792 matches
-
zeița mesopotamiană a copulației, soția lui Nergal, regele-demon. Athargatis, zeița fertilității naturale și fecundității umane, a frumuseții, a lunii, este venerată în Orientul Apropiat (Siria, Liban). Când se unește cu zeul arhetipal al vegetației, Haddad-Rimon, este venerată în promiscuitate, prin orgii sexuale, procesiuni falice și în templele în care se practica prostituția sacră. Anat este zeița din panteonul ugarit (Siria), fiica creatorului primordial El, considerat părintele zeilor și simboliza creația, înțelepciunea, dreptatea, puterea în lumea semită. Alte mituri o consideră ca
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
popoarele Canaanului. Această idolatrie a trezit gelozia lui Jahve și a dus la amenințarea Israelului. Este un simbol animist păgân căruia i se închina și poporul lui Israel. El simboliza traiul cărnii, desfrânarea, era obiect falic folosit în procesiuni, în orgii. Jahve reproșează poporului său ales necredința și adorarea idolilor (Vechiul Testament: Ieșirea 34: 13, Deuteronomul 7: 5, 12: 3, 16: 21, Judecătorii 3: 7, 6: 25, 26, 28, 30). Anahita este zeița iraniană a apelor, a fertilității, a vegetației, este ocrotitoarea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
a fost și de Venus cea geloasă, dovadă că a intrat în panteonul olimpian ca zeiță. În numele zeiței Venus, hierodulele din Sicilia practicau prostituția sacră. Pentru simbolurile ei sexuale, era venerată și în Pompei, fiind patroana curtezanelor și a prostituatelor. Orgii sexuale se desfășurau și în timpul bacanaliilor, organizate toamna, în cinstea lui Bacchus, zeul vinului, viței de vie, al beției, cu concursul bacantelor, preotesele zeului, al faunilor (perechile romane ale satirilor), reprezentați ca oameni cu coarne, copite și coadă de țapi
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
erau tinere frumoase, educate în temple. Unele erau destinate căsătoriei cu demnitari și erau instruite în muncile casnice, altele erau pregătite pentru a sluji zeii în temple. Zeități traco-getice Cotytto este zeița tracă a sexualității, în onoarea căreia se organizau orgii sexuale ritualice. Bendis este zeitatea ce personifică luna, existența feminină zilnică, pădurile și magia. Ca patroană a farmecelor și a magiei, este ocrotitoarea femeilor, reprezintă dragostea și magia. Este reprezentată ca o femeie cu sâni mari și întruchipează feminitatea, dragostea
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Zeități scandinave Frigg, identificată cu Venus, este zeița iubirii conjugale, a căsniciei și a maternității. A treia soție a zeului Odhinn, ea este aceea care se implică în destinele oamenilor, deviindu-i deciziile soțului prin aluzii viclene. Patronează petrecerile, serbările, orgiile. Alaiul ei, constituit din șapte fecioare, determină comportamentul manifestărilor iubirii: Fulla influențează belșugul, Gnaa mijlocește comunicarea divină, Hlynn ajută eliminarea obstacolelor, Sjöfn trezește patima iubirii, Var pedepsește jurămintele false, Löfn împacă îndrăgostiții certați, Syn păzește palatul divin. Freya, fiica zeului
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
în Atica), în cinstea zeiței agrare Demeter, misterele orfice, în cinstea poetului și cântărețului mitic Orfeu, misterele dionysiace, pitagoreice, apolinice. Procesiunile mistice organizate în cinstea zeilor Bachus și Dionysos erau animate de bacante și de menade ce se antrenau în orgii sexuale sub influența afrodisiacelor. În serbările liberalia, festivaluri romane ale fertilității, organizate în cinstea zeului Liber și a zeiței Liberia se petreceau acte ritualice orgiastice. Sabatienii, cei ce făceau parte dintr-o sectă ebraică cabalistică, credeau că prin unirea sexuală
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
zeițe în cinstea cărora se organizau serbări speciale lupercalia și floralia, pe Venus, zeița frumuseții și a iubirii. Profesionistele amorului liber erau autorizate prin licentia stupri (în latină, stuprum, i = desfrîu), frecventau uneori și lupanarele, similare bordelurilor, și participau la orgii sexuale organizate de împărați și alți înalți demnitari. Artiștii, printre care, Petronius (?-66 d.H.), un arbitru al eleganței, Ovidius (43 î.H.-18 d.H.), Catullus (87-57 î.H.) se delectau în compania curtezanelor. Au fost și demnitari care s-au
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Antoniu, un filoelen rafinat, inteligent, frumos, excelent militar. Întâlnirea lor în orașul Tarsus, în Asia Mică, s-a soldat cu intrarea definitivă a generalului roman în robia farmecului, pasiunii și erotismului reginei Egiptului. L-a acaparat cu banchete fastuoase, cu orgii, încât a amânat campania împotriva parților. Împreună au creat o societate dedicată zeului Dionysos, serbările fiind adevărate orgii. Cleopatra l-ar fi văzut stăpân la Roma și asociat la putere cu Cesarion în Egipt. În timp ce Antoniu era subjugat de farmecul
