoare pe spinarea porcului gras"; un convorbitor sărac, "avea pământ doar pe sub unghii, cum zicea el". Chipuri precum Mama sau văduva Mitruța (cu o casă de copii care mor pe rând), practici precum Lăutul ori Ignatul vorbesc de mentalități și
[Corola-publishinghouse/Science/1545_a_2843]
-
rang boieresc. Această negustorie cu rangurile a provocat mare supărare boierilor de neam vechi, mai ales cînd ei s-au văzut puși în umbră de boierii noi, răsăriți nu se știe de unde, cu miros de scrumbie, de măsline ori de opinci. Mai mult, marii boieri au avut pretenția ca și administratorii, vătafii și vechilii ori posesorii (=arendașii) de pe moșiile lor să aibă titluri boierești; chiar proprietarii singuri interveneau pe la Domnie pentru obținerea acestor titluri. Pe de altă parte, și unii meseriași
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
a dat și nouă, / Și l-a rupt în trii / Și-a dat la copii, / Și l-a rupt în patru / Și-a hrănit tot satu, / Și l-a rupt în cinci / Și-a dat la voinici, / La feciori cu opinci; / Iar cât a mai rămas / Înapoi că mi l-a tras, / Și l-a pus în cuiu din dos / Ca să fie-ndemânos / Pentru alți plugari de scos..." 405 Colacul ritualic reprezintă sacrificiul spiritului grâului, jertfa divinității care moare și renaște, o dată cu
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
există o concordanță deplină între vârsta timpului calendaristic și vârsta sfinților din calendarul popular: Sfântul Vasile sau Sânvăsâi, sărbătorit la început de an, este un tânăr petrecăreț, Sântoader este un flăcău frumos, cu coadă de cal, în cioareci și cu opinci, care intră pe la șezători să joace fetele, Dragobete (24 februarie) este zeul dragostei, Sfântul Gheorghe sau Sângiorzul era un tânăr războinic, Sfântul Ilie sau Sântilie și Sfântul Dumitru sau Sâmedru erau sfinții maturi, în timp ce sfârșitul de an era dominat de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mână și cu un clopot mare în spate, Cucii alergau, în prima dimineață după Lăsatul Secului sau în ziua de Lăsatul Secului, după oameni, pentru a-i atinge cu bota, iar, la amiază, luau o nuia de care legau o opincă și alergau, din nou, după cei pe care-i întâlneau în cale. Spre seară Cucii mergeau din casă în casă pentru a face câte o horă în curte.244 Întregul ceremonial se desfășoară "pe mutește" ceata însăși este condusă de
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
electrică. Pentru a avea puțină lumină deținuții făcuseră niște lămpi și atunci când le aprindeau seara retrăiau “atmosfera de peste 2000 de ani în urmă a vieții primilor creștini”. Echipamentul de lucru era format din pufoaică, căciulă cu clape iar în picioare opinci de cauciuc. Din opinci peste pantaloni se trăgeau “ciulcii”, un fel de ciorapi de cauciuc care se ridicau peste genunchi și care erau împregnați cu săpun pe la cusături ca să nu pătrundă apa; ciulcii erau legați cu niste tulpini de papură
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
puțină lumină deținuții făcuseră niște lămpi și atunci când le aprindeau seara retrăiau “atmosfera de peste 2000 de ani în urmă a vieții primilor creștini”. Echipamentul de lucru era format din pufoaică, căciulă cu clape iar în picioare opinci de cauciuc. Din opinci peste pantaloni se trăgeau “ciulcii”, un fel de ciorapi de cauciuc care se ridicau peste genunchi și care erau împregnați cu săpun pe la cusături ca să nu pătrundă apa; ciulcii erau legați cu niste tulpini de papură ca să nu alunece în
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
care nu reușeau s-o îndeplinească erau bătuți cu vâna de bou sau cu frânghia udă. Daniel Cristea Enache amintește evocarea lui Ion D. Sîrbu, din colonia Periprava, din timpul sezonului de tăiere a stufului: „Acolo, pe gheață, încălțați în opinci făcute din anvelope vechi, legate cu sârmă, înfofoliți în cârpe, înarmați cu tarpane tăiam trestia, o legam în snopi grei, pe care îi duceam pe umeri, uneori, și până la un kilometru distanță, prin miriștea desfundată și tăioasă ca sticla, până la
NU PUNE, DOAMNE, LACÃT GURII MELE by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/1835_a_3165]
-
