913 matches
-
Sărbătorile și alte zile schimbătoare de peste an; posturile în biserica grecorăsăriteană, dezlegarea postului, semnele cerești și caracterele lor. După zilele calendarului anului, erau redate informații despre genealogia Casei domnitoare Austriece, taxele de timbru și cele poștale, despre, Șemetismul bisericii ortodoxe orientale române din Ungaria și Transilvania; Mitropolia, Diacesele, Ierarhii mitropoliilor învecinate din Austro-Ungaria - inclusiv Mitropolia Bucovinei și a Dalmației , „Domița Ruxandra” de N. Cahe, nuvelă istorică reprodusă din „Convorbiri literare”, Calendarul economic pentru fiecare lună a anului, Însemnătatea târgurilor pentru fiecare
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
de studii la Paris. 1950 ME: - (13 ianuarie) invitat de Jean Wahl la Collège Philosophique, unde prezintă conferința „La structure des mythes”. - (21 ianuarie) conferință inaugurală la Centre Roumain de Recherches - „Le double visage de l’Asie et la tradition orientale de la culture roumaine”, Bulletin du Centre Roumain de Recherches I (1951), pp. 38-44. - (martie) conferințe despre șamanism la Universitatea din Roma, invitat de R. Pettazzoni - „Le chamanisme”, și la IsMEO, invitat de Giuseppe Tucci - „Le tantrisme et le chamanisme”. - (27
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Mircea Eliade e l’Italia. Astfel încât Eliade va da curs invitației lui Tucci în mai 1952, după vizita la Lund. Conferința sa va fi publicată, cu titlul „Techniques de l’extase et langages mystiques”, în colecția institutului, cf. Conferenze, Serie Orientale Roma, IsMEO, Roma, 1951-1952, vol. II, pp. 57-79 (volum colectiv, incluzând conferințele prezentate la IsMEO de Henry Corbin, N. Egami, J. Filliozat, P. Humbertclaude, J. Masui). IXtc "IX" 1. Concluziile la Études sur les mystères de Mithra constituie, de fapt
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
Geschichte der Religionswissenschaft im Dritten Reich”, ZfR 5 (1997), pp. 203-230. Pentru o reevaluare sobră și pozitivă a concepției lui Nyberg cu privire la șamanism în Iranul pre-islamic, vezi excelenta lucrare a lui Philippe Gignoux, Man and Cosmos in Ancient Iran, Serie Orientale Roma, Roma, vol. XCI, IsIAO, 2001, în special cap. 4, „Man Facing the Invisible: Iranian Shamanism”. Pentru critica explicației psiho-fiziologice a șamansimului la Ohlmarks, vezi Eliade, Șamanismul și tehnicile arhaice ale extazului, Humanitas, București, 1977, pp. 37-45 (cap. „Șamanism și
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
conferințele mai multor savanți invitați la Institutul de studiu al Asiei Centrale și Extreme (IsMEO) prezidat de Giuseppe Tucci, precum R. Bloch, J. Daniélou, M. Griaule, C. Hentze, C. Lévi-Strauss, Ch.H. Puech. Vezi Le symbolisme cosmiques des monuments religieux, Serie Orientale Roma XIV, IsMEO, Roma, singurul volum, după Zalmoxis II (1939), în care Eliade figurează în același sumar împreună cu Carl Hentze. 3. „Invitat de profesorul Carlo Diano, am plecat apoi la Padova unde am repetat conferința despre Centre du Monde” - cf.
