1,823 matches
-
european. Prezintă diplomația europeană într-o activitate febrilă, de căutare a unei formule pentru a îmbunătăți soarta creștinilor din Imperiul Otoman. În timpul dezbaterii de către Corpurile legiuitoare a convenției româno-ruse din 4/16 aprilie 1877, Kogălniceanu este prezentat ca un mare orator, care da citire expunerii de motive prin care arată că toate stăruințele puse pe lângă marile puteri pentru a recunoaște și pentru a pune sub ocrotirea Europei neutralitatea teritoriului român au rămas zădarnice 67. O altă lucrare apărută în 1878 este
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
nopți în care se dezbăteau și se votă convenția din 4 aprilie. Opoziția fu crâncenă dar mulțumită convingătoarei voci a lui 23 Mihail Kogălniceanu care în decursul acestor două zile și-a dat la lumină toate activitățile sale de mare orator și grație autoritarei voci a lui I. C. Brătianu convenția fu primită cu mare majoritate. Kogălniceanu, spera se arată în lucrarea lui Gheorghe Damian, Războiul rusoromâno-turc - că politica Porții se va schimba față de statul român, având în vedere respectarea neutralității în
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
un nesecat izvor de informație. Din seria de lucrări destinate marelui om Mihail Kogălniceanu se desprinde și lucrarea Mihail Kogălniceanu istoric, apărută în 1974. Autorul consideră că „istoricul însoțește în permanență pe scriitor, pe economist, pe omul de stat, pe orator, pe publicist. În fiecare din aceste ipostaze, descifrăm o trăsătură comună care e negreșit spiritul prin excelență istoric al militantului. Istoricul nu poate, nu trebuie să fie separat de celelalte loturi. Una completează pe alta și spre oricare din ele
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
a fi „ un stâlp al țării, întruparea cea mai minunată și mai caracteristică a munții românești, cristalizată în geniala lui natură” Nicoale Iorga îl înfățișează ca „cea mai mare minte și cel mai mare om de cultură, cel mai mare orator, cel mai mare cugetător politic”. Alexandru Zub arată că între „Mihail al luminii” și „Mihail al sabiei”, posteritatea l a preferat pe cel din urmă iar această predilecție își află justificarea în însăși persistența unora dintre problemele social-politice cu care
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3034]
-
Bârligă, 2003, p. 27). Marca de bere Tuborg a adoptat ca măsură publicitară genul oratoric epidictic. Acesta are ca principală structură elogiul sau blamarea în fața unui public. Schema argumentativă are la bază amplificarea și este conturată în cadrul temporalității prezente. Astfel, oratorul nu spune lucruri noi, ci doar amplifică aspectele cunoscute deja publicului (folosind hiperbola, metafora, repetiția etc.). Prin discursul epidictic nu se caută un acord exprimabil imediat, însă se întăresc predispozițiile pentru acțiune, în sensul că se subliniază adeziunea la anumite
[Corola-publishinghouse/Science/2160_a_3485]
-
în bucuriile vieții spiritului”. Pornind de la acest dialog, Fericitul Augustin vede în înțelepciune un adevărat punct de sprijin în viața unui om. Cugetând adânc la înțelepciune, încolțește și crește în el dorul după infinit. Treptat, se înfiripă în sufletul viitorului orator dorul după Dumnezeu. Îl caută neîncetat și nu-și află liniștea decât lucrând și învățând pentru Dumnezeu. Bucuria și liniștea și-o va găsi atunci când va vorbi cu dragoste despre Iubirea eternă. Citește Sfânta Scriptură și, treptat, se apropie de
Metode de educaţie întâlnit e în opera fericitului Augustin şi actualitatea lor by Mihaela Bobârcă () [Corola-publishinghouse/Science/1682_a_2903]
-
