1,694 matches
-
o confesiune de credință prezentată episcopului Alexandru, o scrisoare către sprijinitorul său Eusebiu din Nicomedia și o mărturisire adresată Împăratului Constantin (la anul 325 sau 327). CÎteva fragmente din poemul său Thalia (aprox. 322) ne sînt relatate de Îndîrjitul său oponent, Atanasie. Scrisoarea către Alexandru afirmă că Fiul există În realitate, Însă că el este agennetos (nenăscut). Scrisoarea către Eusebiu din Nicomedia afirmă că Dumnezeu și Fiul său nu coexistă, Întrucît Dumnezeu Îi preexistă Fiului său. Astfel, Fiul ar trebui să
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
de la premisa că „textele ne vor spune cîte ceva despre o serie de atitudini creștine timpurii față de femei”, la Înțelegerea atestărilor gnostice ca privind mai ales „dinamica experienței religioase” În sine84. Cu alte cuvinte, Pagels este acum de acord cu oponenții săi de odinioară că din schemele narative cuprinse În cîteva tratate copte nu se poate deduce nimic referitor la statutul concret al femeilor În comunitățile gnostice. Elaine Pagels n-a fost nici pe departe cea dintîi care să fi demonstrat
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
alți gnostici, poate dintre cei ale căror concepții se află ilustrate În Apocriful lui Ioan și care socoteau spiritul contrafăcut drept un obstacol serios În calea liberului arbitru. Deja Isidor se situează pe poziția unor Pelagius sau Iulian din Eclanum - oponenții lui Augustin la Începutul secolului al V-lea; Apocriful lui Ioan se află mai aproape de pozițiile care vor fi ale maniheenilor și augustinienilor 81. Doctrina gnostică a spiritului contrafăcut reflectă o constantă polemică antiastrologică, care este chiar miezul mesajului gnostic
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
fost Apelles, care și-a avut propria sa doctrină și a propăvăduit-o În Alexandria 75. Relatările ereziologilor au deformat-o. Creștinul Rhodon, cel care l-a acuzat pe Apelles că nu are o argumentație coerentă, părea nepregătit să Înfrunte un oponent mai subtil. Apelles a compus o lucrare În treizeci și opt de cărți, intitulată Silogisme, care Își propunea să combată, printr-un raționalism obstinat, toate născocirile din Vechiul Testament. Respingîndu-l pe Marcion, Apelles nega existența a două principii și insista asupra
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
jos, Iadul. La prima vedere, am putea admite și existența unui „dualism moderat”; dacă privim mai cu atenție Însă, poziția bogomililor nu pare defel dualistă și nu se deosebește prea mult de cea a Bisericii, care face din Lucifer un oponent veritabil, Însă subordonat lui Dumnezeu. Ca și Biserica, bogomilii au grijă să pună accentul pe monarhia și pe atotputernicia lui Dumnezeu. Din pură bunătate Îi Îngăduie Dumnezeu lui Satan să domnească peste lumea pe care el și-a dat atîta
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
apanajul aproape exclusiv al radicalilor. 6. Dualismul cathar Al cincilea dintre tratatele cuprinse În Cartea celor două Principii, culegerea de scrieri a bisericii albigenzilor radicali, poartă titlul Contra Garattenses (Împotriva discipolilor lui Garattus), Garattus fiind episcopul catharilor monarhieni din Concorezzo, oponenții ireductibili ai facțiunii din Desenzano. Aș vrea - declară autorul anonim - să aduc la cunoștința tuturor oamenilor luminați nebunia garantenzilor. Deși ei cred, ca și alții, #„romanii”## că nu există decît un singur Creator preasfînt, nu Încetează totuși să predice În
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
din Concorezzo: că nu ar fi cu adevărat dualiști, În ciuda faptului că profesează principii etice cum ar fi encratismul și vegetarianismul, care nu pot fi decît consecințe ale unei religii dualiste. Albigenzii au fost cei dintîi care au descoperit că oponenții lor nu sînt decît pseudodualiști, și că ar trebui să stea În tovărășia ortodocșilor. Dacă am conchis, În capitolul 8, că bogomilii erau pseudodualiști, de vreme ce nu atribuiau Diavolului nici un rol În crearea lumii, cu atît mai mult trebuie să subliniem
