707 matches
-
ales cu suficientă înțelepciune sau nu publicul țintă: "o întrebare importantă, scrie Hill, însă abordarea neo-aristoteliană nu ne autorizează să o punem"282. Pe de altă parte, atestă criticul, abordarea neo-aristoteliană nu are mandatul de a prezice dacă un act oratoric va rămâne "retoric viabil"283 sau nu. Este momentul când Forbes Hill îl citează pe însuși Edwin Black, cu scopul de a legitima o astfel de limitare a criticismului neo-aristotelian: într-adevăr, Black apreciase sarcina criticului neo-aristotelian de a se
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
chiar obiectelor de interes academic cărora le-au dedicat voință, viață și efort. Dar, mai ales, ambii critici au sesizat și indicat celorlalți, membri ai comunităților academice actuale, dar și celor care vin din urmă importanța și unicitatea, printre actele oratorice ale istoriei, ale acestor texte fundamentale ale oratoriei universale. Efortul de integrare, recuperare, evidențiere a unicității ambelor piese studiate de cei doi critici îi aseamănă pe cei doi mai mult decât orice tip de subscriere comună la practicarea legitimă a
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
autoare, în același an 1972, în care scria Forbes Hill, capitol care se intitulează An exercise in the rhetoric of mythical America (în traducere, Un exercițiu în retorica Americii mitice). Capitolul lui Campbell dă atenție, cum ne așteptăm, unui act oratoric aparte, pe care criticul îl consideră demn de interes, din perspectiva critico-retorică pe care își propune să o articuleze, exemplificând-o pe "cazul" respectiv. Cred că referirile la această parte a analizei mele pe care le-am strecurat în momentele
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
din perspectivă neo-aristoteliană. Într-adevăr, Campbell este interesată, de această dată, dintr-o perspectivă etică, de aceeași adresă a președintelui american Richard Nixon din 3 noiembrie 1969. Iată că, de data aceasta, avem, împreună, oportunitatea de a privi același act oratoric, cu care ne-am familarizat, deja, grație analizei lui Forbes Hill, parcursă în subcapitolul precedent, dintr-un alt unghi de vedere. Karlyn Kohrs Campbell este interesată de adresa președintelui dintr-o perspectivă pe care editorul Carl R. Burgchardt o numește
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
aparte, printre numeroasele povești politice cu final fericit ale Americii, este faptul că, observă Lewis, "se spune despre Reagan că a atins deosebita sa realizare datorită puterii discursului său și că, în ultimă instanță, succesul l-a părăsit o dată cu puterea oratorică"504. Însă, consemnează Lewis, chiar după cinci ani în scaunul prezidențial, Reagan era, încă, renumit pe temeiul talentului său oratoric cu totul special. Lewis confirmă "povestea despre poveste" de mai sus, identificând, în înzestrarea cu totul specială a președintelui american
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
a atins deosebita sa realizare datorită puterii discursului său și că, în ultimă instanță, succesul l-a părăsit o dată cu puterea oratorică"504. Însă, consemnează Lewis, chiar după cinci ani în scaunul prezidențial, Reagan era, încă, renumit pe temeiul talentului său oratoric cu totul special. Lewis confirmă "povestea despre poveste" de mai sus, identificând, în înzestrarea cu totul specială a președintelui american în ale oratoriei, atât fundamentul ascendenței sale, cât și motivul pentru care Reagan a atras suspiciunea unui "segment substanțial de
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de varietatea de reacții la retorica sa"526. În această ultimă privință, William Lewis își începe raționamentul afirmând că reacțiile la discursul lui Reagan diverg din simplul motiv că "cei care îl ascultă îl percep pe Reagan și actele sale oratorice în mod diferit, în timp ce aplică criterii diferite de evaluare fenomenelor percepute"527. Astfel, criticul își asumă, în cele ce urmează, o dublă sarcină: pe de o parte, Lewis își propune să "explice varietatea formelor narative în discursul lui Reagan, care
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
urmare, povestea mitică a Americii și cum o articulează Reagan în discursul său? Lewis precizează, încă de la început, faptul că președintele american nu spune întreaga poveste a Americii într-un singur episod, însă mitul care transpare în toate actele sale oratorice este unul "familiar și ușor de exprimat: America este o națiune aleasă, înrădăcinată în familiile și cartierele americane, (o națiune adăugirea mea) pe care o propulsează, inevitabil, înainte, (efortul adăugirea mea) eroicului său popor muncitor, menit să realizeze o lume
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
Reagan, în speță) să poată fi apropriat, la modul critic, în maniere atât de distincte. Răspunsul pe care analiza sa a retoricii președintelui american îl demonstrează este că actele critice respective, precum reacțiile publicului la unul sau altul dintre actele oratorice particulare ale lui Reagan, mărturisesc despre identitatea criticilor, respectiv ascultătorilor președintelui înșiși. Demersurile critico-retorice, prin urmare, exprimă în primul rând tipul de angajare, de înscriere în lume a criticului care își exercită capacitatea de apreciere asupra unui demers discursiv sau