a fi prevăzător. Băiete! PAJUL: Poruncă, doamne! REGELE RICHARD: Cunoști vreun om ce ispitit de aur, S-ar învoi în taină să ucidă? PAJUL: Cunosc un gentilom nemulțumit; Se vrea mai sus decât îl ține punga, Și aurul, cît zece oratori, L-ar ispiti, nici vorbă, la orice. REGELE RICHARD: Pe nume cum? PAJUL: l cheamă Tyrrel, doamne. REGELE RICHARD: Parcă-l cunosc: să mi-l aduci aici. (Pajul iese.) Pe Buckingham, adânc scormonitorul Și preamintosul, nu-l mai țin de
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
cu Vlas și am vorbit cu "publicul" despre relativitate (mi-a plăcut că domnii profesori erau degajați și ne respectau pregătirea pentru subiectul respectiv, ne puneau întrebări, interacționam lejer). La sfârșit, am avut ocazia să le vorbesc colegilor de la colțul oratorului și asta mi-a plăcut.... Per ansamblu, o experiență interesantă, de repetat. Băltean Radu: Mă bucur că am reușit să transform o pasiune într-un proiect. M-a surprins să văd că atât de mulți oameni sunt interesați de fractali
[Corola-publishinghouse/Science/1510_a_2808]
-
1924) și Momente solemne (1927), Din amintirile unui fost dregător (1934). Cei care figurează în bogata lui galerie sunt Titu Maiorescu, venerat ca „maestrul maeștrilor și zeul zeilor, al cărui cuvânt era o vrajă”, tumultuosul N. Iorga, foarte inteligentul, causticul orator P. P. Carp, apoi Take Ionescu, Al. Marghiloman, Duiliu Zamfirescu, ca și Barbu Delavrancea, în portretizarea căruia autorul împrumută inspirat câteva trăsături dominante ale celui evocat, precum patetismul, stilul metaforic. Alteori medalionul rămâne încrustat într-un panegiric (semnificative sunt textele
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288800_a_290129]
-
în picioare. O noapte cu tine, Patrie, / e o noapte cu brijibardo și claudiașifăr la un loc. / Băga-mi-aș capu, gagico / pe sub zonele tale geotermale. / Căca-m-aș în poienele tale, Patrie / care-ai învățat scatofilia de la marii tăi oratori patriotarzi. Pișa-m-aș pă toate cuvintele mari / pe care lumea le păstrează doar pentru tine (O noapte cu patria). Lovind în patrie, mafioții pot jubila liniștiți în portmodernismul lor globalist. Partea grozavă a lucrurilor în România postdecembristă, cum se
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ca profesor privat de retorică i-a determinat pe profesorii publici să-i planifice decăderea și a fost exmatriculat pe motive de practicare a magiei. A fost un student credincios de-al lui Demostene, un bun analist al discursurilor marilor oratori și un iubitor înflăcărat al stilului antic Attic și e drept că uneori pare mai preocupat de formă decât de substanță în lucrările sale<footnote John Heston Willey, Chrysostom: The Orator (Men of Kingdom), Unknown Rinding, New York, 1906, p. 34
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
al lui Demostene, un bun analist al discursurilor marilor oratori și un iubitor înflăcărat al stilului antic Attic și e drept că uneori pare mai preocupat de formă decât de substanță în lucrările sale<footnote John Heston Willey, Chrysostom: The Orator (Men of Kingdom), Unknown Rinding, New York, 1906, p. 34. footnote>. Se pare că apoi Ioan a studiat și dreptul, întrucât ar fi pledat câtva timp. Pe atunci, avocatura era considerată principala ocupație a unui tânăr cult. Pe Ioan, știința profană
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
era în ochii vii și strălucitori și în voce, relativ slabă dar de o rară putere de persuasiune<footnote Cf. J. Tixeront, Précis de Patrologie, Paris, Librairie Victor Lecoffre, J. Gabalda, Editeur, 1927, pp. 264-266, John Heston Willey, Chrysostom: The Orator (Men of Kingdom), Unknown Rinding, New York, 1906, p. 169, Bruno H. Vandenberghe, op. cit., p. 63. footnote>. Gusturile sale erau dintre cele mai simple, iar viața sa, de o austeritate continuă. Era o natură delicată, simțind cu putere lucrurile și traducându
