643 matches
-
Cezar Bolliac, I.G. Valentineanu și Radu Ionescu. Ținuta prestigioasă a publicației este conferită de activitatea desfășurată de C.A. Rosetti, unul dintre cei mai vehemenți adversari de polemică ai lui Eminescu. Stilul publicistic cultivat de Rosetti "își are sursa în oratoria revoluționară pașoptistă, amintind și de înflăcărarea romantică a publicisticii franceze de la 1848"490. Patosul argumentației, amploarea frazelor, trimiterile istorice, abundența repetițiilor sunt câteva dintre constantele scrisului jurnalistic cultivat de Românul. După 1880, declinul publicației este evident, iar încercările de revitalizare
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
conținut, voi urmări și în continuare ideea susținută de Linda Hutcheon sau Calvin Schrag conform căreia retorica a devenit o parte însemnată a compoziției scrise, dar are și rolul de mediator între cuvânt, scris sau vorbit, și acțiune. Platon considera oratorii drept posesori ai unei înțelepciuni false, Aristotel va acorda un loc important retoricii în propriul său canon filosofic, situație care se regăsește și în trivium-ul medieval, modernitatea va contribui la separarea discursului filosofic și retoric. Cu totul alta este
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
arta de a vorbi bine, dar și eficient, această ultimă trăsătură permițându-i să se poată descrie și ca studiu al tehnicilor de influențare, persuasiune sau chiar manipulare a auditoriului. Însuși Aristotel, în Retorica, accentuând importanța elementului argumentativ în arta oratoriei, susține că, alături de dialectică, retorica este o facultate de a procura argumente și o definește ca arta de a convinge: "Fie, deci, retorica o facultate de a cerceta, pentru fiecare caz în parte, ceea ce poate fi capabil de a convinge
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Baudrillard: Europe, Globalization and the Destiny of Culture", în European Journal of Social Theory, Sage, London, Thousand Oaks and New Delhi, vol. 5, 2002, pp. 521-530. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Critica raționalității discursive, Editura Polirom, Iași, 2001. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Mic tratat de oratorie, Editura Universității "Alexandru Ioan Cuza", Iași, 2006. SĂLĂVĂSTRU, Constantin, Raționalitate și discurs, Editura Didactică și Pedagogică, R.A., București, 1996. SCHLEIFER, Ronald, Rhetoric and Death. The Language of Modernism and Postmodern Discourse Theory, University of Illinois Press, Illinois, 1990. SCHRAG, Calvin
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
demne de luat în seamă unele mărturii ale contemporanilor. Ne referim, în acest context, la scurta observație a episcopului Toma din Split, care prezintă cu o deosebită claritate stilul predicării Sfântului Francisc, stil caracterizat prin ars concionandi, specific mai degrabă oratoriei politice ținută în limba poporului, și nu prin ars praedicandi, adică oratoria ce urmează normele predicării ecleziastice culte, în limba latină (FF 2252). De asemenea, avem însemnările lui Iacob din Vitry, care, în scrisoarea sa din Genova din anul 1216
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
acest context, la scurta observație a episcopului Toma din Split, care prezintă cu o deosebită claritate stilul predicării Sfântului Francisc, stil caracterizat prin ars concionandi, specific mai degrabă oratoriei politice ținută în limba poporului, și nu prin ars praedicandi, adică oratoria ce urmează normele predicării ecleziastice culte, în limba latină (FF 2252). De asemenea, avem însemnările lui Iacob din Vitry, care, în scrisoarea sa din Genova din anul 1216 (FF 2200-2209), surprinde cu exactitate stilul de viață al fraților minori, acum
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
stabilitate instituțională bine definită și tindea tot mai mult să-și consolideze propria autonomie. La 3 decembrie 1224, Honoriu al III-lea a promulgat Quia populares tumultus, prin care li se acorda Fraților Minori permisiunea de a celebra în propriile oratorii liturghia și oficiile divine, răspunzând astfel unei cereri precise a fraților (BF I, p. 20: FF 2717). Această decizie, care va trezi nu puține contestații din partea clerului diecezan, va fi ulterior ratificată de Grigore al IX-lea, la 4 mai
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
și ceea ce este un favor special, fiindcă nu cereți o comoditate temporară, ci una spirituală pentru devoțiunea voastră, din moment ce ați profesat și ați îmbrățișat sărăcia, noi, favorabili rugăciunilor voastre, prin autoritatea prezentei scrieri, vă acordăm privilegiul ca în locuințele și oratoriile voastre să puteți celebra jertfa liturghiei și celelalte oficii divine cu altare mobile, cu excepția mereu a oricărui drept parohial rezervat bisericilor parohiale. Nimănui așadar nu-i este permis să încalce această pagină a concesiunii și indultului nostru sau să îndrăznească
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