se apropie dracul de tine. Se crede că nu e bine a se culca cu fața în sus, c-apoi diavolul i se pune ca o piatră pe piept, așa că nu se poate scula. Pe potlogul* ce-a rămas de la opinci, să faci cruce, că-și face dracul opinci din el. Dracul locuiește în gropi și pivniți părăsite, case pustii etc. Acel loc unde-a fost cineva ucis de lut* este necurat, și acel ce trece noaptea pe acolo trebuie să
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
nu e bine a se culca cu fața în sus, c-apoi diavolul i se pune ca o piatră pe piept, așa că nu se poate scula. Pe potlogul* ce-a rămas de la opinci, să faci cruce, că-și face dracul opinci din el. Dracul locuiește în gropi și pivniți părăsite, case pustii etc. Acel loc unde-a fost cineva ucis de lut* este necurat, și acel ce trece noaptea pe acolo trebuie să rătăcească*. La pîrlirea porcului, să bagi tămîie în
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
ușor, pe sulul de la urmă, cînd se taie o pînză, ca să nască ușor. Femeia însărcinată să nu descalțe pe nimeni, nici să nu tragă cioarecii* cuiva, că apoi nu poate naște pînă ce acela nu-i va da apă din opinci sau cizmă. Femeia care doarme pe cuptor va naște greu. Cînd femeia nu poate iute naște, moașa îi pune sub așternut un topor, un cuțit sau alt lucru de metal, ca să-i alineze durerile și să grăbească nașterea. Femeia însărcinată
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
și cărți. Apare radioul și televizorul. Locuitorii satului se ocupau cu mineritul și agricultura. Vechea Îmbrăcăminte consta la bărbați, din nădragi de dimie albă, simpli sau Împodobiți cu gîtane cu 3, 5, 7, 9 fire, după posibilități. În picioare aveau opinci din piele de porc sau de vită, mai rar argăsite, pe care uneori le pingeleau ca să țină mai mult. Ciorapii erau din lînă, lucrați În casă și erau Înveliți cu obiele de lînă țesute vărgat și tivite cu lînă subțire
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
vilnic sau fuste, țesute de ele din lînă toarsă, mai subțire și vopsite În casă. Vara purtau oprege Înguste din lînă, fie vărgate, fie roșie pentru cele tinere. Se Încingeau cu brăciri de diverse motive și culori. În picioare purtau opinci. Pe cap purtau vara legătura În trei colțuri tivită cu mărgele sau sabace și basmale subțiri de tîrg, iar iarna broboade groase din lînă. Pe lîngă haina scurtă cu crețuri la spate, cele În vîrstă purtau și o haină lungă
Monografia comunei Cătunele, județul Gorj by Păunescu Ovidiu () [Corola-publishinghouse/Science/1828_a_3163]
-
cei mulți ca o premisă indispensabilă și socotită de spiritele naive ca un panaceu universal. Orice iluzie era permisă, iar momentul de care vorbim era atât de favorabil iluzionării colective. Important e însă faptul că lumea înțelegea, de la vlădică la opincă, nevoia schimbării în sens modern, iar cei luminați ai știut să-și apere ideea unor reforme graduale. Valoarea actului de la 24 Ianuarie n-ar fi pusă în lumină, așadar, nici fără îndelunga pregătire a momentului, nici fără a lua în
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
independenței a stârnit o vie reacție internă făcându-se expresia mulțumirii generale, Românul, oficiosul liberalilor radicali într-un editorial din 5/17 mai, redactat de C. A. Rosetti notează că ”nu s-a rostit ultimul cuvânt”. Milioane de români „cu opincă” cu arma pe umăr „sânt acei care mâine poimâine, când vor înfrânge ca odinioară ordiile turcești” vor și să proclame „ că țara lor România, apărată cu pieptul lor, este și va rămâne pururi un stat de sine stătător”. În acest
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
independenței a stârnit o vie reacție internă făcându-se expresia mulțumirii generale, Românul, oficiosul liberalilor radicali într-un editorial din 5/17 mai, redactat de C. A. Rosetti notează că ”nu s-a rostit ultimul cuvânt”. Milioane de români „cu opincă” cu arma pe umăr „sânt acei care mâine poimâine, când vor înfrânge ca odinioară ordiile turcești” vor și să proclame „ că țara lor România, apărată cu pieptul lor, este și va rămâne pururi un stat de sine stătător”. În acest
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]