1,225 matches
-
se aflau și "administratorii cu primarii tuturor comunelor județului", precum și "amploiații subalterni și elevi ai școlelor"1640. În seara zilei de 10 septembrie 1889, la orele 2100, a fost organizată "o manifestare cu facle imposantă a primarilor, consilierilor comunali și orășenilor"1641. De asemenea, în aceeași seară, orașul Constanța "era splendid iluminat"1642. A doua zi, luni, 11 septembrie 1889, "M. S. Regele și A. S. Principele moștenitor visitară Catedrala unde admirară lucrările talentatului nostru pictor Mirea"1643. După vizita la catedrala
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
cele mai depărtate. Ridic dar acest pahar în onorul Dobrogei, arătând că această frumoasă provincie, în care sentimentul românesc s-a înrădăcinat într-un timp așa de scurt, să prospereze și să se desvolte în liniște și pace; în sănătatea orășenilor din Constanța, care făcându-Ne o primire tot așa de strălucită cât și căldurosă, Ne-au arătat dragostea și devotamentul lor, pentru care vă mulțumesc din tot sufletul. Să trăiască Dobrogea și portul său Constanța!"1648 În seara zilei de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
consiliu comunal, jurnaliștii tulceni apreciau că "de cinci ani aproape fostul consiliu comunal, cu Sotirescu și Peiuff în frunte, a condus destinele orașului. Să închidem ochii și să ne întrebăm care sunt îmbunătățirile pe care ni le-a hărăzit nouă orășenilor? Ce pavaje s-au făcut? Ce clădiri publice s-au ridicat?"1737. Deoarece "răspunsul la atâtea întrebări este nimic, nimic și iar nimic", jurnaliștii se considerau îndreptățiți să facă apel la "raportul primului ministru Lascăr Catargiu către M. S. Regele
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
domnii consuli cu soțiile, de autoritățile locale și dnii ofițeri din garnizoană"1889. La sosirea trenului regal în gara Constanța, "prezentând tradiționala pâine și sare, dl. primar a ținut o scurtă, dar bine simțită, alocuțiune arătând fericirea ce o simt orășenii pentru vizita M. S. Reginei, care pentru prima dată vine la Constanța"1890. După primirea făcută de către autorități și localnici la gară "cortegiul regal a pornit, în aclamațiunile mulțimii, spre catedrală, parcurgând străzile: Carol, Piața Independenței, Română, Remus Opreanu și
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
regina erau așteptați de către "dnii miniștrii, autorități și un numeros public"1899. La plecare regele Carol I "și-a luat rămas bun, exprimând cea mai adâncă satisfacțiune de primirea ce li s-a făcut, însărcinând pe dl. primar a comunica orășenilor mulțumirile Majestăților Lor, asigurându-i că în scurtă vreme va reveni la inaugurarea portului"1900. În încheierea articolului citat, apărut în paginile săptămânalului Constanța la 17 septembrie 1895, se făcea mențiunea că "în mai multe rânduri, pe stradă și în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
anul 1904-1905, două școli primare, actuala școală mixtă aflându-se în cele mai proaste condițiuni"2676. Totodată, se intenționa amenajarea unor noi trotuare, plantarea unor arbori în oraș, și "amenajarea unei grădini publice, a cărei lipsă, este viu simțită de orășeni"2677. Referindu-se la orașul Hârșova, Scarlat Vârnav arăta că acesta a beneficiat, în trecut, de o administrație comunală bună, astfel că, "în cei de pe urmă 8 ani, s-au efectuat lucrări de șoseluiri și de pavaj"2678. De altfel
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
zarzavagii (...) să închirieze gherete la hala nouă (...) să se scoată din întrebuințare vechile gherete din piața "Carol I""2848. Totodată, prefectul județului Constanța solicita anularea acestei decizii a consiliului comunal al orașului Constanța considerând că este "în detrimentul comunei și al orășenilor, hala și barăcile în chestiune urmând a funcționa și pe viitor pentru a deservi populația a două cartiere"2849 ale orașului. Ca urmare a dizolvării consiliului comunal al orașului Constanța, alegerile pentru desemnarea membrilor noului consiliu comunal au fost fixate
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
ce le-a produs acolo apa provenită din topirea zăpezii. Când, după masă, ajungem la Rochester, timpul e frumos. Pe șosea zăpada e În curs de dispariție. Convoaie de mașini, Încoace și Încolo, ne amintesc că e sâmbătă și că orășenii profită acum de prima zi caldă. Ajungem la Niagara pe Înnoptate. După ce ne luăm cameră la hotel (doi dolari) pornim să admirăm noaptea vestita cascadă. În limba indiană Niagara Înseamnă apă care tună. E situată Între lacurile Erie, pe malul
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
