1,583 matches
-
Românească. Colaborează și la „Cronica”, „România literară”, „Luceafărul”, „Steaua”, „Opinia studențească”, „Transilvania”, „Viața românească”, precum și la presa cotidiană ieșeană. Este membru fondator al cenaclului Junimea (1975) și al Studioului de Poezie ieșean (1983-1987). Debutând în perioada înnoirii aduse de promoția optzecistă, P. face, într-un fel, figură aparte printre colegii de generație. Poezia lui, mai ales cea din Norul de marmură, pare mai conformistă și mai conservatoare decât cea a altor optzeciști, vădind mai degrabă înclinația pentru exprimarea în filiația „înaltului
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
ieșean (1983-1987). Debutând în perioada înnoirii aduse de promoția optzecistă, P. face, într-un fel, figură aparte printre colegii de generație. Poezia lui, mai ales cea din Norul de marmură, pare mai conformistă și mai conservatoare decât cea a altor optzeciști, vădind mai degrabă înclinația pentru exprimarea în filiația „înaltului modernism” postbelic, decât evoluția către soluțiile postmoderne. Modernismul rezidă nu atât în expresie, dicție, mijloace și recuzită, în imagistică și sintaxa specifică, cât în poziționarea filosofică. De postmodernism eul poetic al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288648_a_289977]
-
validă de textualism și scrupul documentar. Ruralitatea observată de U. este cea modernă, declinantă, amestecată și dizarmonică, perturbată de modernizarea forțată sub regimul comunist, departe de orice idilism convențional. Sub anumite raporturi, autorul se manifestă ca un succesor în formulă optzecistă al lui Ion Iovescu sau al Georgetei Mircea Cancicov, vădind și un interes față de concretețea rostirii, a explorării puterilor semnificantului în interfața lui cu „referința”. Pe de altă parte, în povestiri se regăsesc umorul și sentimentalitatea, calități tradiționale ale prozei
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290344_a_291673]
-
și profan. Unele opinii concentrează opțiuni statornice: poezia ca stare de „sărbătoare” (lăuntrică), de unde și preferința pentru omul „în haine de sărbătoare” (metaforă pentru poetul neotradiționalist al anilor ‘70), față în față cu omul „în haine de lucru” (poetul postmodern, optzecist) sau necesitatea dimensiunii etice a poeziei (idealul coincidenței dintre viața și opera artistului). Tot în căutarea modelelor tradiției, monografia Lancea frântă (1995) se ocupă de lirica lui Radu Gyr. Există o demnitate, niciodată trădată, a expresiei poetice la Adrian Popescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
Blaga. Funcționează ca profesoară la Slobozia, apoi ca bibliotecară la Institutul Politehnic din București (1979-1983). Din 1990 devine redactor-șef adjunct la revista „22”. Fără să fi frecventat vreun cenaclu, P. este solidară în intenții și în declarații cu grupul optzecist. Detectată de criticul Lucian Raicu de la „România literară”, P. nu va debuta direct la revista bucureșteană, unde cenzura funcționa mai strict, ci la „Tomis”, în 1979. Prima carte, romanul Iarna, vietățile, îi apare la Cartea Românească, în 1987. Colaborează cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
mânuite cu dexteritate pentru a compune profilurile celor trei Parce în mizerie, care nu prezic destinele, ci doar și le reamintesc, deformat și haotic, una dintre ele fiind chiar amnezică și o mitomană cu veleități literare. Ca și alți prozatori optzeciști, P. are o ureche bine exersată: radiografiile diverselor medii și grupuri sociale se bazează în mare parte pe înregistrarea de înaltă finețe a limbajului. Stilul este matur, polisat, într-un mod care îi pune în valoare muchiile aspre, iar tehnica
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288625_a_289954]
-
