1,275 matches
-
niceno-constantinopolitan. Această ireductibilitate apofatică a centrului a depreciat, într-o anumită măsură, statutul scriiturii. Presocraticii au enunțat filozofia în stilul laconic al apoftegmelor. Esența vieții contemplative era descoperită într-un cadru practic, modelat de afectul prieteniei și al conviețuirii fraterne. Oralitatea sibilinică și ezoterică a pitagoreicilor atrage atenția asupra importanței inițierii, fără de care experiența cunoașterii rămânea parțială. Prima filozofie este mai cu seamă orală și oraculară nu fiindcă exprimă înțelepciunea unui mythos imemorial, ci întrucât crede în ierarhizarea ontologică a cosmosului
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
cronica creșterii și descreșterii romane, își vor permite să facă și remarci personale cu privire la „morala” unor evenimente. Ele conțin inevitabile aluzii la metafizica vârstelor lumii. Importantă este aici nu porția de adevăr a moralei, cât mai ales afirmarea realității timpului. Oralitatea încetează să mai fie expresia supremă a excelenței în cunoaștere. Timpul mereu bogat al umanității merită consemnat. Prin cultura memoriei greco-romane, devenirea istorică încetează să mai fie irelevantă pentru condiția europeanului. Spirala istoriei sacretc "Spirala istoriei sacre" Rădăcinile iudaice ale
[Corola-publishinghouse/Science/1881_a_3206]
-
comunică de la inconștient la inconștient. Mai mult decât prin dialogul conștient, prin dialogul inconștient putem nu doar să ne apropiem de cineva, ci și să-i descoperim intențiile. De fapt, ce informații ne oferă gura celuilalt? Apelurile gurii Buzele exprimă oralitatea dorințelor noastre. Dar gura nu este „manifestarea vulvei pe chip”. Chiar dacă Desmond Moris nu s-a sfiit să o scrie. Doar una dintre cele două imagini de mai jos exprimă o dorință sexuală. Care anume, după părerea dumneavoastră? În imaginea
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
Lévesque, René Lozanov, Georgi Lutz, Antoine Madonna maleolă mâna predominantă mână manifestări emotive faciale mecanisme de învățare Mehrabian, Albert micromâncărime micromângâiere micromișcări mimetism motor mimică minciună mirosuri mirosurile trupului Monroe, Marilyn Montagner, Hubert mușchiul trapez nas nări ochiul stâng olfactiv oralitate palme pântece pantof parfum păr penis pielea capului pleoape poziție privire privire fixă privirea socială procese de seducție pumn pupile pupile dilatate reacție adaptată reacții neurofiziologice receptori reguli de citire Reich, William ritmuri ultradiene Robert-Ouvray, Suzanne Rosenthal, Robert sâni satisfație
[Corola-publishinghouse/Science/2336_a_3661]
-
CL”. Toată lumea știa că „D.D.” Însemna D.D. Drașoveanu, iar „CL” era sigla revistei Cercetări de lingvistică! 12. Prelegerea Este un „curs, lecție ținută Într-o școală de grad superior”. Ea poate fi varianta orală a unui studiu, având toate trăsăturile oralității. Să reținem că multe lucrări ale unor cadre didactice universitare au fost la origine cursuri universitare. Modul de prezentare a acestora diferă de la un conferențiar la altul. Prelegerile lui Blaga, de pildă, ținute la Universitatea din Cluj-Napoca, erau, spun cei
Cum se scrie un text ştiinţific. Disciplinele umaniste by Ilie Rad () [Corola-publishinghouse/Science/2315_a_3640]
-
faptul că își cultivă defectele. Lup Dușman dintotdeauna al omului, lupul simbolizează cruzimea și agresivitatea. Simbolizează caracterul neîmblânzit al instinctelor, energia pulsională liberă și nestăvilită, făcându-l pe om să își piardă stăpânirea de sine. În plan psihanalitic, trimite la oralitate, la un libido devorator, la aservirea față de instincte. Asociat cu foamea insațiabilă și vorace, «o foame de lup», el pune problema transgresării lucrurilor interzise. Din acest motiv, este expresia dorinței, a tentației și a ademenirii periculoase din basmul Scufița Roșie
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