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
analizării practicilor totalitare sud-americane7. Cele trei elemente ale terorii de stat, teoretizate de Garzon, le regăsim susținute În România cu ajutorul Securității. Ele constau, În primul rând, În practicarea violenței, prin arestări abuzive, detenții ilegale chiar În raport cu legislația comunistă și torturarea oponenților politici. În al doilea rând, instituțiile statului au practicat o secretizare a informației publice, impunându-și monopolul și controlul asupra acesteia, iar În al treilea rând, s-a derulat un amplu proces de controlare a populației și de manipulare a
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
număr mare de foști milițieni, procurori și ofițeri din Securitate În structurile de stat, care nu se pot desprinde de vechile obiceiuri. Pe parcursul regimului comunist, violența a fost caracterizată public ca fiind „fără cruțare” Împotriva celor mai diverse categorii de oponenți ai regimului, Întodeauna În numele binelui comun - numit fie dictatură a proletariatului, fie făurire a societății socialiste multilateral dezvoltate sau, În timpul revoluției din decembrie 1989 ori al mineriadei din iunie 1990, apărarea liniștii publice În fața unor „forțe destabilizatoare”. Organizarea primelor mari
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
Comunicări prezentate la Simpozionul de la Memorialul Sighet (5-7 iulie 2002), Fundația Academia Civică, București, 2003. Rusan, Romulus (ed.), O zi de toamnă, cândva. 15 noiembrie 1987, Brașov, Fundația Academia Civică, București, 2004. Rusan, Romulus (ed.), Cei care au spus NU. Oponenți și disidenți În anii ’70 și ’80, Fundația Academia Civică, București, 2005. Octavian Comantc "Octavian Coman" Greutatea disidenței asumate. Cazul Doina Corneatc "Greutatea disidenței asumate. Cazul Doina Cornea" Dezbaterile din presa românească postcomunistă, aflată În proporție covârșitoare sub controlul propagandistic
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]
-
care au declanșat greva din vara anului 1977, sălbatica persecuție a lui Vasile Paraschiv și a altor activiști angajați în lupta pentru sindicate libere, distrugerea efortului de a crea Sindicatul Liber al Oamenilor Muncii din România, acțiunile împotriva unor disidenți, oponenți și critici ai regimului. Nu trebuie uitate acțiunile represive împotriva Bisericii Ortodoxe Române, a Bisericii Greco-Catolice și a cultelor protestante sau neoprotestante. În 1975, Nicolae Ceaușescu a semnat, în numele României, Actul Final al Conferinței de la Helsinki. Departe de a se
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
protestatari organizate de PMR, UTM, UASR și Securitate (1958-1960), precum și înscenările din 1965 și din anii următori; (13) reprimarea mișcărilor muncitorești din Valea Jiului (1977), Brașov (1987) și a celorlalte greve din anii 1980. Arestarea și deportarea muncitorilor protestatari; (14) reprimarea oponenților și disidenților în anii ’70 și ’80. Arestarea și asasinarea celor mai curajoși oponenți - omorârea inginerului Gheorghe Ursu, condamnarea la moarte a diplomatului Mircea Răceanu, arestat și judecat în 1989; condamnarea la moarte a persoanelor pe care regimul le considera
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
din anii următori; (13) reprimarea mișcărilor muncitorești din Valea Jiului (1977), Brașov (1987) și a celorlalte greve din anii 1980. Arestarea și deportarea muncitorilor protestatari; (14) reprimarea oponenților și disidenților în anii ’70 și ’80. Arestarea și asasinarea celor mai curajoși oponenți - omorârea inginerului Gheorghe Ursu, condamnarea la moarte a diplomatului Mircea Răceanu, arestat și judecat în 1989; condamnarea la moarte a persoanelor pe care regimul le considera vinovate de trădare; (15) distrugerea patrimoniului istoric și cultural prin demolările din anii 1980
