772 matches
-
împotriva structurilor bisericești, acuzate de coruperea învățăturii creștine; el a continuat să frecventeze cu pietate biserica și să păstreze rânduielile tradiționale, afirmând că o autentică urmare a lui Cristos nu se poate realiza decât prin biserică și prin tainele ei orânduite de El. În curând mulți dintre locuitorii orașului Assisi au înțeles că Francisc nu era un smintit. Bernard de Quintavale, fruntaș al cetății, îi cere să-l primească alături de dânsul. Francisc îi deschide Evanghelia și îi repetă cuvântul lui Isus
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
viața mea un singur cuvânt, el tot s-ar fi găsit acolo, de vreme ce încercam să strunesc complicațiile cotidiene nou ivite cu ajutorul acestei figuri-laitmotiv bine cunoscute, chiar dacă malign recurente. Unde se arăta regele, nu te așteptai la cruțare. și totuși îți orânduia viața, fără să scoată o vorbă îi venea de hac babiloniei, atunci când aceasta o lua la goană din fața a ceea ce poate fi spus în cuvinte. Dintotdeauna regele a fost un cuvânt trăit, nu-l puteai dovedi cu vorba. Am petrecut
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
am ajuns să deraiez de pe șinele sentimentului comunitar al lui „noi și ai noștri“, deși-mi doream cu tot dinadinsul să-l împărtășesc. Când ești copil, vrei să aparții de cei din casă și din sat. Fiindcă depinzi de ceva orânduit o dată pentrutotdeauna. Tânjeam după asta și m-am sleit făcând-o. Constatam însă totodată că mai fiecare ostenea tot luptând cu sine însuși și muncind din greu să țină în frâu lucrurile despre care nu poți vorbi. Pentru ca astfel să
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
reguli imuabile impuse de beneficiari: ora vizitelor sale șocante, precum și itinerarul parcurs. Cu alte cuvinte, își începea activitatea dimineața la aceeași oră și pornea întotdeauna de pe aceeași uliță. Era un fel de fus orar la scară locală după care își orânduiau celelalte activități gospodarii satului. Să nu uităm că în fiecare gospodărie se creșteau diverse animale: cai, vaci, porci, oi, rațe, găini, etc. "Ochiul stăpânului îngrașă vita." (Proverb) Fiți siguri că pe vremea aceea proverbul de mai sus nu era doar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1573_a_2871]
-
să-și trăiască bătrânețile amărâte cu o pensie simbolică de ceapiști sau cu un ajutor bănesc din partea Statului. Eh, dacă România ar fi avut după 1989 conducători înțelepți și patrioți, lucrurile în agricultură și în întreaga economie ar fi fost orânduite altfel, în folosul poporului și nu împotriva lui. Cultul pentru pământ, pentru această inestimabilă avuție națională va mai renaște vreodată în sufletul românilor? - se întreabă cu scepticism Dumitru Dascălu. Cine știe? Cultul pâinii Respectul și prețuirea pentru roadele muncii pământului
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
el a considerat și consideră că este esențial în prestația didactică, lecția. Mai exact asupra componentei emoțional-afective a acesteia. Pe parcursul îndelungatei sale activități la catedră i s-au cristalizat idei, convingeri și trăiri sufletești pe care acum încearcă să le orânduiască în pagini cu scris mărunt pentru a le împărtăși și altora. Multe dintre acestea gravitează în jurul lecției care, în opinia sa, este un microunivers. Pusă sub lupa analizei, această unitate a activității didactice își dezvăluie complexitatea și integritatea, confirmându-se
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
fi eliberate din depozitul mnemic mai pot aștepta, gândește el. Punctualitatea este o regulă de comportament profesional care l-a călăuzit toată viața pe Dumitru Dascălu, și de la care nu s-a abătut niciodată. În drum spre școală își mai orânduiește încă o dată în minte ideile-jalon ale lecțiilor ce urmează să le predea. O întrebare însă îi revine tot mai frecvent în minte și îi provoacă o stare de neliniște: ce se va întâmpla după fatidica dată de 1 septembrie? Gerul
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
asaltau l au determinat pe Dumitru Dascălu să prefere mersul pe jos, așa cum făcea adesea și atunci când era în activitate, iar acum a optat pentru acest mod de deplasare ca să poată cugeta în voie, să-și limpezească și să-și orânduiască ideile ce urma să le transmită colegilor, elevilor și părinților prezenți la evenimentul sărbătorit. La intrarea pe aleea ce străbate bătrânul și frumosul parc din fața școlii, emoțiile i s-au accentuat și inima și-a întețit bătăile. Impunătoarea clădire a
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