ascunde, le mutilează, le «castrează». Gură, limbă Simbolistica gurii și a limbii este strâns legată de cea a cuvântului rostit (vezi A vorbi), dar și de ingerarea alimentelor (vezi A mânca). În analiza psihologică, gura este zona care ține de oralitate. Ea este implicată în registrul afectiv, în pulsiunile canibale, în mecanismele de introiecție. Dată fiind funcția fundamentală a gurii, în basme se regăsesc frecvent căpcăuni, transmițând copilului aviditatea libidoului lor, precum și fantasmele de apropriere totală. Oralitatea se structurează pe mai
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
zona care ține de oralitate. Ea este implicată în registrul afectiv, în pulsiunile canibale, în mecanismele de introiecție. Dată fiind funcția fundamentală a gurii, în basme se regăsesc frecvent căpcăuni, transmițând copilului aviditatea libidoului lor, precum și fantasmele de apropriere totală. Oralitatea se structurează pe mai multe nivele: - fizic: prin hrană mai ales, dar și prin alcool, tutun; - sexual: constituind o zonă erogenă predilectă, sursă fundamentală de plăcere (supt voluptuos, sărut, felație); - afectiv: descriind modul de comunicare fuzional, dorința de a-l
[Corola-publishinghouse/Science/2328_a_3653]
-
o deducție logică. Stabilind existența unui „grad zero” al scriiturii, putem analiza orice tip de emisie textuală. Avem la ce ne raporta. Imaginând un punct de pornire și de referință (gradul zero), distincțiile între poezie și proză, între scriitură și oralitate, între jurnalistic și literar etc. capătă sens și devin funcționale. Din păcate, așa cum o demonstrează și Roland Barthes, gradul zero este o utopie. Îl presupunem fără a-l putea identifica în mod clar și cu precizie. Din acest impas nu
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
vom scrie începutul, având grijă să nu deconspirăm surpriza și să o valorizăm cât mai mult, să o credibilizăm prin detalii sugestive și corect plasate. Citatul sau dialogul foarte scurt va da multă viață narațiunii. Condiția este să avem simțul oralității, să nu ne pierdem în banalități sau replici forțate. Orice povestire sau reportaj este o „felie de viață”. Senzația de autentic și de „trăit” vine dintr-o relație: cu sine, (povestirea confesivă), cu cei apropiați, cu persoane, necunoscute, cu lumea
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
reluare, cu scopul de întărire, sporește încrederea și empatia între parteneri. O nuanță de uimire, de admirație etc. îl fac pe intervievat să insiste asupra aspectului, să nu se întrerupă, să capete un plus de curaj etc. Evitați elementele de oralitate în exces. Ele pot da impresia nedorită de neglijență și dezarticulare gramaticală. Impresia de dinamism și vivacitate orală nu stă în cantitate, ci în plasarea corectă și punctată a oralismelor sau ticurilor verbale. Evitați propriile observații (râde, se mișcă nervos
Tehnici de redactare în presa scrisă by Sorin Preda () [Corola-publishinghouse/Science/2252_a_3577]
-
cultural; se face pledoarie pentru relativitatea valorilor și se cultivă gustul incertitudinii și paradoxurilor ideatice, ideologice, culturale; se cultivă individualismul, angrenându-se o cultură pe „măsură”, în concordanță cu gusturile, apetențele, posibilitățile publicului. Cybercultura actuală ne întoarce oarecum în situația oralității culturale, dar la o altă scară, întrucât interconectivitatea și dinamismul în timp real al ideilor puse în rețeaua Web formează un referențial nou, constituit dintr-un hipertext prin care fiecare element al culturii poate fi împărtășit simultan și total tuturor
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
aportul unei tehnologii ce apare la un moment dat pe scena socio-culturală. Nici o nouă tehnică nu le înlocuiește pe cele vechi, ele coființând sau interferându-se reciproc (prin apariția internetului, nu a dispărut cartea sau ziarul!). Scriitura nu a distrus oralitatea, după cum telefonul nu a făcut dispărută scrisoarea. Fiecare tehnologie dilată și nuanțează ecosistemul social, relațional, formativ. Nimic nu se pierde, ci totul se filtrează, se reașează, chiar dacă în proporții și poziționări diferite. De pildă, transpuse în educație, NTIC conduc la
