634 matches
-
În ceeace privește orchestra, Beethoven a pornit de la componența orchestrală stabilită de Haydn, dar pe care a lărgit-o, introducând recitativele instrumentale și dialo gurile dintre grupele de instrumente, adăugând diferite combinații timbrale, adâncind diferite combinații timbrale, adâncind puterea sonorității orchestrale. În general, la Beethoven, melodia, ritmul, armonia, polifonia, orchestrația, toate elementele limbajului muzical sunt puse în slujba unei cât mai convingătoare dezvăluiri a înaltului conținut de idei și sentimente. El tinde spre democratizarea limbajului. Tematica populară străbate întreaga lui creație
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
a vieții și a naturii, este zugrăvită parcă pe toate fețele în această parte, scrisă în formă de variațiuni și din care nu lipsesc ecourile unor lupte memorabile. Melodia expusă la început de către violoncelele și viori apare în diferite versiuni orchestrale. Un alt element constitutiv este melodia pe care o cântă ,,dolce” clarinetul și fagotul și care se va repeta de câteva ori în decursul mișcării. După ce apare prima variantă a melodiei inițiale, și apoi tema despre care tocmai am vorbit
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
clarinetul răspunde ,,dolce” acestui început viguros: Fragmentul melodic cântat de clarinet aduce, prin timbrul moale al instrumen tului, un colorit pastoral. Urmează o punte, tranziția către tema a doua, în care se prefigurează acele complexe elemente de natură melodică, armonică, orchestrală, la care se adaugă jocul de accente ce zdruncină ritmica și metrica, alternarea și opunerea nuanțelor, toate la un loc constituind mijloace capabile de a da naștere unui umor simfonic greu de definit prin cuvinte, dar ușor de observat. De
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
se desprind cu ușurință două teme. Prima, fermecătoare, este expusă de viori. Într-un moment cu totul neprevăzut, întreaga orchestră izbucnește într-o sonoritate puternică. Apoi, tot la viori, apare și cealaltă melodie mai importantă a mișcării: Virtuozitatea și coloritul orchestral, caracterul spumos al acestui final, amintesc pe alocuri verva muzicii lui Rossini. SIMFONIA IX-a, op. 125, în RE MINOR Cele opt simfonii anterioare, scrise de Beethoven, întruchipează fie voioșia, surâsul și speranțele tinerești, eroismul, încordările tragice, fie frumusețile naturii
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
cântată ca de o fanfară. Tenorul solist își unește glasul cu sonoritățile orchestrei: Drepți, Cum trece mândrul soare Pe seninul cer acum, Mergeți, frați, pe-al vostru drum Veseli, oști biruitoare... Corul bărbătesc preia marșul și, deodată, apare o parte orchestrală care aduce din nou frământarea luptei. Sunetele eroice cresc mereu; o scurtă ezitare și refrenul bucu riei, cântat de cor, trimfă din nou, cu o putere sporită. Apare pe urmă un episod mai liniștit - andante maestoso - la începutul căruia tenorii
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
allegro ma non troppo tanto (coda), tenorul și baritonul, pe urmă soprana și altista, preamăresc încă odată bucuria. Corul proclamă: ,,Toți pe lume frați noi suntem”...bucuria năvalnică scânteiază din nou ca un fulger; ea cuprinde întreaga masă corală și orchestrală în aceeași expresie a dragostei și fericirii, ce va fi cucerită prin înfrățirea a milioane de oameni. ORCHESTRA SIMFONICĂ Orchestra simfonică cuprinde multe și felurite instrumente muzicale care, în linii generale, se împart în trei mari compartimente: I. Compartimentul instrumentelor
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
impune atmosfera caracteristică încheierii unei piese. CONCERT. - În limbajul obișnuit noțiunea de concert înseamnă o manifestare muzicală. Ca gen muzical ,,Concertul” este o lucrare în care un instrument sau un grup de instrumente soliste îndeplinesc rolul principal, dialogând cu masa orchestrală. DEZVOLTAREA. - Este secțiunea dintre expoziție și repriză. În muzică acest termen are două înțelesuri: 1. Transformările prin care trece tema în cursul unei piese muzicale. 2. Secțiunea unei piese muzicale mai ample în care este dominant procesul de continuă transformare
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
temă este mai pregnantă, mai bogată ca expresie și contur imagistic, cu atât se vor putea sesiza pe parcurs transformările și dezvoltările ei ulterioare. TUTTI. - Cuvânt italian care definește momentele în care toate instrumentele unui ansamblu cântă laolaltă. UVERTURA. - Lucrare orchestrală de proporții reduse, concepută ca un fel de prefață muzicală, destinată a servi ca introducere la un spectacol de operă. Cu timpul mulți compozitori au scris uverturi care nu sunt legate de un spectacol de operă, ci sunt piese simfonice
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