insurgent. Chiar și poemele antologate în volume apărute în străinătate (Canada, Irlanda, Austria, Germania, alături de Mircea Cărtărescu și alți congeneri) țin mai mult de imaginea optzecismului de primă oră, decât de evoluția în timp a autorului. Ca și alți poeți optzeciști, B. susține și critic platforma estetică a generației, având și o contribuție la antologia realizată de Gheorghe Crăciun, Competiția continuă. Generația ’80 în texte teoretice, (1994), dar și prin volumul Poeți optzeciști (și nu numai) în anii ’90 (2000), care
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285901_a_287230]
-
în timp a autorului. Ca și alți poeți optzeciști, B. susține și critic platforma estetică a generației, având și o contribuție la antologia realizată de Gheorghe Crăciun, Competiția continuă. Generația ’80 în texte teoretice, (1994), dar și prin volumul Poeți optzeciști (și nu numai) în anii ’90 (2000), care reunește câteva zeci de articole despre autori de facturi extrem de diverse (în ciuda omogenității viziunii critice), de la Gellu Naum la Ion Mureșan, de la Cezar Ivănescu la Mariana Marin, trecând prin Petre Stoica și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285901_a_287230]
-
Tudoran și Alexandru Mușina, prin Florin Iaru, Mircea Cărtărescu, Caius Dobrescu ș.a. SCRIERI: Cinci (în colaborare), pref. Nicolae Manolescu, București, 1982; Greutatea cernelii pe hârtie, București, 1984; Literatură, viață, București, 1989; Dragoste & bravură, Arad, 1995; Cântecel(e), Pitești, 1998; Poeți optzeciști (și nu numai) în anii ’90, Pitești, 2000. Repere bibliografice: Eugen Simion, Sfidarea retoricii, retorica sfidării, RL, 1982, 42; N. Steinhardt, Vârsta poeților, O, 1983, 6; Al. Călinescu, Desene pe hârtie, CRC, 1985, 8; Simona Popescu, Fragilitate și forță, „Dialog
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285901_a_287230]
-
al eficienței în propagarea unor idei zise naționale și patriotice. O dezbatere prelungită și destul de furtunoasă pe tema Realismul minor - o pseudosoluție pentru abordarea problemelor realității (anchetă realizată de Ioan Adam) pare să marcheze un început de dezavuare a literaturii optzeciste. Se recomandă o cale mai conformistă și explicit „angajată”, deci cu adevărat minoră și retrogradă sub aspect literar și se conchide că „publicul are nevoie de o literatură cu un spirit mai combativ, patriotic” etc., ceea ce înseamnă implicit o întoarcere
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
literară”. Nicolae Țone realizează consistente convorbiri cu scriitori de valoare. Sunt purtate dezbateri sau organizate anchete pe teme de actualitate, în special privind afirmarea noilor generații de scriitori (de pildă, sub genericul „Cei ce vin”), în speță fiind vizată generația optzecistă. În cadrul unei astfel de dezbateri, în ianuarie 1988, Mircea Martin publică un articol tranșant, în care își exprimă încrederea în tineri, pledează pentru primatul valorii și deplânge ceea ce el desemnează drept „un fel de masificare și anonimizare a debuturilor”. E
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
rubricii, ține cronică literară Gabriel Rusu. Este valorizată în mod deosebit generația ’80, inclusiv acei membri ai ei - cei mai marcanți, de altfel - care fuseseră boicotați ori minimalizați în perioada predecembristă. În numărul 8/1990 e publicat un „dosar” intitulat Optzeciștii, în care e recapitulată activitatea de la Cenaclul de Luni, Cercul de Critică și Cenaclul Junimea, prin texte provenite chiar de la conducătorii lor - Nicolae Manolescu, Eugen Simion și Ovid S. Crohmălniceanu -, și este evocată „epopeea” optzecistă, prin contribuții aparținând lui Gheorghe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
e publicat un „dosar” intitulat Optzeciștii, în care e recapitulată activitatea de la Cenaclul de Luni, Cercul de Critică și Cenaclul Junimea, prin texte provenite chiar de la conducătorii lor - Nicolae Manolescu, Eugen Simion și Ovid S. Crohmălniceanu -, și este evocată „epopeea” optzecistă, prin contribuții aparținând lui Gheorghe Crăciun, Mircea Nedelciu, Constantin Stan, Hanibal Stănciulescu, Gheorghe Ene, Emil Paraschivoiu și Gheorghe Iova. E prezent și Marin Mincu. În alte numere intră proză de Bedros Horasangian, Anca Delia Comăneanu, Cătălin Țârlea, versuri de Mihail
