1,170 matches
-
doilea, cu un număr de 592.127 de persoane (24,33% din totalul de 2.433.596 locuitori). La acest capitol, regiunea dintre Carpații Orientali și Prut se afla imediat după Muntenia - cu un total de 1.101.766 de orășeni (contribuția Bucureștiului este considerabilă - 639.040 locuitori), dar înaintea Transilvaniei, care avea 519.675 de orășeni. Bacăul, cu un număr de 31.138 de locuitori, era poziționat la nivel național pe locul 23 (0,85% din totalul populației urbane), iar
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
596 locuitori). La acest capitol, regiunea dintre Carpații Orientali și Prut se afla imediat după Muntenia - cu un total de 1.101.766 de orășeni (contribuția Bucureștiului este considerabilă - 639.040 locuitori), dar înaintea Transilvaniei, care avea 519.675 de orășeni. Bacăul, cu un număr de 31.138 de locuitori, era poziționat la nivel național pe locul 23 (0,85% din totalul populației urbane), iar la nivel regional pe locul cinci, după orașele Iași (102.872), Galați (100.611), Focșani (32
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
aportul comunei limitrofe Domnița Maria, cu 3.096 de suflete, ar fi oferit orașului Bacău un total de 34.234 de locuitori, suficient pentru a aduce orașul pe podiumul celor mai mari centre urbane din regiune. În privința creșterii numărului de orășeni în intervalul 1912-1930, între provinciile vechiului Regat, Moldova se afla pe penultimul loc (o creștere de 51,72% de la 390.261 în 1912 la 592.127 în 1930), înaintea Olteniei (o creștere de 42,05% de la 139.538 la 198
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
nu au fost publicate. Hărțile etnice pentru fiecare dintre cele 13 reședințe de județ ale Moldovei sunt sugerate de datele din tabelul de mai jos (1941, în ordinea descrescătoare a numărului de locuitori): La nivelul regiunii supusă investigației noastre, ponderea orășenilor de naționalitate română înregistrează importante creșteri față de situația din anul 1930 - de la 70,8% (1930, 419.081 locuitori) la 75,8% (1941, 468.429 locuitori). Pe de altă parte, realitățile politice interne și externe au influențat negativ evoluția demografică a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
ușor patetică - lucru de înțeles, dacă vom lua în calcul faptul că prințesa și-a redactat memoriile departe de țară, tocmai la Paris - ar fi fost mult mai apropiată de adevăr dacă ar fi descris și „melancolia” cu care locuitorii, orășeni sau nu, porneau la drum după o ploaie sau în timpul unor rafale de vânt. În perioada Modernă, dezvoltarea rețelei stradale a Bacăului surprinde în mod fidel procesul extinderii teritoriale a orașului. Ca peste tot, și în Bacău apariția de noi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Radu, a reușit să-i convingă pe băcăuani să achite o taxă lunară de salubritate în schimbul serviciilor de curățenie în curțile particulare. Până la intrarea în vigoare a acestui regulament, după cum precizează același Costache Radu, Bacăul „în privința curățeniei și a sănătății orășenilor, era lăsat în voia lui Dumnezeu. Cea mai mare parte a orașului era o statornică murdărie. Ogrăzile caselor nu erau curățate niciodată, gunoiul se punea pături peste pături și acolo putrezea, (...) mulți având dughenițele lor la uliță, gunoiul ce-l
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
agricol (95,57%) și al instituțiilor publice (85,04%). Mai mult decât atât, gradul de „absorbție” pe care cele dou) domenii l-au exercitat asupra populației românești din mediul citadin moldovenesc era de aproximativ 50% din total: din 419.081 orășeni români, 29% se ocupau cu munca câmpului și 18% erau încartiruiți în zona instituțiilor publice. Spre deosebire de aceștia, 53% din totalul populației urbane evreiești activa în comerț și industria textilă. III. B. Fabrica de celuloză și hârtie Letea Am hotărât să
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
folosința târgoveților români și unguri din orașul Bacău, cu oprirea de a se face case”. Potrivit articolului 11 din hrisov, Eforia (Primăria) nu putea să vândă loturi din țarină și nici să le dea o altă destinație, „în afara consimțământului obștei orășenilor”. În intervalul 1823-1840, datorită modului defectuos de interpretare și aplicare a prevederilor hrisoavelor domnești, locuitorii Bacăului au hotărât înființarea unei „instituții” care își propunea să elimine orice nemulțumire de acest fel. Astfel, conform jurnalului din 22 mai 1840, „Boierii, Neguțitorii