pentru definitivarea ultimei sale cărți, începută acum câțiva ani, abandonată pentru o bună bucată de timp, reluată, apoi, fără prea mult spor și din nou lăsată să mai dospească, timp în care să i se limpezească și să i se orânduiască ideile. Este o practică întâlnită la mulți mânuitori ai condeiului, la cei care își respectă blazonul și nu fac rabat calității scriiturilor lor. Drumul de câteva ore cu trenul personal, ce merge fără grabă, cu multe opriri în haltele și
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
liturghia, și șgândul acesta s-a însoțitț cu o suavă pornire de lacrimi în ochi. Apoi, în capelă și la liturghie, evlavie la acest gând, făcându-mă una cu ceea ce Domnul îmi poruncea și gândindu-mă că Maiestatea Sa dumnezeiască orânduia, purtând totul ad bonum 1 etc. Uneori, în aceste răstimpuri, vedeam întrucâtva, când ființa Tatălui, și anume, mai întâi ființa și apoi pe Tatăl, cu alte cuvinte, evlavia sfârșea mai întâi la esență și numai pe urmă la Tatăl, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
îndepărtat de la cuvintele liturghiei și de Maiestatea Sa dumnezeiască. Astfel, mi se părea că era mai bine să nu fiu vizitat atunci când greșeam și că Dumnezeu, Domnul nostru, (care mă iubește mai mult decât mă iubesc eu pe mine însumi) orânduiește aceasta spre mai marele meu folos spiritual și că era potrivit ca eu să merg drept nu numai la Sfânta Jertfă, ci de-a lungul întregii zile pentru a fi vizitat. Acest lucru se potrivea cu ceea ce întrevedeam zilele trecute
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și interese vremelnice, atunci trebuie să încline spre contrariu, stăruind în rugăciuni și alte exerciții spirituale și cerând de la Dumnezeu, Domnul nostru, contrariul, și anume că nu dorește o anumită funcție sau beneficiu, nici orice altceva, dacă Maiestatea Sa dumnezeiască, orânduindu-i dorințele, nu-i va schimba înclinația dintâi; astfel încât motivul pentru a dori sau a avea un lucru sau un altul să nu fie decât slujirea, cinstea și slava Maiestății Sale dumnezeiești 1. 17. A șaptesprezecea. Este de mare folos
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
și Domnul său; și cu cât se apropie mai mult, cu atât este predispus mai mult pentru primirea harurilor și darurilor de la preamarea bunătate dumnezeiască. 21. SĂPTĂMÂNA ÎNTÂI EXERCIȚII SPIRITUALE PENTRU A SE ÎNVINGE PE SINE ÎNSUȘI ȘI A-ȘI ORÂNDUI VIAȚA FĂRĂ A SE HOTĂRÎ DIN CAUZA 2 VREUNEI ÎNCLINAȚII CARE AR FI NEORÂNDUITĂ. 22. Pentru ca atât cel care propune exercițiile spirituale, cât și cel care le primește să se ajute și să tragă foloase mai mult, este de presupus că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
creatură, e de temut idolatria, mai mult la cei nedesăvârșiți decât la cei desăvârșiți. 40. Să nu se rostească nici un cuvânt de prisos; prin acesta înțeleg șcuvântulț care nici mie, nici altuia nu-i este de folos, nici nu este orânduit ca atare. În schimb, a vorbi de tot ce e folositor sau cu intenția de a aduce folos sufletului propriu sau al altuia, trupului sau bunurilor vremelnice, nu este niciodată de prisos; nici a vorbi despre lucruri străine stării proprii
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
CELUI DE-AL TREILEA PĂCAT. CUPRINDE, DUPĂ O RUGĂCIUNE PREGĂTITOARE ȘI DOUĂ INTRODUCERI, TREI PUNCTE PRINCIPALE ȘI UN DIALOG. 46. Rugăciune. Rugăciunea pregătitoare este să cer de la Dumnezeu, Domnul nostru, harul ca toate intențiile, faptele și lucrările mele să fie orânduite numai și numai întru slujirea și lauda Maiestății Sale dumnezeiești. 47. Prima introducere este compunerea locului 1; aici trebuie luat aminte că, în contemplarea sau meditarea celor vizibile, ca de pildă contemplarea lui Cristos, Domnul nostru, care este vizibil, compunerea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
de la Fiul și Domnul său har pentru trei lucruri: primul, să dobândesc o cunoaștere lăuntrică a păcatelor mele și dezgust față de ele; al doilea, ca să simt neorânduirea lucrărilor mele, pentru ca, dezgustându-mă de ele, să mă îndrept și să mă orânduiesc; al treilea, să cer cunoașterea lumii pentru ca, dezgustându-mă, să îndepărtez de la mine lucrurile lumești și zadarnice. Iar după aceea, Ave Maria 1. Al doilea dialog, asemenea celui dintâi, șsă fieț către Fiul, ca să mi le dobândească șcele trei lucruriț
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