Informatizarea în educație. Aspecte ale virtualizării formării by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/2324_a_3649]
-
București, 1973-1997; Semiotica folclorului, îngr. Solomon Marcus, București, 1975, 25-49; Mihai Pop, Pavel Ruxăndoiu, Folclor literar românesc, București, 1976, 278-320; Dicț. lit. 1900, 71-73; Mircea Eliade, De la Zalmoxis la Genghis-Han, tr. Maria și Cezar Ivănescu, București, 1980; Adrian Fochi, Estetica oralității, București, 1980, passim; Adrian Fochi, Femeia lui Puthiphar (K2111), București, 1982; Ovidiu Bârlea, Folclorul românesc, II, București, 1983, 61-167; Adrian Fochi, Paralele folclorice. Coordonatele culturii carpatice, București, 1984; Al. I. Amzulescu, Cântecul nostru bătrânesc, pref. Iordan Datcu, București, 1986; Petru
BALADA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285563_a_286892]
-
pământ...» până la întoarcerea pământului la țăran sau a țăranului la pământ. Este o istorie tristă, pe care țăranul și-a asumat-o de la ideea rebreniană a iubirii de pământ până la deposedarea sa prin colectivizare” (Tudor Nedelcea). Stilul e marcat de oralitate și pigmentat de note umoristice; întovărășirile agricole aveau denumiri ca „Vasile Roaită”, „7 Noiembrie”, „I. V. Stalin”, care deveniseră nume comune, încât, întrebați unde au pământul, țăranii răspundeau: „la Roaită”, „la Stalin”. Problematica țărănească abordată în acest roman (iar mai
BAILESTEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285551_a_286880]
-
întreprinse de Universitatea din Cernăuți, în comunele Voroneț și Mănăstirea Humor. Invocația în poezia populară (1980) este un studiu de stilistică, în care sunt examinate, evolutiv și estetic, în varietatea lor și cu funcționalitatea lor diversă, elemente de seamă ale oralității, așa cum se manifestă ele în cântecul propriu-zis și în cântecul bătrânesc. În Studii de literatură (1983), volum adunând studii despre D. Cantemir, Anton Pann, M. Kogălniceanu, M. Eminescu, Jean Bart, Octavian Goga, St. O. Iosif, Gib I. Mihăescu și Ciprian
CANTEMIR-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286074_a_287403]
-
alai plin de vivacitate și umor. Victoria lui Harap-Alb și a tovarășilor săi nu este una solitară, ci reprezintă biruința fraternității spirituale asupra individualismului omenesc. Gerilă sintetizează cel mai bine acest fapt atunci când afirmă, într-un stil specific, ce redă oralitatea secvenței : “...într-un gând să ne unim,/ Pe HarapAlb să-l slujim,/ și toti prieteni să fim!..”. Cei cinci uriași reprezintă proiecții în plan material ale demonilor interiori ai lui Harap-Alb, pe care îi exorcizează atunci când îi lasă în pustiu
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
caricatural și alimentarea concepției lectorului cu pasaje pline de haz.Este mascată tragedia degenerării umanului în himeric prin intermediul modalității de abordare a situației personajelor pantagruelice, aceasta fiind una degajată, ornamentată cu folcloric și hiperbolizată într-o manieră lejeră. Limbajul specific oralității și colectivității populare transpuse speciei epice basm întemeiază crochiuri subiective ale uriașului, utilizându-se proza ritmată și sintagmele locuționale tradiționale, exploatându-se,astfel și efectivul terminologic român în întreaga sa evoluție („drăcărie”, „crapă de foame”). Nesațul himericului este unul îndepărtat
Convertirea grotescului în comic la Ion Creangă. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Amalia Bartha, Ilinca Busuioc, Ana-Maria Dogaru, Anca-Ioana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_948]
-
băuturii, mâncării, mărgelelor și celorlalte se oferă povești: adevărat etalon, monedă absolută. În aceste condiții, stilul ultimului Sadoveanu nu poate fi decât rafinat-livresc, îndepărtându-se de vorbire și apropiindu-se de scriere. Aceasta mai înseamnă: forme ale scriiturii, nu ale oralității; artificiu, nu spontaneitate; joc, nu invenție; manieră, nu poezie. Așadar, o artă a expresiei, înflorită și prețioasă; uniformă și decorativă; cântătoare, cadențată ca în versetele biblice“. Poate că temele literaturii lui Sadoveanu vor fi, tot mai mult de acum încolo