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289530_a_290859]
-
patrulea, intitulat Est Etice acordă atenție sporită opoziției dintre contracultura puterii și textualismul generației '80. Sistemul inițiază programe de demolare a monumentelor și de reconstrucție arhitecturală comunistă. O mică parte din intelectualitate i se opune: printre ei se numără și optzeciștii care intră astfel în atenția cenzurii. Ceea ce-i salvează este ermetismul în spiritul căruia scriu. Disidența rămâne în continuare un act rar. Împotrivirile sporadice sunt ascunse și eliminate cu atâta violență, încât nu au timp să adune adepți. Tomul se
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
el"311. Impresiile pozitive la adresa filmului se regăsesc și în Jurnal 312, unde e considerat o descoperire estetică ce deconspiră conformismul social, banalitatea limbajului și mijloacele de constrângere psihică. Cronicile din anii '80 conțin referiri la textualismul și nonconformismul generației optzeciste căreia îi recunoaște izbânda în fața cenzurii cu ajutorul ermetismului, sarcasmului, caricaturii, ambiguității limbajului. În emisiunea din 14 septembrie 1984 o situează pe Gabriela Adameșteanu printre cei mai buni romancieri contemporani, poziție ocupată datorită romanului Dimineață pierdută. Plăcerea lecturii romanului se simte
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]
-
1994; Vasile Spiridon, Cealaltă parte, LCF, 1995, 26; Lovinescu, Unde scurte, IV, 202-208; Gheorghe Grigurcu, Gellu Naum și „tatăl” freudian, VR, 1995, 3-4; Pop, Pagini, 47-52; Dicț. analitic, I, 62-64, 328-329, III, 20-22, IV, 429-430, 484-486, 556-558, 646-648; Bucur, Poeți optzeciști, 17-19; Dicț. esențial, 549-551; Grigurcu, Poezie, II, 197-208; Ghițulescu, Istoria, 209-213; Simona Popescu, Salvarea speciei. Despre suprarealism și Gellu Naum, București, 2000; Gellu Naum, RL, 2001, 40 (semnează Constanța Buzea, Gheorghe Grigurcu, Adela Greceanu, Nora Iuga, Ioana Pârvulescu, Simona Popescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288373_a_289702]
-
90 (1999). Obține o serie de premii: Premiul revistei „Orizont” (1987), Premiul „Nichita Stănescu” (1987), Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Timiș pentru volumul Locus periucundus (1994, post-mortem) și este declarat, post-mortem, Cetățean de onoare al municipiului Timișoara (1999). Component al generației optzeciste, refuzând orice fel de compromis, M. își amână debutul editorial până dincolo de limitele vieții. Locus periucundus cuprinde o serie de poeme scrise în perioada 1975-1989, într-o selecție de autor. Lirica impulsivă, abruptă și adesea contradictorie, ca și scriitura funciar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288238_a_289567]
-
Euphorion”, „Sfera politicii” ș.a. Beneficiază de câteva burse de studii, în Italia (1978), Franța (1990, 1991) și Marea Britanie (1993). Obține Premiul „Dialogul artelor” (1984, 1985), Premiul Fundației „Liviu Rebreanu” și Premiul revistei „Tomis”(1988). Ca mai toți colegii de generație optzecistă, S. se apleacă asupra faptului mărunt, a existențelor nesemnificative, a mediocrității mediilor sociale. În proza din culegerea Casa Marian Papahagi detecta „talent din abundență, imaginație, simț de observație și o capacitate de a transcrie rapid și sugestiv o imagine, îmbinând
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289867_a_291196]
-
Premiul de debut al Uniunii Scriitorilor). Îi urmează Compunere cu paralele inegale (1988) și Frumoasa fără corp (1993). Primul roman elimină din spațiul său virtual orice distanță sau fisură unde s-ar fi putut manifesta reflexia (auto)parodică. Dintre toți optzeciștii, C. își revelează cel mai limpede înrudirea cu scrisul lui Radu Petrescu, la fel de transparent, de solemn și de calm. În rest, obsesia și tema principală nu diferă de fixațiile care dau timbrul comun prozelor lui Ioan Groșan, Bedros Horasangian, Mircea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