în sarcina voastră referitor la condițiile acestui punct, ci folosindu-ne de drepturile vechi și noi, vă poruncim cu strășnicie tuturor, prin această scriere apostolică, în virtutea ascultării, ca de acum înainte să nu acceptați la oficiul divin în parohiile și oratoriile voastre, în mod discriminatoriu, enoriașii altora, în zilele de duminică și de sărbătoare; nici să nu-i acceptați vreodată la sacramentul pocăinței fără permisiunea propriului preot, fiindcă, dacă cineva ar dori, pentru un motiv întemeiat, să-și mărturisească păcatele unui
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
emise de Scaunul Apostolic unele scrisori, prin care el impunea cu strictețe, în virtutea ascultării, tuturor religioșilor, indiferent de ordin și profesiune, următoarele norme: - ca de acum înainte să nu-i accepte cu ușurință, la celebrarea misterelor divine în bisericile și oratoriile lor, pe enoriașii altora în zilele de duminică și de sărbătoare; - să nu-i admită sub nicio formă la sacramentul pocăinței, fără permisiunea preoților lor; - să nu țină predici în bisericile lor înainte de celebrarea liturghiilor [parohiale], la care enoriașii obișnuiesc
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
oameni, analizându-și viața retrospectiv, pot identifica un moment crucial, când viața lor a Început să aibă sens. În cazul meu, momentul respectiv a avut loc chiar Înainte să Împlinesc 15 ani, când m-am Înscris la un concurs de oratorie În cadrul Optimist Club. Competiția a avut o etapă locală, În cadrul căreia am fost dat În grija unui membru al clubului, care urma să mă instruiască. S-a Întâmplat ca persoana respectivă, pe lângă faptul că era foarte severă, să fie și
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
căuta vreun semn de apreciere, n-am auzit decât: „Aiurea!”. Le-am povestit părinților despre necazul meu cu dentistul. Ei s-au sfătuit și au hotărât să mă ajute să mă pregătesc. Tatăl meu, pastor prezbiterian și familiarizat cu arta oratoriei, m-a ajutat să concep discursul și să-i finisez forma. Chiar În fața casei, aveam niște curmali japonezi, lângă care, Împreună cu tatăl meu, exersam În fiecare seară, când el ajungea acasă. Avea În mână un ziar făcut sul și, de
[Corola-publishinghouse/Science/1890_a_3215]
-
precipitarea evenimentelor, cum se va vedea, i-a răpit și această speranță. Tomis e atât de odios încât poetul i-ar fi preferat orice alt loc, chiar și în capătul lumii, până și în Infern, afirmă Ovidiu în elocventa sa oratorie poetică 125. Am fi înclinați să credem că permanentele lamentări împotriva locului de relegatio își găsesc o oarecare justificare în condițiile deloc ideale ale orașului grec de la Pontus Euxin, în comparație cu minunățiile Romei, pe care le-a părăsit. Aceste lamentări însă
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
mai mare, M. Valerius Messalinus (cos. ord. 751 = 3), Cotta a obținut agnomen-ul de Messalinus, numindu-se prin urmare Cotta Messalinus în loc de Maximus. Ca reflectare a elocvenței paterne, sub Augustus, Cotta Maximus începe deja să manifeste bune înclinații spre oratorie. Ovidiu (Ex Ponto, III, V, 7 sqq.) a primit textul unui discurs ținut de Cotta în fața centumvirilor (ibid., v. 23). Nu cunoaștem natura discursului, dar putem presupune că era pătruns de un puternic spirit de independență, moștenit de la tată. Fără
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
muncii În secțiile S.S.d.R. care și ea trebuie lămurită deplin tuturor oamenilor scrisului. Acest lucru trebuie să-l priceapă În toate sensurile și consecințele lui mai ales acei care ar spera să poată transforma secțiile În „cenacle și tribune de oratorie diversionistă”. * Conferința scriitorilor a Început În 25 martie 1949; cu un prezidiu impresionant, din peste 30 de persoane (vezi minuta lucrărilor În nota 20), conferința, condusă succesiv de A.Toma și Mihail Sadoveanu, a analizat stadiul și sarcinile literaturii, noul
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
și controversate: Miron Cristea se numără între primii exegeți ai lui Mihai Eminescu, teza sa de doctorat, susținută la Budapesta, în 1895, fiind o lucrare de pionierat; înaltul prelat s-a ilustrat, de asemenea, în publicistică și în folcloristică, în oratoria de amvon și în cea politică. Ș. dă măsura calităților sale de evocator și de polemist în reportajele, portretele și articolele reunite în volumele Sub cumpăna veacului și Oameni și locuri din Călimani (2000). În prima culegere autorul realizează o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289461_a_290790]
-
statuilor. E bine, adică, de dărîmat statuile? Chiar dacă întruchipează personaje istorice, mde, odioase? E de prisos să ne îndoim că telegenicii moderatori nu obțin de la invitații din noaptea asta de vis ce vor. Întrebările lor (retorice) își găsesc împlinirea în oratoria ireproșabilă a telecompanionilor. Corpolentul atinge momentul de vîrf cînd se oprește la cazul (nedreptățit) al bardului (corpolent și el), fost sorcovar ceaușist, picat, vai, în dizgrația prezentului, și asta pentru că... pentru că... răii, revizioniștii literaturii amestecă, eroare! oroare! poeticul cu politicul