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
a demonstra că retorica "nu este o artă inferioară"641, în timp ce Habermas, Perelman și Toulmin aleg, fiecare, câte un ferm punct de referință, rațional și emancipator, în încercarea de a da sens experienței discursive a oamenilor. Habermas apelează la "situația oratorică ideală" (the ideal speech situation, în limba engleză)642, Perelman evidențiază "publicul universal" (universal audience, în limba engleză)643, în timp ce Toulmin întrebuințează "perspectiva imparțială a raționalității" (imparțial standpoint of raționality, în limba engleză)644. Fiecare dintre demersurile teoretice ale celor
Criticismul retoric în ştiinţele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor [Corola-publishinghouse/Science/934_a_2442]
-
de insatisfacție. Poeții se confesează (până în 1960, dar și după 1960) și ajung rar la o poezie de idei. Considerată în ansamblu, generația perioadei 1960-75 se "detașează de Labiș", poezia înseamnă o deschidere spre latura dramatică a existenței, spre poezia oratorică și civică, și procesul de conștientizare înseamnă, așa cum spune Petru Poantă, "întoarcerea la surse și extinderea registrului liric". Dacă în prima perioadă poezia se caracterizează prin epic, consecință a schimbărilor istorice, expresie a contestării uneori violente, tipică romanticilor, în a
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
și calculat. Anghel Dumbrăveanu nu ajunge la "un timbru definit"1, nu numai în primul volum, dar nici în cele următoare; el are, cum spune Vlad Surianu, "orgoliul nedefinirii"; descoperim în poezia lui ecouri din A. E. Baconsky, din poezia oratorică și discursivă caracteristică generației de poeți de după Eliberare 2. Cu cât ne apropiem de perioada 1960-75, se încearcă virtuțile cuvintelor, așa cum Petre Stoica 3 a învățat să construiască lumi nostalgice (ce ne trimit la expresioniști, dar și la tradiționaliștii care
[Corola-publishinghouse/Science/1533_a_2831]
-
legenda, fabula * În proză: anecdota, schița, nuvela, romanul, reportajul, eseul, amintirea, memoriile, jurnalul etc. III. Genul dramatic 1. Oral (popular): vicleimul, irozii, jocurile cu măști și păpuși 2. Scris (cult): tragedia, comedia, drama, farsa, melodrama Alte genuri și specii: 1. Oratoric : discursul(academic, religios, ocazional, politic, judiciar). Se pot aminti predica, toastul, alocuțiunea etc 2. Istoric : amintirea, memorial, biografia, autobiografia, cronica 3. Didactic : fabula, proverbul, snoava, ghicitoarea 4. Epistolar: telegrama, cartea poștală, ilustrată, scrisoarea; Opera literarA Este o creație în versuri
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
și la 84 și 94, și ețetera, întru cât ne privește... pentru ca să dăm exemplul chiar surorilor noastre de ginte latine însă! (foarte asudat, se șterge, bea, iar se șterge și suflă foarte greu. Trahanache a urmărit cu mâna tactul sacadelor oratorice ale lui Farfuridi. Bravo și aplauze în fund, conduse de Brânzovenescu; râsete și sâsâituri în grupului lui Cațavencu. Clopoțelul lui Trahanache de abia se mai aude. După ce s-a mai oprit zgomotul, cu multă aprindere.) Dați-mi voie! Termin îndată
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ GHID DE PREGĂTIRE PENTRU EXAMENE ŞCOLARE by CRINA- MIHAELA CHIRIAC () [Corola-publishinghouse/Science/625_a_1292]
-
inși capabili să conferențieze: Panaite Cantilli, Mircea Cancicov, Grigore Mîrza, Leonida Demetrescu, Mihail Văgăunescu, I. I. Stoican, Gh. Nicolau, pr. Iosif Tălmăcel, G. Berea, Pompiliu Neculau-Stoica, G. Malian etc. Oameni politici (deputați, senatori), profesori, avocați de succes, toți aveau experiență oratorică, cîțiva și publicistică și literară. Bacovia singur o avea numai pe aceasta din urmă. Prezența sa pe listă e, desigur, formală: o politețe și o încurajare din partea celui ce a alcătuit-o: Gr. Tabacaru. încurajarea de a veni barem la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
m.), Apostol etc. A încheiat cu o deosebită strălucire D-l Grigore Mîrza. Din partea magistraților a(u) vorbit D-l pre ședinte Cornea și sărbătoriții”. într-o societate de profesioniști ai elocinței, toasturile, ca probe de măiestrie, ingeniozitate și abilitate oratorică, reprezentau momente de maxim interes și luau uneori turnură de întreceri. Nu sînt citate fragmente din alocuțiuni, e însă ușor de imaginat substanța și sensul, ținta lor: elogiul. Banchetul a avut și o componentă culturală. „N au lipsit nici de
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