încă nu s-a coagulat acel „sound“ unic enescian, excesul de melodicitate nefiind susținut de o complexitate armonică ce va face faima maestrului, dar nici Isserlis, parcă, nu a prins „șpilul“ cu ceea ce înseamnă Enescu. Mai bine au sunat piesele orchestrale, Carnavalul roman al lui Berlioz și suitele Iberia și Marea ale lui Debussy. Francezilor le ies bine, în general, lucrările compozitorilor lor, asta dacă nu se ivește un Toscanini, Furtwängler sau Celibidache să rupă gura târgului numit Paris. Bun violonistul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Ravel și un Enescu - Suita 3-a, traspusă absolut remarcabil, și cu pianistul Boris Berezovski „en vedette“, făcând un Grieg „rusesc“, patetic și spectaculos. Moment de mare emoție pentru închiderea primei săptămâni, Arta Fugii într-o excelentă și tensionată variantă orchestrală sub bagheta maestrului Cristian Mandeal. Bach cu Mandeal, o seară-noapte de neuitat. reSourcing. Platformă critică Artiștii recuperează istoria culturală recentă R. Chiruță Trecutul cultural al României din perioada regimului comunist, „neprietenoasă“ cu artiștii și intelectualii veritabili, dar și din primii
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
tablou flamand. „Iar Germania“, gândii eu. După ce a aterizat avionul, beculețul ce anunța „fumatul interzis“ s-a stins și de undeva, din plafon, a început să se reverse o melodie caldă, care mă înfiora ori de câte ori o auzeam: era o variantă orchestrală a Pădurii norvegiene a formației Beatles. Întotdeauna mă înfiora, dar acum am simțit un adevărat șoc. M-am aplecat puțin în față, mi-am prins capul în mâini, ținându-l bine de parcă îmi era teamă să nu crape și am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
primul violonist din Amadeus are un vibrato mult mai larg decât al meu, dar cum să le compari, acesta este însuși sufletul interpretului. Tempi Amadeus-ului sunt practici identici cu ai noștri..., în schimb mi se pare că ei cântă mai «orchestral», că diferențiază mai puțin vocile principale și secundare.“ În ce îi privește, spunea Pichler, „noi credem că arhitectura este întotdeauna mai importantă decât detaliul și că restituirea amploarei, a nobleții unei structuri, păstrând simplitatea și naturalul, este tot ce e
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2199_a_3524]
-
Sau chiar a uneia singure dintre ele? - E de ajuns. Lumei de la Göttingen îi trebuie însă mai mult: un titan, sub fruntea căruia va fi viscolit ideile unui veac întreg. Ei văd în matematicile veacului al 19-lea o compoziție orchestrală a cărei uvertură e Gauss. Toate motivele dezvoltate mai târziu, pentru ei sunt date în acest grandios preludiu. Astfel vedem oameni de primul rang, ca Dedekind (cel dintâi editor al operelor lui Gauss), Felix Klein și colaboratorii lor: Bachmann, Paul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
puțin clădirea care adăpostea Sala Congreselor, proiectată de către Ludwig și Franz Ruff. . Kurt Julian Weill (1900-1950), compozitor german, naturalizat american în 1943; evreu fiind, a fugit în 1933 din Germania, întâi la Paris, emigrând apoi în Statele Unite A scris muzică orchestrală și de cameră și a colaborat cu scriitorul Berthold Brecht la opere precum Opera de trei parale și Ascensiunea și decăderea orașului Mahagonny. În Statele Unite a compus o serie de partituri de succes pentru Broadway. . Tomás de Torquemada (1420-1498) - călugăr
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
alta. În care noului Adam Îi era interzis s-o cunoască pe Eva. Și nici pe Cain și pe Abel, fiii lui, nu avea dreptul să-i știe. Thomas asculta uneori valsul valpurgic din Faust, de Gounod, Într-o variantă orchestrală. Ar fi vrut să Îl danseze la nesfîrșit, dacă ar fi avut o iubită. O Margaretă. În cîteva rînduri, Întîlnise femei care ar fi putut să-i așeze altfel viața. Dar niciodată nu-și pierduse mintea după vreuna din ele
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
coroană pe o pernă de catifea. Băiatul, pe care l-am identificat ulterior ca fiind văr cu Rufus, a așezat aparatul la picioarele Tinei și a apăsat pe un buton. Pe neașteptate, Tina a deschis gura și, în timp ce primele măsuri orchestrale începeau să se reverse din boxe, a mimat cuvintele cântecului care a urmat. După o secundă sau două, am recunoscut glasul: era Lena Horne, interpretând vechea melodie din Show Boat, intitulată Can’t Help Lovin’ That Man. Așa arătau numerele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
un an și patru luni de la ziua în care mă născusem, cu fața în jos, pe covorul din dormitor. Afară încă ploua. O rafală puternică se sparse de geam, urmată un haiku de răpăituri când vântul se înteți. Un aranjament orchestral pentru furtună. — Vezi, spuse bărbatul de lângă mine. Peninii sunt de vină... Am ridicat privirea. Mark Richardson era o persoană sociabilă, un ascultător și un vorbitor împătimit deopotrivă. Din pricina asta fusese o alegere așa de bună ca identitate falsă. Dacă voiam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1862_a_3187]
-