Petraș, Panorama, 231-233; Popa, Ist. lit., II, 908-909; Pop, Viață, 158-163; Mircea Martin, Două sinteze importante despre modernism, postmodernism în literatura română de ieri și de azi, „22”, 2002, 664; Negrici, Lit. rom., 395-397; Marius Chivu, Noul chip al poeziei optzeciste, RL, 2003, 13; Ioan Holban, Istoria literaturii române. Portrete contemporane, I, Iași, 2003, 292-296. M.S.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286463_a_287792]
-
al acestui autor care s-a impus printre poeții importanți ai epocii sale. „Biografismul”, recursul direct la biografic, printr-o angajare de maximă gravitate și acuitate, e definitoriu, dar nu elementele anecdotice și derizorii (precum la alți poeți ai generației optzeciste) sunt convocate în text, ci zbaterile profunde și tragice ale eului. Calvarul suferinței psihice e adus în text și înregistrat în consubstanțialitatea lui cu interogațiile existențiale ultime, resimțite dramatic, și obiectivate cu luciditate într-un discurs nu „confesiv”, ci mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286655_a_287984]
-
demonica tehnică și reificarea făpturii lui Dumnezeu, lovită de patologia voinței și credinței, acedia, acordă mare spațiu obiectelor a căror sinistră brutalitate le dă un aer insolit în context. Tehnica incongruității va reveni la Gellu Naum, dar și în grotescul optzecist, ca și cea a enumerării și asocierii premeditate a abstractului la concret, urmărindu-se astfel "lezarea ordinei ontologice". Universul urmuzian conține în puține pagini toate scenariile absurdului și corupției comunicării, începând cu "îmbrăcămintea burlescă", "încăperea închisă", "bolgiile erosului" și terminând
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
homunculi care nu-și dezmint logica de copii perverși, de monștrii infantili care joacă non-stop "marea comedie a sfârșitului". Spre a exorciza psihanalitic, nu-i așa, orice cenzură: rațiunea, conștientul, convențiile social-morale, culturale, artistice. Nu altceva au făcut copiii teribili optzeciști spre a veșteji cele mai sus pomenite, supradimensionate de decalogul ideologiei comuniste. Duhul rău ce stăpânește lumea lui Urmuz, provocând "mutații contra firii", și-a extins miasma dizolvantă asupra scrisului însuși: "Cuvântul despre sfârșit devine sfârșitul Cuvântului. Urmuz e unul
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
o formă de pantextualism, iar textele sale nu mai pot fi decât mimotexte". Cel ce a recreat prin deconstructivism (indus de insatisfacția cunoașterii intime a mecanismelor textului) nu numai alte texte, ci și coduri, va fi asimilat până la negare de optzeciști. Subversiunea poetului și dramaturgului față de "ordinea lingvistică a lumii" clatină însăși autoritatea auctorială, nemaivorbind de logocentrismul platonic, substituit, cum va dovedi Derrida, cu gramatologia, semne ale "absenței ontologice". Excepțională ni se pare analiza dramaturgiei soresciene, emblemele scenice și de limbaj
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]
-
în ultimii treizeci de ani este marcat de discursul postmodern al poetului "necuvintelor"". Pionier al textualizării poetice la noi (așa cum Ion Barbu anticipase cu trei decenii în urmă teoria textualizantă a Iuliei Kristeva și a telquel-iștilor), și deci naș al optzeciștilor, Marin Mincu nu ezită să-i impute aceluiași N. Manolescu că i-ar fi "asmuțit" pe aceia să se lepede de textualism, ca de ceva alogen, corp străin ș.a.m.d. Tranșant este Marin Mincu în privința Anei Blandiana, calificând-o
Fără menajamente : critici, istorici literari şi eseişti români by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1441_a_2683]