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
este italiana. Aș spune că, paradoxal, româna seamănă mai bine cu italiana decât italiana cu româna! Un român Înțelege câte ceva când aude vorbindu-se italienește (totuși, strămoșii romani!); un italian Înțelege mult mai puțin românește, derutat de vorbele slave și orientale, ca și de pronunție. În tot cazul, un italian nu va vorbi niciodată perfect românește. În schimb, mulți bulgari deprind româna foarte bine și o vorbesc fără accent (tocmai fiindcă „tonul“ general al celor două limbi este asemănător). Să fie
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
o reformă ortografică. Instabilitatea scrisului a Însoțit instabilitatea generală a societății românești. Latinismul pur a pierdut partida (nu Însă Înainte de a fi marcat puternic limba română). Dicționarul lui Laurian a fost repede contestat și chiar ridiculizat. Unele cuvinte slave sau orientale au ieșit din uz, Însă majoritatea celor esențiale s-au menținut. Se poate zice altfel, pe românește, dragoste sau iubire (ambele cuvinte slave)? S-a Încercat să se spună, mai pe latinește, amor; cuvântul Însă nu a prins decât cu
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
case mici, cu curți mari, cu cârciume scunde, cu depozite de lemne și cherestegii. Loc viran acolo unde se înalță azi clădirea vămii; curți și grădini acolo unde se ridică multe dintre actualele clădiri. Singură în așezarea aceasta așa de orientală, casa Negruzzi (unde până acum câțiva ani au funcționat serviciile poștei centrale), masivă, greoaie, străină de mediu, cu cele șase rânduri ale sale, pare a se întreba ce caută acolo, dacă nu cumva așteaptă schimbările și prefacerile care vor trebui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
scoată de pe program în urma unor anumite intervenții. Tu caută și-ți croește acolo o viață cuminte de muncă și mândrie; aici unii din prietenii noștri pronostichează aceeași despărțire care a separat timp de 27 de ani Europa Occidentală de cea Orientală, alții cred într’un război iminent. În orice caz, iubita mea, tu să nu-mi duci grija și să-ți faci acolo o viață demnă de tine și de numele ce-l porți. Eu voi restitui aici lui Rainer banii
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
buze groase, senzuale (de obicei, buza inferioară răsfrântă) și, mai ales, nas mare și coroiat. „Evreii [din Bucovina] - scria etnograful Dimitrie Dan la sfârșitul secolului al XIX-lea - au nasul mare și de regulă Încovoiat, care Împrejurare indică originea [lor] orientală” <endnote id=" (126, p. 7)"/>. Cam de la Începutul secolului al IX-lea (vezi Stuttgart Psalter), iconografia medievală occidentală a excelat În prezentarea cari- caturală a evreului, cu trăsături diavolești <endnote id="(544)"/>. Evident, evreul emblematic era Iuda (mai rar Cain
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
alter nân- du-le într-un mod care conferă un profil particular operei sale. Observăm fără dificultate că ceea ce îl aduce în aten- ția contemporaneității pe Caragiale nu este nici direcția naturalistă, nici cea a povestirii fantastice sau a celei orientale, nici drama, ci comediile și momentele, devenite un depozit inepuizabil de citate reprezentative. Tocmai amfibologiile, expresiile absurdiste, sau într-un cuvânt „enormitățile” debitate de personajul caragialian au trecut bariera timpului, fiind vehiculate în registrul cult ca mărci de recunoaștere, ca
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
București spre Montevideo, aveam, alături de Scrisorile de acreditare, și scrisoarea adresată de ministrul de externe, Andrei Gabriel Pleșu, către secretarul general al ALADI, ambasadorul Juan Rojas Penso, prin care "domnul Vasile Macovei, ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Orientala a Uruguayului, se numește observator pe lângă ALADI". La 13 octombrie, am fost primit în această calitate de Comitetul Reprezentanților, fiind salutat de președintele acestuia, ambasadorul Jose Rafael Serrano Herrera, și onorat cu un "mesaj" de bun venit din partea ambasadorului Juan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
Culturală „Ginta Latină”, vă roagă ca, o copie a hotărârii Senatului, să fie trimisă Filialei Societății „Ginta Latină” din satul Ciripcău (satul natal al lui Constantin Stere) Raionul Florești, Societății Pământenilor Moldovei „C. Stere” din orașul Iukuțk, Republica Iakută, Siberia Orientală și Filialei „Ginta Latină” - Liceul Constantin Stere orașul Soroca. Asigurăm senatul Universității Al. I. Cuza de Întreaga noastră considerație. Președinte Vlad Bejan Secretar Dr. Ing. Ionel Humiță CAPITOLUL VI 1994 Aromânii Răspândiți pe Întreg teritoriul al Traciei, vechii aromâni, sau
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