menirea pentru care am fost creat, și anume pentru lauda lui Dumnezeu, Domnul nostru, și mântuirea sufletului meu; și astfel, orice aș alege, trebuie să-mi fie de ajutor pentru a împlini menirea pentru care am fost creat, fără a orândui și a trage scopul spre mijloc, ci mijlocul spre scop. Așa cum se întâmplă că mulți aleg mai întâi să se căsătorească, ceea ce este un mijloc, și mai apoi să-I slujească lui Dumnezeu, Domnul nostru, în căsătorie, slujire a lui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
aceasta, făcând dintr-o alegere strâmbă sau rea o chemare dumnezeiască; întrucât orice chemare dumnezeiască este mereu curată și limpede, fără amestecul trupescului sau al vreunei alte înclinații neorânduite. 173. Al patrulea punct. Dacă cineva a făcut alegerea potrivită și orânduită din lucruri ce fac obiectul unei alegeri revocabile, care nu conduc nici la trupesc, nici la lumesc, nu are nici un motiv să facă o nouă alegere, ci să se desăvârșească în cea făcută atât cât îi stă în putință. 174
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
fața pământului, ci numai întru Creatorul tuturora. La fel, când șsufletulț varsă lacrimi care îl mișcă spre iubire pentru Domnul său, sau șlăcrimeazăț din durere pentru păcatele sale sau pentru pătimirea lui Cristos, Domnul nostru, sau pentru alte lucruri drept orânduite spre slujirea și lauda Sa. În sfârșit, numesc consolare orice creștere în speranță, credință și iubire și orice bucurie lăuntrică ce cheamă și atrage spre cele cerești și spre propria mântuire a sufletului, dându-i tihnă și pace în Creatorul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2024_a_3349]
-
Alexandru Budac : Eu mă întreb dacă nu cumva teama de moarte este cea care dă sens vieții fiecăruia dintre noi. Faptul că ești o ființă muritoare, conștientă că ai la dispoziție un interval de timp atât de scurt să-ți orânduiești viața și să te dumirești ce-i cu tine, îți cam grăbește deciziile și acțiunile. Teama de moarte este inseparabilă de ideea de Dumnezeu, de zbaterile noastre morale, de dorința de a ne descărca mințile pe hard-diskurile distopiilor memetice, de
4 decenii, 3 ani și 2 luni cu filmul românesc by Alex. Leo Șerban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/806_a_1825]
-
patul meu... Unde ești, Monica? Am închis radio[ul] și îți scriu la lumina scundă și modestă a becului albastru al pomilor tăi de Crăciun. Nu va fi rămas poleit pe el râsul tău zglobiu din toți anii trecuți? Azi, orânduind camerele pentru noua repartiție, am deschis armoirul și am găsit în partea dulapului rochile tale, așezate de tine: rochia sac și cea betterave, cu un ac cu gămălie în ea, pus de tine. Cred în tine, Monica, dar uneori nu
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
toată. Știi tu că nu te pot realiza? Și te iubesc atât de mult! Mamina 7/1947 I Duminecă, 5 octombrie 1947 Astăzi de dimineață, o dimineață de adaptare destul de curioasă, cu cei doi copii, mai ales băiatul, greu de orânduit la baie, în camere, cu îmbrăcatul, întrebatul, orânduitul hai nelor, cărților. Eri am trecut vesela lui Cinci în vitrină, iar icoanele le-am pus deasupra și dedesubtul Madonei Albastre, tutelara casei și odăei tale. De dimineață, ei au eșit în
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
în chestiunea procesului nostru; nu am avut inima să-ți scriu, dar m’am gândit la tine cu dragoste adâncă. Am fost și supărată și răcită tare; mi-am pus ventuze și azi nu am eșit deloc din casă; am orânduit dulapurile și am păstrat între rochile mele rochia ta grenat pe care o purtai în ultimele zile prin București și pe care i-ai lăsat-o Inei; tot în dulapul meu tronează rochița de vară care îți plăcea ție mult
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
iubita mea, nu știu ce aș face; poate m’aș prăbuși; poate ce mai e viu, rezistent și oltenesc în mine ar găsi o soluție între viață și moarte, o luptă pe viață și moarte, ca să te văd. Totul e atât de orânduit în biurou și în odăița ta; am știut să impun o ordine și un program care să-ți păstreze casa gata să te primească. Numai în sufragerie un divan în locul scrinului și covorul care a fost la Cinci, pe deasupra, schimbă
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
Aș vrea să te întorci din oraș, înfrigurată. Ți-aș da o ceașcă de ceai, cu unt și marmeladă. Dar acolo, în garde-manger-ul tău, mânuța ta, pe care mama a ferit-o de orice muncă aspră, casnică, își va fi orânduit ceaiul parfumat și mânuțele reci vor fi cuprinzând vreo ceașcă, în vreme ce aici ceștile aduse de la Timișoara pentru „trei“ stau așteptând zilele bune ce vor veni... Da, Monica? Te iubește Mama [...] Mâine va veni Gaby să ia scrisoarea aceasta. Eu poate
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]