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
de la... miliție, se putea sta pînă în zori la o cinzeacă multiplicată. La boemăăă, la boemăăă, șansoneta lui Aznavour, cum o fredona "baronul" cu garoafe, nu? Ei bine, singurul insurgent fățiș al perioadei era bizarul Boușcă, pictorul excepțional. Care, în oratoria lui, pe stradă, în cinematografe, în piață, vorbea de sora noastră răpită, Basarabia. Dramatica-i imunitate stătea în chiar schizofrenia atestată de clinica "specializată". Ce lume! Cu humorul său rugos, Alexandru George povestește, în una din paginile... amintiriste (vorba lui
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
diplomatice, până acolo încât a ajuns să creeze "lumi posibile" în imaginarul colectiv sau în scrierile oficiale ce puteau avea o circulație mai mare și în cele din urmă un rol major pentru spiritul românesc. Prin stemmata, pareneză, cronică sau oratorie laică, formele aulice ale artei cuvântului s-au adăugat hagiografiei, romanelor populare eroice și folclorului literar, dar și oratoriei religioase, care s-a pus și ea în slujba stimulării entuziasmului general pentru apărarea ortodoxiei. Domnitorii Țărilor Române, prin strategii abile
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
avea o circulație mai mare și în cele din urmă un rol major pentru spiritul românesc. Prin stemmata, pareneză, cronică sau oratorie laică, formele aulice ale artei cuvântului s-au adăugat hagiografiei, romanelor populare eroice și folclorului literar, dar și oratoriei religioase, care s-a pus și ea în slujba stimulării entuziasmului general pentru apărarea ortodoxiei. Domnitorii Țărilor Române, prin strategii abile, mai mult sau mai puțin declarativ, au contracarat, sub apanajul moștenirilor bizantine și al teocrației constantinopolitane, statutul de zonă
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
cu trecerea sa prin toate momentele de vârf ale muzicii europene, consemnate în documente oficiale, în materie de muzică, având, astfel, în linii generale, și o istorie în practica și evoluția cântului liturgic în cadrul cultului catolic, dar și nașterea miselor, oratoriilor, a tuturor genurilor și formelor de artă adevărată. Sunt în lucrare capitole introductive referitoare la psalmodie, imnodie, liturgia creștină, și muzica ecleziastică - de la moștenirea ebraică la atitudinea generală a Sfinților Părinți față de muzică (opera lui Grigore cel Mare) și codificarea
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
cantorilor pentru a forma o capelă, în timpul flamanzilor, era constituit din puține elemente, maximum doisprezece; în secolele următoare, numărul a crescut și cuprindea bărbați, copii și/sau evirați. Exemplul capelei pontificale a fost urmat imediat și de principii laici în oratoriile din palatele lor și de episcopi și cardinali în propriile catedrale. În curțile regale și în catedrale, polifonia somptuoasă a capelelor era considerată un element de lux al ceremoniilor, iar pentru principi era un semn de prestigiu și putere. Episcopi
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
artistice au fost, deseori, semnificative, precum Vespro della B. V. Maria de Claudio Monteverdi (+ 1643). Acesta a scris și trei mise în stile antico cu acompaniament de bas continuu. Mai amintim misele lui Francesco Cavalli (+ 1676) și compozițiile religioase, îndeosebi oratoriile, ale lui Giacomo Carissimi (+ 1674), ale lui Girolamo Frescobaldi (+ 1643), Alessandro Scarlatti (+ 1725), Angelo Corelli (+ 1713) și mulți alții. Deja în perioada renascentistă, orga era unul dintre protagoniștii principali ai muzicii liturgice. Practica de a acompania melodiile cu acest instrument
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
expresie corporală; - afilierea la o asociație sau la un club unde au loc reuniuni în care se ia cuvântul în public; - participarea, două întâlniri pe lună seara, la reuniunile unei asociații de vânători care-și propun să facă exerciții de oratorie în public; - modificarea stilului de viață cu introducerea obiceiului, cel puțin o dată pe lună, de a invita prieteni acasă, de a obține informații noi prin telefon despre persoane apropiate pe care care le vedem rar, etc. Isabelle este prevenită că
[Corola-publishinghouse/Science/1994_a_3319]
-
aprobată legea Drepturilor Civile, iar America începe să-și descopere minoritățile. Toate aceste evenimente au provocat o renaștere culturală. Ideile promovate pentru înțelegerea oamenilor aparținând unor culturi diferite au stat la baza rezolvării problemelor. La nivel academic, cursurile despre discursuri, oratorie, au fost înlocuite de cursurile de comunicare interpersonală. Atitudinea de a face totul pe cont propriu a dus la un individualism care nu mai lua în considerare încercarea de a schimba comportamentul celuilalt. Accentul eticii comunicaționale "a trecut de la a
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]