Viaţa Sfântului Ioan Gură de Aur1 by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/179_a_161]
-
regat al Italiei, a cedat Greciei insulele Ioniene și a păstrat neutralitatea Angliei în timpul Războiului Civil din America. În țară, a luat măsuri de reducere a taxelor și impozitelor, și a redus cheltuielile guvernamentale. A fost înmormîntat în abația Westminster. Orator remarcabil, aflăm din Jurnalul reginei Victoria că putea să vorbească cîte 4-5 ore în Camera Comunelor, fără să bea un pahar cu apă. Se pare că personajul avea umor; întrebat odată care este statutul istorico-juridic al ducatelor Schleswig și Holstein
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Supremă avea acum mai multe secții, numite Queen's Bench, Common Pleas, Exchequer (de origine mai veche), la care se adăugau Chancery, Probate, Admiralty și Divorce, care mai înainte erau toate instanțe de judecată distincte. De pe banca Opoziției, Gladstone, mare orator, a fulminat împotriva politicii externe imperiale duse de rivalul său Disraeli. În timpul celui de-al doilea mandat de premier (1880-1885), ocupîndu-se cu prioritate de politica internă (punctul său forte), a trecut în Parlament o nouă lege (Irish Land Act, 1881
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
Țării Galilor) la 19 mai 1898 și a fost înmormîntat la Westminster Abbey. Galeria Națională londoneză posedă un tablou al său pictat de Millais (v. Pictura). Gladstone are și o statuie pe artera londoneză The Strand. Ca om, Gladstone era dificil, orator strălucit dar demagog, robace, și un moralist fără morală: frecventa bordelurile, dar pretindea că o face pentru a le aduce pe prostituate pe calea cea bună, prin religie (studiul Bibliei). A fost adeptul politicii antiimperialiste și de non-intervenție în domeniul
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
o lume în care deconstructivismul și relativismul axiologic fac ravagii, într-o lume în care noțiuni precum "eroism" și "terorism" capătă valori diferite în funcție de optica subiectului. Ceea ce nimeni nu i-a putut contesta vreodată lui Churchill a fost talentul de orator dramatic și... umorul. Dintre frazele memorabile rostite de el (indiferent dacă au fost gîndite de el sau de alții) sînt frecvent citate următoarele: "I have nothing to offer but blood, toil, tears and sweat" (în primul său discurs rostit în
by ADRIAN NICOLESCU [Corola-publishinghouse/Science/1104_a_2612]
-
istoriei. În 1843 predă la Academia Mihăileană cursul de Istoria națioanală. Revoluția de la 1848 îi deschide calea politică, devenind unul dintre fruntașii politici de renaștere națională. La întrunirea publică de la 27 martie de la Iași sub prezidenția lui Grigore Cuza, între oratori, împreună cu Alexandru Cuza și Lascar Catargi se numără și Mihail Kogălniceanu. După înăbușirea revoluției capii ei părăsesc țara - unii ducânduse la Cernăuți, alții la Brașov. La Cernăuți Kogălniceanu a redactat în luna august „Dorințele partidei naționale în Moldova" care nu
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
argumente în acest sens, analiza pornind de la experiența sa de oftalmolog consultant, situația de supracompensare a defectelor fizice prin tensiune psihologică sau prin exercițiu (bazat pe dorința de a învinge complexele de inferioritate) de exemplu: Demostene a devenit un mare orator pentru că a fost bâlbâit. Dictonul „nu există boli, ci bolnavi” subliniază importanța particularităților reactive individuale. Din punctul de vedere al psihologiei medicale, aceste particularități reactive sunt atât somatice (organismice) cât și ale persoanei. În constituirea specificului individual un rol important