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
român, un omagiu marilor oameni de stat ca Iuliu Maniu, Ion Mihalache, Dinu Brătianu și Ion Flueraș, martirilor Bisericilor precum Iuliu Hossu, Sandu Tudor, Vladimir Ghika, Richard Wurmbrand, Márton Áron, membrilor partidelor democratice din România, tuturor victimelor regimului totalitar comunist, oponenților și disidenților. Țin să-mi exprim prețuirea față de curajul patriotic și demnitatea tuturor supraviețuitorilor din închisorile comuniste, care sunt ultimii martori direcți ai tragediei noastre ca națiune. Țin de asemenea să elogiez gestul intelectualilor care și-au ridicat direct glasul
Cum gîndesc și cum vorbesc ceilalți. Prin labirintul culturilor by Andra Șerbănescu [Corola-publishinghouse/Science/1922_a_3247]
-
stop (3); a împotrivi (2); a nega (2); acceptă (2); acord (2); antonim (2); argument (2); bătaie (2); compară (2); greu (2); hoț (2); îndărătnic (2); mînă (2); nedorință (2); nega (2); negativ (2); neplăcere (2); obstacol (2); opinie (2); oponent (2); oprește (2); oprire (2); politică (2); protest (2); pune (2); refuza (2); tărie (2); toți (2); voință (2); zice (2); zid (2); adversar; aer; alb-negru; alintat; ambiție; ambițios; animal; anti; antiteză; apărare; aprobă; apune; argumente; ascensiune; astăzi; atacare; bancă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
p. 11). Poziția oficială exprimată în Carta albă privind guvernanța a născut inițial o serie de dispute și controverse, până să ajungă să fie unanim împărtășită la nivelul oficialilor europeni. O caracteristică remarcabilă a dezbaterilor care au avut loc între oponenții și susținătorii agențiilor europene de reglementare este importanța acordată de ambele „tabere” principiului echilibrului instituțional. De altfel, Curtea de Justiție acordă valoare constituțională echilibrului instituțional sau echilibrului dintre puteri, ceea ce explică importanța pe care ambele grupuri o acordă acestui principiu
Politici publice şi guvernanța Uniunii Europene by LuminiȚa Gabriela POPESCU () [Corola-publishinghouse/Science/203_a_175]
-
la începutul poporului israelit, în concepția lor ei fiind păstrătorii adevăratei tradiții iudaice. 7.1. Samariteniitc "7.1. Samaritenii" Din cele mai vechi timpuri și până în zilele noastre, problema originii samaritenilor a fost tratată diferit de către ei înșiși, de către evrei (oponenții lor) și de către istoricul Flavius Iosephus. În general, ori de câte ori se vorbește despre samariteni se au în vedere două entități sociale: prima, și poate cea mai întâlnită în studiile biblice, alcătuită din locuitorii vechiului oraș Samaria, întemeiat în secolul al IX
[Corola-publishinghouse/Science/2096_a_3421]
-
optzeci de participanți care fuseseră, de fapt, invitați majoritatea (poate în mod greșit?) ca auditori dornici să asiste la o dezbatere fără să ia cuvîntul!"138. Jacques Robin insistă asupra constatării unui fals dialog, a unor schimburi mediocre, asupra absenței oponenților cu greutate, asupra caracterului banal al întîlnirii. Astfel, întîlniri care par extraordinare în cerc res-trîns devin "banale" atunci cînd participă la ele alte persoane, venite din exterior: fenomenul "iluziei de grup" intervine, oare, în acest proces? Într-o întîlnire restrînsă
[Corola-publishinghouse/Science/1477_a_2775]
-
fi structurat pe itemii asociați textului, alcătuit sistematic, cu numerotarea subdiviziunilor/argumentelor/exemplelor, facilitând astfel reperarea oricărei informații în cursul dialogului cu care se încheie examinarea. Proba orală susținută în cadrul examenului de bacalaureat include trei experiențe de comunicare: expunerea (fără oponent), constând în intervenția orală bazată pe tehnica răspunsului pregătit - formă de discurs ce angajează explicit personalitatea emițătorului, informația sa culturală și sistemul său de valori; discursul, forma cea mai complexă a monologului, care presupune formularea, argu mentarea și susținerea unei