pe sancționarea viciilor. Iată-i, spre exemplu, pe iubitorii de etilism, la fel de vinovați precum demagogii: "unii ținându-și capul în mâini/ cu grijă/ să nu se verse/ ce s-a urcat la cap/ alții rostind cuvinte/ în forma grațiosului sughiț/ oratoric" (Lăcașul de dincolo de ape). Arătate cu degetul, într-un registru similar, sunt și spiritele gregare, culpabile de asumarea inconștientă a anonimatului ca destin: "suntem/ suntem asemenea unei turme/ și ne hrănim/ cu rodul altor vieți/ ce poartă de la noi/ amprenta
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
construiește în funcție de locuri și de personaje. O dată cu ekphrasis apare probabil în secolul II al erei noastre o nouă unitate textuală, secvența, unitate superioară perioadei. Descrierea deține, în afară de valoarea sa de ekphrasis, o dimensiune referențială (portret sau peisaj). Părăsind domeniul discursului oratoric în favoarea celui poetic, descriptio se integrează, într-un mod mai mult sau mai puțin fericit, în narațiune. Această idee de apartenență a secvenței descriptive la domeniile retoricii și ale poeticii apare de exemplu la Marmontel (1787, Eléments de littérature, vol
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nu se limitează la a caracteriza obiectul său; ea ne prezintă tabloul acestuia în cele mai interesante detalii ale lui și în culorile cele mai vii. Dacă Descrierea nu ne pune sub ochi obiectul său, atunci ea nu este nici oratorică și nici poetică: istorici iluștri, precum Titus Livius și Tacitus, au făcut din ea tablouri vii. Însă discursul poetic și cel oratoric nu se pretează în egală măsură acestui ideal de creare a "tabloului". După Marmontel, poetul dispune de mai
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
culorile cele mai vii. Dacă Descrierea nu ne pune sub ochi obiectul său, atunci ea nu este nici oratorică și nici poetică: istorici iluștri, precum Titus Livius și Tacitus, au făcut din ea tablouri vii. Însă discursul poetic și cel oratoric nu se pretează în egală măsură acestui ideal de creare a "tabloului". După Marmontel, poetul dispune de mai multă libertate decît oratorul, obligat să fie mai sobru: "Regula acestuia este ca nu numai Descrierea să fie un procedeu care să
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
nu numai Descrierea să fie un procedeu care să conducă la cauza sa, ci ca fiecare trăsătură pe care o folosește să servească la sublinierea rolului acestui procedeu" (p. 457). Denotînd fragmentul de elocință, el adaugă: Tot ceea ce în Descrierea oratorică nu prezintă interes decît pentru imaginație, este superfluu și vicios" (id.). În același spirit, dar cu un secol mai devreme, în 1690, în cel de-al treilea dialog al Paralelei dintre Antici și Moderni (Parallèle des Anciens et des Modernes
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
un singur cuvînt (numele propriu "Castelul de Chambord") este, în fapt, ceea ce definește sistemul descriptiv. Tot despre acest "sistem descriptiv", într-o notă a lui R. Barthes din Plăcerea textului, se avansează ideea: Modelul (îndepărtat) al descrierii nu este discursul oratoric (unde nu "se zugrăvește" absolut nimic), ci un fel de artefact lexicografic*. Mergînd în același sens, M. Riffaterre (1979, p. 51) reformulează în acești termeni: "Sistemul descriptiv, în forma lui cea mai simplă, se aseamănă cu o definiție din dicționar
by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
mine că noua logică (care, evident, trebuie să fie una și nu trină) nu poate exista decît pe bază cuaternar-senară... Aceasta explică ostilitatea mea față de folosirea unor expresii precum "logica terțului inclus", sau "logica trivalentă", sau "trialectica", care, oricîte precauții oratorice s-ar lua, vor crea confuzie cu logica lui Hegel"29. Am ezitat mult timp înainte de a răspunde acestei obiecții, căci mi se părea că opoziția înverșunată a lui Abellio față de orice gîndire ternară își avea sursa dincolo de vreun argument
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
fiecare de a proclama principii distructive, ca dreptul de conștiință, dreptul de egalitate și altele la fel; de asemenea, dreptul individului nu constă nicidecum în dreptul de a se ațâța pe sine și de a ațâța pe ceilalți, arătând talentele sale oratorice în adunări zgomotoase. Adevărata libertate constă în inviolabilitatea persoanei care observă în mod cinstit și exact toate legile vieții în comun; demnitatea umană constă în conștiința drepturilor pe care le ai, și nu în singura dezvoltare fantezistă a temei EU-lui
„Protocoalele” Înţelepţilor Sionului by Unknown () [Corola-publishinghouse/Science/852_a_1577]
-
incluzând și formule stereotipe, precum „Salut! Ce mai faci?“, care au scopul de a iniția comunicarea, de a facilita contactul interlocutorilor (funcția conativă precomunicativă). Se activează frecvent și în sfera comunicării oficial administrative (texte cu caracter directiv, discursuri politice, texte oratorice, pledoarii în instanță etc.) și a massmediei (mai ales în domeniul publicitar). Este realizată explicit prin forme de vocativ, prin verbe la imperativ (așanumita reto rică de apel), prin alți indici textuali ai persoanei a IIa (deixis al receptorului). Activarea
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]