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pună‐n‐ncăperea aceluiași sicriu; De‐a‐ pururea aproape vei fi de sânul meu... Mereu va plânge apa, noi vom dormi mereu . Ion Creangă (1837‐1889) „Spunerea și ascultarea întâmplărilor din „Amintiri din copilărie”, trăsăturile fundamentale ale artei genialului humuleștean: oralitatea, dialogul natural, vocabularul expre siv și implicat precum și umorul de sorginte populară” - l‐ am parafrazat pe Ilie Dan din „Pe urmele lui Creangă” - Dacia Literară, iunie, 2009,p.52 AMINTIRI DIN COPILĂRIE (fragment) Nu știu alții cum sunt, dar eu
Cuvinte despre poeți şi poezie. In: OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
În biserică, o limbă străină: slavona - dar nu era limba ocupantului! Re-repet: Basarabenii, ocupați de Ruși, nici În biserică nu scăpau de „rusasca lor” - deci... - Uite de ce baba n-are roate și de ce Basarabenii, sub Ruși, s-au Întors la oralitate și În... analfabetitate... Se pare Însă că nu le displăcea muzica-de-biserică - curat rusească - nici muzica textului slavon... - Și ție-ți plăcea. Când erai copil și păduri cutreieram... ca să nu ne repatrieze Rușii În Siberia, cum ziceai, mai ții minte, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
țărănească de acum cel mult un secol, care reprezintă două, eventual trei generații și care a fost transmutată ca atare la Muzeul Satului. Nu în ultimul rînd, patrimoniul nostru, așa cum a fost construit el mai ales în jurul Țăra nului, împărtășește oralitatea oricărei societăți țărănești, în timp ce la ei vîrsta societății scrisului se numără cu mileniile. Toate acestea laolaltă dau ceea ce s-ar putea numi, în termeni ideal-tipici, patrimoniu hard versus patrimoniu soft. Nu doar „materialitatea” lor este diferită, ci și - sau, poate
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
practică. Setea noastră de vechi, spaima noastră de gol, dorința de a da glas anonimilor, toate acestea sînt împotriva tradiției. De la bolnavul vindecat prin descîntec pînă la omul colindei, îmbrăcat cu soarele și luna, nu veți întîlni nicăieri, într-o oralitate aristocratică prin excelență, cumințenia nevăzută a omului de rînd. Țăranii sînt o clasă care nu vorbește, este vorbită - constata mai demult și mai sec pozitivist și Pierre Bourdieu. Farmecul discret al etnologiei constă astfel, pentru Anghelescu, într-un soi de
Scutecele naţiunii şi hainele împăratului: note de antropologie publică by Vintilă Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/609_a_1340]
-
al romanului pune în valoare urzeala romanescă. Cititorul trece cu entuziasm de la un punct de vedere la altul, de la o epocă la alta și poate recompune o vastă lume caleidoscopică. În același mod cu Céline, Gabriela Adameșteanu exploatează cu succes oralitatea limbii, și suntem cuceriți de cuvintele Vicăi care, pentru că a trăit o viață atât de grea, nu se plânge și nu se înduioșează niciodată de soarta ei. Departe de orice urmă de pesimism, autoarea ne face să împărtășim existența Vicăi
Dimineaţă pierdută by Gabriela Adameșteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/598_a_1325]
-
apocalipsa de fiecare zi, sosește enervant de încet. Ipostaziind cei doi poli amintiți, poetul apelează, prin urmare, la elemente de estetică postmodernistă (ironie, autoironie, ludic, cotidianul ca sursa de inspirație, fragmentarism, transtextualitate sub diferitele ei forme definite de G. Genette, oralitate la nivelul expresiei etc.), fără a dezavua, de exemplu, temele consacrate ale literaturii, a căror tratare e străbătută de o tristețe profundă, incurabilă a insului hipersensibil, care ia totul în serios și-și sporește astfel singurătatea, metamorfozată în poezie: am
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]