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașului. Aceștia au acuzat faptul că dezvoltarea industrială a Bacăului nu a reușit să creeze locurile de muncă promise și îndelung așteptate. Pentru exemplificare, odată cu apariția fabricii de cherestea „V. Țenov & Co.” (1881), primarul de atunci al Bacăului a promis orășenilor că „(...) nu se vor primi străini la muncă, cei cu carul vor avea de lucru pentru cărat la fabrică, cei cu palmele vor lucra în fabrică, copiii vor învăța meșteșugul de a deveni mașiniști, iar după 40 de ani (perioada
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
loc de suhat pe moșia Mărgineni, dar acum și aceasta a fost dată unor evrei, care l au prefăcut în grădini bulgărești; alt suhat nu mai avem; nu credem că e un alt oraș mai strâmtorat decât al nostru”. Cererile orășenilor au găsit ecou favorabil numai la Ministerul de Război, care, pe 12 aprilie 1907, a hotărât că „aprobă arendarea câmpului de exerciții militare târgoveților din Bacău, pe un an, cu începere de la 23 aprilie curent, cu o arendă de 904
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a cunoscut primele semne ale deprecierii. Creșterea prețurilor la produsele de bază, inflația galopantă, lipsa alimentelor, fenomenul de speculă, închiderea anumitor unități productive etc. au fost doar câteva din elementele ce au afectat profund traiul de zi cu zi al orășenilor. Din dorința de a preîntâmpina izbucnirea unor mișcări de revoltă, guvernul de la București și-a consolidat centralismul, trasând consiliilor comunale, prin intermediul directivelor ministeriale, direcții precise de evoluție. Pentru a veni în sprijinul populației sărace, primăriile au fost nevoite să înființeze
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a afectat mult standardele de viață ale băcăuanilor - sintetizate de presa locală în formula „post negru nelimitat” -, măsura a fost primită cu maturitate și înțelegere, în spiritul sacrificiului pentru interesele naționale. Primul produs ce a început să lipsească de pe masa orășenilor a fost carnea. În acord cu recomandările Ministerului de Interne, pe 1 august 1916, Primăria a emis o ordonanță prin care se stabilea că „începând cu 2 septembrie carnea de vită, porc, oaie, pasăre, vânat și mezelurile nu se mai
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a fi „învingător”, a fost, aproape, o obligație. Într-un mod cât se poate de fericit, această dorință va găsi în domeniul sportiv nu doar o oportunitate de împlinire, ci și un loc de convergență cu nevoia de spectacol a orășenilor. Cu nevoia lor de a-i aclama pe „campioni”, de a simți, prin alții, euforia victoriei. Similar modelelor din întreaga lume occidentală, „cultul” pentru exercițiile fizice a pătruns în mediul citadin al vechiului Regat prin intermediul societăților sportive ale elevilor sau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
joc de popice)”. Doi ani mai târziu, în cadrul ștrandului a fost dat în folosință și un restaurant, ce avea „orchestră de jazz și dancing”. Inițiativa modernizării ștrandului a fost cu atât mai salutară, cu cât cea mai mare parte a orășenilor era „condamnată de a fi închisă toată săptămâna între zidurile prăvăliilor sau ale băncilor, de a-și petrece zilele întregi în birourile nesănătoase la fabricele și atelierele lipsite de aer și lumină solară”. Prin intermediul ordonanțelor emise de primărie, cât și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
era negat de realitățile sociale, în care tradițiile, sub asaltul necontenit al tendințelor modei, au căpătat forme caricaturale de manifestare și, nu în ultimul rând, un loc în care, în pofida cadrului ce invită la coeziune, la solidarizare, în pofida tumultului străzii, orășeanul s-a simțit, mai curând, singur, întro masă de anonimi. După cum am arătat, exceptând universul domestic, viața cotidiană a băcăuanilor s-a derulat sub forma unui veritabil spectacol, în care locuitorii orașului au fost atât protagoniști cât și spectatori. Strada
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
sale metastatice propagate la nivelul întregii societăți - autoritarism central și local, corupție, nepotism, slugărnicie, carierism, individualism ș.a. Lectura comparativă a datelor statistice ne-a oferit, prin urmare, premisele portretistice ale băcăuanului etnic român - un citadin hibrid, amestec între țăran și orășeanul de primă generație, fără mari ambiții profesionale, preferând, printre altele, mai mult confortul venitului asigurat de stat, decât bogăția ipotetică a unor afaceri riscante. Chiar și acolo unde au existat modele parentale de urmat, etnicul român a sfârșit prin a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