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
etc.); - sunt utilizate strategii și tehnici argumentative: strategia cooperării (adresare directă, apeluri la rațiune, la valori etice, la înțelegere, sensibilitate etc.), strategia negației polemice (se exprimă dezacordul față de un anumit punct de vedere), strategia discreditării (se contestă probitatea, competența unor oponenți sau se combat posibile contraargumente), strategia comparației sau a metaforei argumentative etc.; tehnica citatului, a interogației argu mentative, tehnici asociate gândirii logice: deducția, inducția, analogia, inferența, de monstrația, explicația, reducerea la absurd etc. Tipurile de argumente utilizate mai frecvent sunt
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
Sinești, el declanșează o campanie violentă, solicitândui demisia. Se acutizează astfel un conflict politic, dublat de un conflict de principii și de valori, reliefat ca un adevărat duel verbal între Gelu și SaruSinești (Actul III, Tabloul X). Gelu îi dezvăluie oponentului său că, întro scrisoare primită de la Maria, soția lui Sinești și amanta lui Gelu, se dezvăluie o crimă. Sinești pare so fi ucis pe doamna Manitti, bătrâna prietenă a Mariei, pentru ai distruge testamentul și a o moșteni. Stăpânit de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
actul III), de exemplu, îi opune pe cei doi eroi nu numai ca oameni politici, ci și ca rivali în iubirea pentru aceeași femeie. Fiecare dintre ei își certifică existența prin enunțuri gnomice și, în același timp, îl caracterizează pe oponentul său. Despre cei doi bărbați din viața ei, Maria - prezență enigmatică, iubitoare și nestatornică, sensibilă și imprevi zibilă - afirmă: Ah, nu se poate lupta cu voi... sunteți prea puternici, prea răi, prea crânceni amândoi... Trebuie să fiu sfărâmată între voințele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
epuizează situația si pe actorii ei. Iată un motiv serios pentru ca trecerea de la tactici slabe de confruntare la tactici dure să-i permit inițiatorului conflictului să arate că, de fapt, cealaltă parte este responsabilă de escaladarea conflictului. Tehnica ingrațierii (flatarea oponentului). După Jones si Wortman (1973), ingrațierea reprezintă „o clasă de comportamente strategice ilicite desemnate a influența anumite aspecte bine definite în ceea ce-1 privește pe adversar, aspecte privitoare la atractivitatea unor calități personale" (apud Rubin, Pruitt, Kim, 1994). Alex
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
este greu ca oamenilor să le displacă aceia care spun lucruri drăguțe despre ei; un set de tactici de ingrațiere (flatare) implică ceea ce ambii autori amintiți descriu ca fiind „conformitatea opiniei". în momentul în care ne exprimăm acordul cu părerile oponentului, putem crea impresia că avem în fapt aceeași opinie sau opinii cu un grad crescut de similaritate cu ale partenerului de conflict Creând astfel o stare de spirit ce induce atracție reciprocă; de asemenea, autorii citați (mai apoi si Godfrey
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]
-
spirit ce induce atracție reciprocă; de asemenea, autorii citați (mai apoi si Godfrey) descriu câteva tactici de autoprezentare care pot fi adoptate cu succes de un ingrațiator (flatator); ele vizează prezentarea propriilor calități în acord cu ceea ce se știe despre oponent, astfel încât acesta să îl considere pe ingrațiator extrem de valoros. Astfel de abordare flexibilizează poziția celeilalte părți fără a fi nevoie să se apeleze la un comportament coercitiv (de altfel, mult mai costisitor pe planul relațiilor interpersonale) si se pot obține
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3139]