să-și investească averea în resursele naturale și proiectele noi din orice colț al planetei și să se bucure, fără efort sau chiar deranj, de roadele și avantajele viitoare; sau putea decide să cupleze siguranța averii sale cu buna-credință a orășenilor din orice localitate importantă, de pe orice continent pe care i l-ar fi recomandat imaginația sau informația". Vezi și Niall Ferguson, Războiul lumii. Epoca urii, Editura RAO, București, 2011, pp. 73-74. 892 Oswald Spengler, Declinul occidentului, Editura Beladi, Craiova, 1996
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu [Corola-publishinghouse/Administrative/1442_a_2684]
-
era sacră, pe când acum buna-cuviință a devenit anacronică. De la susținerea acestei păreri nu făcea excepție, desigur, nici domnul A, pensionar, fost învățător într-un minuscul sat, o localitate cunoscută pe o rază de trei kilometri, devenit la insistențele soției sale orășean "sadea". Lucra toată ziulica cu asiduitate peticul de pământ din fața blocului în care-și ducea, încununată de succes, existența de fost "profesor" (așa i se adresa cu respect frizerul la care se tundea lunar să aibă un aspect îngrijit, cuvenit
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
cu o carte în mână, n-avea acest obicei (în treacăt vorbind, nu citea decât un ziar local, rubricile de infracțiuni și decese), ci cu gândul la trandafirii lui galbeni, admirați de toți; ținea cu tot dinadinsul să le arate orășenilor cât de priceput e, ce intenții nobile animă sufletul unui om delicat, trăit șaizeci de ani în aerul nepoluat de la țară. Alura civică a domnului A se contura cu adevărat abia după ivirea bobocilor de trandafiri. Începea atunci sublima grijă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1544_a_2842]
-
dar a dobândit chiar și o conștiință artistică, de scriitor, el exprimându-se în scris nu numai dintr-o pornire instinctiva de a se destăinui, cum au spus unii, ci având o concepție și o viziune proprii actului creator. Că orășean, a fost toată viața un însingurat, negăsindu-și locul altundeva decât în satul natal. Obsedat de ideea trecerii timpului obiectiv, Creangă i se sustrage, evadând în cel subiectiv, al operei sale. Din acest punct de vedere, Amintiri din copilărie reprezintă
CREANGĂ ŞI COPIII by POPA M. RODICA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/631_a_1267]
-
Îl definim pe țăran În raportul lui — material și sentimental — cu pământul. Colectivizarea l-a transformat În proletar agricol. În plus, industrializarea forțată a absorbit o masă rurală importantă, revărsând-o În orașe. S-a creat o largă categorie de „orășeni“, rupți de sat, dar Încă neintegrați cu adevărat În civilizația urbană. Toate structurile au fost bulversate. Foarte mulți români s-au trezit În cu totul altă poziție socială decât cea de unde porniseră. S-au format aproape peste noapte (din muncitori
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
ei cultivau Însă și orgoliul național. România a fost o țară de țărani, o țară În care multă vreme totul s-a construit la scară mică; până și bisericile sunt de dimensiuni modeste. Acum, urma să devină o țară de orășeni, cu mari industrii și cu construcții monumentale. Dincolo de nebunia individuală, proiectul ceaușist a corespuns și unei dorințe mai largi de depășire a României patriarhale. A fost un pariu cu modernitatea, Însă un pariu extravagant și, În cele din urmă, ratat
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
blocuri“ a fost Înfățișată ca soluția ideală, un summum al civilizației moderne. Ce putea fi mai Înălțător decât a trăi la bloc! Imaginile de propagandă puneau În evidență splendoarea noilor cartiere. Viața românilor s-a schimbat astfel radical. țărani sau orășeni, ei trăiseră aproape toți În case individuale (multe dintre ele, desigur, modeste). În urma comunismului, marea majoritate a orășenilor au ajuns să locuiască În apartamente de bloc. Încă o lovitură dată individualismului, comunismul Însemnând trai În comun! Camerele sunt mici și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
a trăi la bloc! Imaginile de propagandă puneau În evidență splendoarea noilor cartiere. Viața românilor s-a schimbat astfel radical. țărani sau orășeni, ei trăiseră aproape toți În case individuale (multe dintre ele, desigur, modeste). În urma comunismului, marea majoritate a orășenilor au ajuns să locuiască În apartamente de bloc. Încă o lovitură dată individualismului, comunismul Însemnând trai În comun! Camerele sunt mici și prost finisate. Nu există nici garaje (ar fi fost un lux prea mare), nici locuri de joacă pentru
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
au adaptat unei societăți deschise și noilor sfidări; dar este meritul lor, nu al sistemului care i-a format. Comunismul a Întors aproape complet societatea românească. Aproape toți românii au urcat sau au coborât. Puține familii mai păstrează o tradiție. Orășenii au fost până mai ieri țărani. Intelectualii se trag din familii de țărani și de muncitori. Este o societate formată din „oameni noi“, pe care comunismul i-a făcut ceea ce sunt astăzi. Elita este recentă, În măsură covârșitoare. Chiar nemulțumiți