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
soldat cu intrarea definitivă a generalului roman în robia farmecului, pasiunii și erotismului reginei Egiptului. L-a acaparat cu banchete fastuoase, cu orgii, încât a amânat campania împotriva parților. Împreună au creat o societate dedicată zeului Dionysos, serbările fiind adevărate orgii. Cleopatra l-ar fi văzut stăpân la Roma și asociat la putere cu Cesarion în Egipt. În timp ce Antoniu era subjugat de farmecul Cleopatrei, oficialii romani, soția lui Antoniu, Fulvia și, după moartea acesteia, în Grecia, următoarea soție, Octavia, sora lui
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Bisericii Sfântul Petru din Roma. Episcopul Rodrigo, devenit papa Alexandru al VI-lea, este cunoscut și prin viața personală scandaloasă; a avut șase fii și trei fiice cu mai multe femei. La curtea Vaticanului, se spune că aveau loc adevărate orgii. Era, spre exemplu, foarte gustat jocul erotic al sfeșnicelor. Erau dispuse în cerc sfeșnicele aprinse. Invitații, bărbații, amatori de senzații tari, aruncau castanele iar invitatele, prostituate, alergau, în râsetele celor din jur, să scoată castanele din preajma sfeșnicelor aprinse. Una dintre
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
oferite suveranului pentru a se menține în sfera preferințelor regelui Ludovic al XV-lea. Mai mult, discret îi furniza tinere fete educate în celebrul Parc cu cerbi, după gurile rele, un bordel regal, unde se derulau întâlniri rafinate dar și orgii. Tot discret supraveghea amantele de ocazie ale regelui, petites maîtresses, ea fiind maîtresse en titre. Marchiza de Pompadour a fost extrem de afectată de atentatul efectuat de un fanatic asupra regelui ce a suferit o plagă prin înjunghiere și care l-
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
amestecată cu dezgust și ură. Și-au pierdut feminitatea, dar le-a rămas instinctul cochetăriei și se străduiau să placă, simulau dorința pentru că sufereau umiliri înjositoare din partea patroanelor, portarilor, polițiștilor, clienților. Nu de puține ori se antrenau în scandaluri, în orgii, făceau crize de gelozie. Când una dintre ele trecea printr-un impas, când era jignită și umilită, celelalte se solidarizau cu ea. Toate aveau istoria lor, erau marcate de părăsirea de către părinți, erau înșelate de iubiți, violate. Unele dintre ele
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
de unghii. Se iscă un scandal monstru, se bătură, smulgându-și aproape ochii, și Eva nu înțelese veselia frenetică a gazdei care gusta toată această ieșire animalică. Târziu, în stradă, văzu chipul prietenului ei. Era parcă altul. Dansul și toată orgia îl făcuseră fericit. Avea în ochi o febră neagră, mistuitoare, palmele îi asudaseră, era ca niciodată frumos"6. Pentru o clipă, Sodoma și Gomora burgheză se află în fața ochilor Evei, dar pentru că nici acum brutalitatea spectacolului nu-i relevă sensul
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
liga tebană și-i promisese că-i va împrumuta cartea lui de căpătâi: Corydon-ul lui Gide"7. O întreagă constelație decadentă prezidează la "facerea" acestei scene de gen, a acestui tablou decadent, pe care prozatorul o putea regăsi în romanele "orgiei latine" ale decadenților minori, fin de siécle, de la Félicien Champsaur, Prosper Castanier, Catulle Mendès la Jean Lorrain, Pierre Louÿs sau Joséphin Péladan. Însă în romanul barbilian, decupajul este, cum spun activiștii, "prelucrat" ideologic pentru a servi tezei unei burghezii decadente
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
venit din Occident, messerul Otaviano, ultrarafinat cultural, va conduce dezmățul beizadelelor deșucheate de la Hanul Cailor. Acolo, însă, nu va mai fi nevoie de niciun Cicerone, de niciun magister ludi și de niciun privitor inocent pentru spectacolul lipsit de eufemisme al orgiei. Pe un alt etaj al decadenței acestei societăți pe care lumea lui Filipache se pregătește să o evacueze la lada de gunoi a istoriei se află proprietarul de cai Manicatide. Ocupația lui Manicatide este legată în cel mai înalt grad
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
18, 10). Desigur, sacralitatea feminină și maternă nu era ignorată în paleolitic (cf. § 6), dar descoperirea agriculturii îi mărește sensibil puterea. Sacralitatea vieții sexuale, în primul rând sexualitatea feminină, se confundă cu enigma miraculoasă a creației. Partenogeneză, hieros gamos și orgia ritualică exprimă, în planuri diferite, caracterul religios al sexualității. Un simbolism complex, de structură antropocosmică, asociază femeia și sexualitatea cu ritmurile lunare, cu pământul (asimilat matricei), și cu ceea ce se poate numi "misterul" vegetației. Mister care reclamă "moartea" seminței spre
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