să mergem la bazin. Nu era foarte aglomerat. Câțiva oameni stăteau întinși sau ședeau pe șezlonguri lângă apă: puținii care preferaseră să înoate o făceau foarte energic, împroșcând multă apă și țipând. Se auzea un amestec de muzici diferite. Piese orchestrale acvatice răsunau din sistemul de amplificare, concurând cu câteva tranzistoare din care se auzea orice, de la Cliff Richard până la Kenny Ball și jazzbandiștii lui. Apa sclipea și scânteia irezistibil. Nu înțelegeam de ce oamenii preferau să stea întinși pe spate ascultând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1897_a_3222]
-
rubinii ale nostalgiei rostogolindu-se direct la țintă, În pompa musculară despre care unii au susținut cu prețul posterității că-i casa neobosită a sufletului, cordul, hașurat de by-pass-urile diferitelor lumi, dovada vie a intersectărilor armonice fiind mai ales aranjamentul orchestral, unde, pe lîngă inevitabilele ghitare și mandoline portugheze se aud, În mod neobișnuit, instrumente care nu cîntă aproape niciodată Împreună, trompetă, saxofon sopran și alto, c-un sunet răgușit, descompus, clarinet, oboi, muzicuță, pian, acordeon, vioară În solo-uri amintind
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
domnul Tomlinson, ai putea tu să-i transmiți un mesaj din partea mea? Am făcut o rezervare pentru... — Scumpo, da’ știi că domnul T. vrea Întotdeauna să vorbească cu tine. O clipă. Și, până să protestez, m-am pomenit ascultând varianta orchestrală a melodiei Don’t Worry, Be Happy a lui Bobby McFerrin. Splendid. Se potrivea perfect cu stilul lui alegerea celei mai enervant de optimiste melodii compuse vreodată pentru a-i binedispune pe cei care așteptau să vorbească la telefon cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2134_a_3459]
-
centru muzical de importanță Clujului!). Oricum ar sta lucrurile, cei doi tineri soliști au reușit să impună ascultătorilor splendoarea timbrala proiectată de Leopold Mozart în prim-planul Serenadei sale. Și nu cred că greșesc atunci cand detectez într-un asemenea giuvaer orchestral surse din care se nutrește, de pildă, performanța jazzistica atinsă astăzi de un ansamblu, precum Vienna Art Orchestră, sub conducerea lui Matthias Ruegg. Punctul culminant al Festivalului Mozart, ediția decembrie 1998, l-a constituit premieră operei Idomeneo, Re di Cretă
Cluj - Festivalul Mozart by Virgil Mihaiu () [Corola-journal/Journalistic/18186_a_19511]
-
Fiecare cîntă acordîndu-se de la celălalt"57. "Colegiul invizibil"58 desemnează cercetătorii care fac parte din ea. El funcționează în sincronie, în homeostazie cu exteriorul care îl înconjoară. Interacțiunile interne îi dau o reală omogenitate și înseși principiile unei cibernetici psihoterapeutice, orchestrale, guvernează cu fermitate ansamblul. A) Faimosul "double bind" Putem lua aici, de exemplu, faimosul double bind sau dubla constrîngere. Într-un context unde două sau mai multe persoane sînt prinse într-o relație intensă, este emis un mesaj, structurat în
Comunicarea by Lucien Sfez [Corola-publishinghouse/Science/922_a_2430]
-
membri. În realizarea propagandei mistice, cât și la atragerea de noi aderenți se folosesc metode și procedee diferite, cum ar fi: sporirea fastului dat activităților mistico-religioase; ajutoare acordate celor bătrâni sau cu unele greutăți materiale; organizarea de coruri și formațiuni orchestrale cu care fac deplasări în județ și în care sunt angrenați îndeosebi tinerii. În ceea ce privește cultul musulman, raportăm că se dețin date din care rezultă că muftiul S.I., din fanatism și sub influența legăturilor directe cu reprezentanțele străine acreditate în țara
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
de-al doilea caz (asociată și unei retractilități gestuale și proxemice). Împreună cu Bateson, Goffman, Watzlawick, Hall inaugurează o "nouă concepție asupra comunicării", antropologică și semio-tic-pragmatică, depășind modelul "telegrafic", strict lingvistic al codificării/decodificării non problematice a mesajelor. În noua viziune, "orchestrală" comunicarea este subîntinsă de cinci postulate fondatoare: i) este imposibil să nu comunici (on ne peut pas ne pas com-muniquer); prin cuvinte sau tăceri, prin gesturi voluntare și involuntare actorul social intră în sistemul complex, orchestral al comunicării plurinivelare; ii
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
mesajelor. În noua viziune, "orchestrală" comunicarea este subîntinsă de cinci postulate fondatoare: i) este imposibil să nu comunici (on ne peut pas ne pas com-muniquer); prin cuvinte sau tăceri, prin gesturi voluntare și involuntare actorul social intră în sistemul complex, orchestral al comunicării plurinivelare; ii) comunicarea se desfășoară pe două nivele: al conținutului (transmis) și al relației instituite; în cazuri patologice sau de non cooperare "negocierea" relației devine unicul obiect al comunicării, iar transmiterea conținutului nici nu se mai realizează; iii
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]