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
nu eu impun momentul de apariție al unei astfel de convulsive deschideri. A nu asculta frecvența de trăiri ale inimii și a fi captiv reperelor cotidianității temporale echivalează aici cu a rosti te iubesc în afara apogeului propriei iubiri asemeni unui orator ce nu înțelege deplin ponderea, însemnătatea cuvintelor sale. Astfel, dacă mărturisirea te iubesc nu este piscul unui aisberg reprezentat de trăirea interioară și șoapta lăuntrică te iubesc atunci sensul ei este captiv efemerului mundan, nu deține temporalul iubirii, vine și
[Corola-publishinghouse/Science/84933_a_85718]
-
De officiis [Despre datorie] un text pe care Machiavelli îl știa din copilărie Cicero a susținut că imperiul a fost o consecință a virtuții române 30. Deși poziția lui Cicero era total diferită de cele formulate de Platon și Aristotel, oratorul român a susținut la fel ca Platon și Aristotel asupra punctului crucial că "scopul" unei republici era virtutea: imperiul era o manifestare a virtuții, nu un scop în sine31. Dezacordul lui Machiavelli cu teoreticienii republicani ai antichității asupra problemei imperialismului
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
amica de' giovani... [Încearcă soarta-norocul, care e prietena tinerilor]. Comentând capitolul 25 din Îl Principe, Inglese îl citează pe Cicero pentru a demonstra că expresia fortes Fortuna adiuvat [(pe cel) puternic îl ajută soarta-norocul] era deja cunoscută încă din perioada oratorului 126; Martelli consideră că Machiavelli a aderat la proverbul Audaces Fortuna iuvat [Soarta-norocul îi ajută pe cei îndrăzneți]127. Totuși, acesti specialiști au trecut cu vederea erotismul deosebit de violent ce se găsește în discuția lui Machiavelli despre Fortuna: fără îndoială
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
propterea obligavit etc., renumptiavit etc. per guarentigiam etc. Rogans etc. Documentul V Scrisoarea celor Dieci di Balìa către Francesco Vettori, 12 noiembrie 1513, Arhiva privată Borromeo din Isola Bella, Acquisizioni diverse, "F", Florența. [Recto:] [Scrisă de Luca Fabiani :] Mag.ce Orator etc. Questa fia piu per buono ușo che per alchuno bisogno che ne occorra, non havendo cosa alchuna da scriverti, ne adviso da alchuna bandă. Fu l'ultima nostră de' x et l'ultime che habbiamo da te sono de
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
riesce: e però stiamo allegri, e segua che vuole. E ricordatevi che io sono al piacere vostro, et che mi rachomando a voi, a Filippo e Giovanni Machiavelli, a Donato, a messer Ciaio. Non altro. Christo vi guardi. Franciscus Victorius orator Die 23 Novembris 1513, Rome. Francesco Vettori 132 Scrisoare către Niccolò Machiavelli noiembrie 23, 1513 La 11 martie 1513, cardinalul Giovanni de' Medici a devenit primul florentin ales vreodată că Papă, alegându-și numele Leon al X-lea. Familia Medici
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]
-
intervenția pe textul manuscrisului realizate de copist și de Giuliano de'Ricci, împreună cu opiniile noastre care sunt divergențe transcrierii publicate de Mario Martelli în Tutte le opere (Martelli), pp. 1158-1160 și care a fost folosită de toate edițiile ulterioare. Magnifico oratori florentino Francischo Vectori apud Summum Pontificem, patrono et benefactori suo. Romae. Magnifico ambasciadore 148. "Tarde non furon mai grație divine". Dico questo, perché mi pareva haver perduta no, mă smarrita la grația vostra, sendo stato voi assai tempo senza scrivermi
by WILLIAM J. CONNELL [Corola-publishinghouse/Science/989_a_2497]