tyasii (numite Bacchein) pe care le celebrau, la Atena, 14 Tiresias îl apără totuși pe zeu: "Dionysos nu le obligă pe femei să fie caste. Castitatea depinde de caracter, și aceea care este prin natura sa castă va participa la orgii, fără să se corupă" (Bacch., 314 sq.). 15 Reamintim că ceea ce îl deosebește pe un șaman de un psihopat e faptul că el reușește să se vindece și sfârșește prin a dispune de o personalitate mai puternică și mai creatoare
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
care, în pofida scepticismului lui U. von Willamowitz și a altor savanți, rămâne prețioasă: Onomacrit, care trăia la Atena în secolul al VI-lea, în vremea Pisistratizilor, scrisese un poem cu acest subiect: "luând numele Titanilor din Homer, el întemeiase niște orgia pentru Dionysos, făcând din Titani autorii suferințelor zeului". Conform mitului, Titanii se apropiaseră de copilul divin mânjiți cu ipsos ca să nu fie recunoscuți. Or, în misterele lui Sabazios, celebrate la Atena, unul din riturile inițiatice consta în mânjirea candidaților cu
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
alta/ a patului" (Poem de dragoste, Iulian Fruntașu). Se realizează aici o proiectare a sexualității la nivel cosmic, dragostea angelică este înlocuită cu prezentarea unei scene erotice. Aluzia parodică este pusă în evidență tocmai de participarea lunii la această mică orgie. Alteori textul se reconstruiește prin tehnica așteptărilor înșelate ca la Geo Dumitrescu. Structura ironică a textului e subliniată de multiplicarea în incipitul textului a mărcilor incertitudinii: "Omul care păzea luneta părea să fie filozof,/ părea să știe multe din tainele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
în parc” („Acum, cad foi de sînge-n parcul gol;/ Pe albe statui feminine;/ Pe alb model de forme fine,/ Acum, se-nșiră scene de viol...”) 10) ori cea din ultimele versuri ale poemului „în altar” („Ei vor o noapte de orgie/ Pe canapeaua din altar”)11). Ca să pun punct acestui aspect, voi spune: la Bacovia iubirea e frumoasă doar ca nostalgie, ca ratare ori ca speranță. Insatisfacțiile, complexele, reticențele, i-au alterat felul de a o privi. De aci ironia cvasipermanentă
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
Suferința lor nu e numită, se deduce însă de fiecare dată din inadecvarea cu care reacționează: rămîn în „grădină” pînă tîrziu, deși noaptea de septembrie e „rece și pustie” („Fanfară”) sau, obsedați erotic, gîndesc, în catedrală, la „o noapte de orgie” „pe canapeaua din altar”. „Fanfară” se aseamănă, cel puțin sub un aspect, cu „Nervi de toamnă”: în ambele amanții ignoră rigorile naturii. Ceea ce diferă e situația autorului, mai rea decît în poemul precedent, căci aci e lipsit și de consolarea
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
muritori,/ Pe sub corbii bocitori/ Trec femeile pierdute”3). Iar în „Și ninge...” sînt înfățișate „la post”, jinduind splendorile și plăcerile pe care alte colege de-ale lor, mai norocoase, le au: „Și ninge în orașul mare/ E noaptea plină de orgii,/ Iar prin saloane aurii/ S-aud orcherstre, și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin.../ Și de averi orașu-i
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
altar” ceva ce seamănă a blasfemie („Stă fără noimă catedrala/ Azi, într-un secol rafinat -/ Doar de mai vin să delireze/ Amanți cu suflet ruinat.// ...Și delirînd, cînd corul curge/ Se face gîndul mai amar -/ Ei vor o noapte de orgie/ Pe canapeaua din altar...”)2) ori își inventează un alter ego „patriarh al magiei negre”?3) Desigur, - zici iarăși -, nu. O demonstrație contrară e, de asemenea, posibilă, ba chiar obligatorie pentru a întregi profilul poetului. Ea trebuie să înceapă de la
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
cu opere „materialmente” scurte. Așa ceva nu se poate obține însă decît dacă „inspirația” are acuitate și poetul o prelucrează adecvat. Poemele lui Bacovia nu au „umpluturi”. Iau un exemplu la întîmplare: „Și ninge în orașul mare/E noaptea plină de orgii,/Iar prin saloane aurii/ S-aud orchestre și fanfare.// Femei nocturne, singurele/ La colț de stradă se ațin,/ Desfrîu de bere și de vin/ Prin berării, și cafenele.// De orbitoare galantare/ De diamant, și de rubin... Și de averi orașu-i
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
masculine, măi dinamice (război, revoluții, dueluri, curse de cai, jocuri de pierzanie etc), cele feminine sunt statice și, de aceea, destul de monotone. Femeile au alte ocupații decât cele ale bărbaților, care urmăresc alte scopuri: banii, puterea, gloria, ambiția, jocul, știința, orgiile, cafenelele, vânătoarea. Dacă o femeie riscă să afișeze alte ambiții decât cele ce țin de familie și dragoste, ele sunt dezaprobate și judecate de întreaga societate. Orice expresie a voinței feminine autonome este considerată o amenințare. Menirea ei este de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]