era negat de realitățile sociale, în care tradițiile, sub asaltul necontenit al tendințelor modei, au căpătat forme caricaturale de manifestare și, nu în ultimul rând, un loc în care, în pofida cadrului ce invită la coeziune, la solidarizare, în pofida tumultului străzii, orășeanul s-a simțit, mai curând, singur, întro masă de anonimi. Toate aceste elemente ne indică o întreagă simptomatologie a oricărui oraș lipsit de identitate, a unei comunități „fără chip”, risipită și văduvită de orizontul coagulării. O lume de plumb. În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fostei primării vasluiene, am aflat că la lucrările de realizare a „Străpungerii Gheorghe Asachi”, de fapt a unei stradele ce făcea și face, încă, legătura dintre străzile Donici și Călugăreni, a fost descoperit „...un vechi cimitir jidănesc”. Într-adevăr, câțiva orășeni supraviețuitori ai acelor timpuri au confirmat acest lucru. Tot din acel document am aflat că osemintele au fost mutate în „...cimitirul jidănesc cel nou”, adică în cel existent și astăzi, în prelungirea străzii Călugăreni, lângă sediul Jandarmeriei. Potrivit Legii 119
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
frica vreunei pedepse, ofițerii ruși mai aveau tupeul de a cere de-ale gurii pentru a ostoi foamea trupelor căzute ca și o mie de vagoane de grele probleme pe capetele țăranilor noștri, în primul rând. Păi, de unde să dea orășeanul găini, rațe, curci și gâște pentru jufuitorii de la Răsărit? Sau pe cine să pună să stea pe cuibar ca să facă ouăle pentru omleta lui Ivan? Așa că, cei mai buni „pretini” ai ocupanților, comuniștii loco, au dat iarăși iama prin cotețele
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
mii de oameni, avea să se schimbe complet”. După primirea „sentinței” de chiabur, familiei Busuioc i-a fost schimbat destinul pe o perioadă lungă de timp. De altfel, comuniștii categorisiseră lumea rurală, ba chiar și pe cea urbană dacă unii orășeni aveau pământ în proprietate, în trei ramuri de „periculozitate”: 1) Săraci erau considerați acei care dețineau de la 05 ha. de pământ, fără a avea alte „afaceri”; 2) Mijlocașii, erau cetățenii care dețineau între 5 10 ha. teren arabil; 3) În
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
se găsea mai nimic iar la lapte și produse lactate făceau „oamenii muncii” și pensionarii cozi interminabile imediat după miezul nopții?! Potrivit acestui raport, se stătea bine la conservele de mazăre, fasole păstăi, tocană de legume și fructe așa că, vrând-nevrând, orășenii trebuiau să mănânce mai puțin „de dulce” și mai mult „de post”, că doar și tov. Ceaușescu era creștin ortodox! Ajungând și la alineatul dedicat verzei, Demeter scria, sau pusese dactilografa să scrie că: „...în această perioadă se continuă activitatea
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
opinia sa defavorabilă. Pentru locuitorii munteni exista o familiaritate de mai bine de un secol cu hanurile domnești, mănăstirești sau boierești așezate în importante noduri stradale ale orașelor sau târgurilor de provincie; la răscruci mari și mici de drumuri comerciale. Orășenii cu precădere văd hanul ca o fortăreață în care pot găsi cel mai bun adăpost în cazul confruntărilor armate sau a situațiilor de calamitate. "A fi fost hangiu pe vremea aceea nu era treabă rea. Multe averi s-au făcut
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
Fericirea la țară, repetă aceste lucruri cîțiva ani mai tirziu, văzînd în întoarcerea la pămînt cea dintîi condiție a regenerării moravurilor"53. E suficient să arunci o privire pentru a putea aprecia neliniștea, truda adesea ascunsă, dar întotdeauna adevărata, tristețea orășenilor bogați, condamnați la o nenorocită lenevie. Ei sînt asemenea copiilor care plîng pentru că nu știu să se veselească, dar care, dacă un învățător înțelept, în loc să-i țină închiși între ziduri posomorite, îi face să respire aerul curat de la țară, să
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
mari de a se situa în această categorie decît cei ai căror părinți s-au născut ambii la sat. În cazul în care doar unul dintre părinți este rural nativ, situația este intermediară, dar mai apropiată de cea proprie părinților orășeni prin naștere a se vedea tabelul 1.2, Anexa 1). Numărul de copii per cuplu este destul de puternic influențat de socializarea primară a părinților: ponderea familiilor "nativ rurale" care au un singur copil este de aproape două ori mai mică
Parteneriate școală-familie-comunitate by Mircea Agabrian, Vlad Millea [Corola-publishinghouse/Science/1117_a_2625]
-
Aleluia» - așa cum avea să fie numit ulterior - a fost un timp de liniște și pace, în timpul căruia au fost depuse toate armele de război; a fost un timp de bucurie și veselie, de laudă și exultare. Nobilii și oamenii simpli, orășenii și țăranii, băieții și fetele, bătrânii împreună cu tinerii (Ps 142,12), cântau refrene și laude divine. Această mișcare s-a răspândit în toată Italia. Eu am văzut cu ochii mei că, în orașul meu Parma, fiecare cartier voia să aibă
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]