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
scorul a fost aproape egal, cu un ușor avantaj al lui Iliescu. El pierduse Însă categoriile dinamice ale electoratului. Pentru el și pentru partidul său au votat În mai mare măsură oamenii vârstnici decât cei tineri, țăranii mai mult decât orășenii și persoanele cu un nivel cultural modest. Dimpotrivă, Emil Constantinescu și Convenția au beneficiat În primul rând de voturile oamenilor tineri, ale orășenilor și ale intelectualilor. Partidul lui Roman se afla cam Între cele două extreme. Această dispunere se văzuse
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
partidul său au votat În mai mare măsură oamenii vârstnici decât cei tineri, țăranii mai mult decât orășenii și persoanele cu un nivel cultural modest. Dimpotrivă, Emil Constantinescu și Convenția au beneficiat În primul rând de voturile oamenilor tineri, ale orășenilor și ale intelectualilor. Partidul lui Roman se afla cam Între cele două extreme. Această dispunere se văzuse și la alegerile locale (desfășurate cu câteva luni Înainte). Convenția a câștigat atunci În majoritatea marilor orașe (inclusiv la București), Partidul Democrat a
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
pozitivă față de străini. Nimeni nu este mai binevoitor, mai prietenos, mai primitor decât el. Fapt În bună măsură adevărat. Însă o asemenea atitudine nu-i caracterizează exclusiv pe români, ci comunitățile tradiționale În genere. Pretutindeni țăranul este mai ospitalier decât orășeanul. Străinul (și chiar românul) care merge Într-un sat din Moldova sau din Maramureș este primit cu mai multă atenție și căldură decât atunci când vine la București și se pierde În masa anonimă a unui mare oraș (deși până și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
românească a căpătat un grad sporit de diversitate. Maghiarii Resentimentele româno-maghiare se hrănesc dintr-o dublă frustrare. Mai Întâi, până la 1918, românii transilvăneni au fost priviți cam de sus de unguri. Erau În cea mai mare parte țărani, prea puțini orășeni și intelectuali, iar ungurii formau clasa dominantă. După 1918, rolurile s-au inversat. Din „stăpâni“, ungurii au ajuns să fie „dominați“. Ei sunt Îngrijorați și de scăderea continuă a ponderii lor În Transilvania. La Începutul secolului al XX-lea, vorbitorii
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
de la Arbore mi-a deschis-o Magdalina. Nu știam că-i complet surdă; suferise de tifos în 1945 și, de 30 de ani, n-auzea deloc. Rămăsesem în cerdac, împreună cu Florența Albu; Magdalina întreba, din ochi, ce poftesc cei doi orășeni și, când ne-a citit pe buze numele Toader, s-a dat la o parte, poftindu-ne în casa-muzeu. A apărut și Toader Hrib desigur, în costum național bucovinean. Parcă văd și acum ochii lui mari, albaștri, ochi de cine-vedetă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
prin eterogenitatea locuitorilor, și prin derizoriul peisajului stradal din cartierele mărginașe, orașul românesc încă mai e o combinație între rural și urban. Singura realitate ce începe să rimeze cu starea marilor aglomerații din apus este sufocarea circulației auto și implicarea orășeanului într-un etern urban guerrilla stradal. Motivul principal constituindu-l nu starea materială înfloritoare a cetățeanului ce-și cumpără mașină după mașină, cât precaritatea rețelei de drumuri, rămasă la nivelul "pe vremea când mergeam pe jos." Nu-i mai puțin
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
n-are Într-Însa nici o asemănare cu spiritul burghez”. Într-adevăr, țăranul român nu gândește agricultura În termeni capitaliști. Pentru el, roadele pământului sunt un dar „de la Cel-de-Sus” și cresc „după cum e vremea”. Așa cum țăranul român „așteaptă totul de la Cer”, orășeanul român „așteaptă totul de la Stat”. „Mistica Cerului la sate Își găsește corelativul În mistica Statului la orașe”, scria În 1942 Mihail Manoilescu, teoreticianul corporatismului economic <endnote id="(808, p. 360)"/>. La rândul său, I.P. Culianu vorbește de „aversiunea spontană, visce
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
declară a fi legate sufletește mult sau foarte mult de localitate/regiune/ocupație din totalul persoanelor din regiunea respectivă. Dacă satul este locul cel mai potrivit pentru analiza fenomenelor de identificare locală, orașul este spațiul privilegiat pentru analiza identificărilor ocupaționale. Orășenii din Moldova, Oltenia și Dobrogea manifestă cea mai redusă aderență la spațiul vieții profesionale. La polul opus, cu maximă identificare ocupațională, se situează populația urbană din București, Transilvania și Muntenia. Fenomenele de modernizare și urbanizare aduc cu ele o restrângere
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]