-lea. Tortuga devine, între timp, o piață de desfacere pentru carne și pentru mărfurile capturate de pe vasele franceze, olandeze și engleze. Mari cantități de alcool, praf de pușcă, tutun, stofe și obiecte prețioase se scurg dinspre Peninsula Iberică și Indiile Orientale spre Tortuga, aduse de navele comerciale interesate sau de cele interceptate și jefuite de bucanieri pe rutele galioanelor spaniole, dinspre Americi spre Europa. Oricum, atacurile asupra masivelor nave spaniole fuseseră începute dinspre Hispaniola încă din secolul al XVI-lea de către
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
trimiteri sunt inadecvate temporal sau sunt integrate forțat în povești utopice : găsirea comorii conchistadorului Cortéz, respectul față de Codurile lui Bart Roberts și Henry Morgan, existența docurilor din Port-Royal, Tortuga și Jamaica, adunarea Frăției cu toți pirații lumii, interesele Companiei Indiilor Orientale, personaje ca Israel Hands și Blackbeard. Unele dintre replici sunt memorabile, ca efect epic : piratul Davy Jones : Eu sunt marea ! ; oficialul Lord Beckett : Aceasta nu mai e lumea ta, Davy Jones, imaterialul a devenit... imaterial ! ; căpitanul Jack Sparrow : O corabie
PIRAŢI ȘI CORĂBII Incursiune într‑un posibil imaginar al mării by Adrian G. Romila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/850_a_1578]
-
mijloacele de prevenire). Era anul 1935. Abia împlinise 23 de ani. În clinica universitară din Modena se specializase în maladii tropicale, licențiindu-se cu o teză tot de caracter misionar: Rilievi nosografici sopra un gruppo di missionari italiani nell'Africa Orientale (Observații descriptive ale unor boli asupra unui grup de misionari italieni în Africa Orientală). Citind reviste de caracter specific misionar, a ajuns la cunoașterea apariției Ummi. Și-a dat seama că finalitățile acestei Asociații corespundeau idealurilor sale. A scris la
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
ape tulburi care, în plus, pentru a fi reprezentată pe celălalt mal al Adriaticii, căuta un diplomat de origine levantină considerat drept un agent foarte subtil și bine dotat pentru o politică aventuroasă, servită cu mijloacele obișnuite în bazinul Mediteranei orientale spre a lupta cu arme egale împotriva intrigilor austriece și sîrbești. Zilele sărmanului prinț de Wied nu erau țesute cu aur și mătase în modestul palat de la Tirana, tencuit și deparazitat în grabă. În propriul fief unde trăiau, în proastă
by DIMITRIE GHYKA [Corola-publishinghouse/Memoirs/1001_a_2509]
-
pentru sacralizarea funcției imperiale. Practica și teoria divinizării, de sorginte greacă, trecute prin filtrul stoic (de la Cicero la Seneca), apoi prin cel creștin-timpuriu (și arian, la Eusebiu din Cesareea), vor fi și ele preluate de a doua capitală "romană", cea orientală (Benoist 149). Ceremonialurile organizate la Roma în timpul domniei lui Constantin I au avut totuși un caracter aparte, date fiind contextele în care augustul s-a reîntâlnit cu orașul și cu populus romanus. Doar trei manifestări publice de adventus pentru împăratul
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
să se creștineze, afirmă și reprezintă problematica sacrului drept un pivot central în teoria și în exercitarea puterii, în strategiile instituționale politico-religioase, dar și în structurarea imaginarului. Discontinuu în unele aspecte fundamentale și coerent în altele, imaginarul puterii creștine din partea orientală a imperiului (mai ales după pierderea teritoriilor din peninsula italică) se modifică și se stabilizează treptat, de-a lungul unui întreg mileniu. Comentariul meu se va opri asupra planului oikonomiei creștine, dezbătut aprig în timpul crizei iconoclaste din secolele VIII-IX, dar
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
să negocieze termenii în care trebuie tradusă în practică teoria puterii creștine și de către cine (în medievalitatea românească, spre exemplu, cazul lui Antim Ivireanul, aflat în conflict cu Constantin Brâncoveanu, este poate cel mai elocvent). Spre diferență de cazurile creștine "orientale", instituția clericală occidentală a căutat să tranșeze dreptul la autodeterminare în raport cu instituția basileică încă de la scrisoarea adresată împăratului Anastasius de către papa Gelasio I (în 494). Nucleul ei teoretic este dat de afirmarea separării celor două puteri universale, cea a Ecclesiei
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
târziu chiar la pretenția de substitut a figurii christice (cum lasă să se întrevadă și perioada iconoclastă). Noțiunea complexă "rege−preot" este prezentă în Cărțile Sfinte și reprezentată de numele-reper ale credinței vetero-testamentare. La întemeierea statului creștin, basilëìa orientală (imperiul) și hiérosynè (sacerdoțiul) au fost cu mult mai bogate în semnificații și mai bine încadrate politic în partea orientală decât în occident. Îmbinarea lor s-a bazat pe simbolismul "însemnelor" puterii, pe ritualul sacru al "întâlnirii" autocratului cu cel
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
spuneam, de mișcarea monahală și de formarea unor noi baze doctrinale ale rezistenței ortodoxe, dar și de reacția violentă a populației Constantinopolului (care, în spiritul vechiului drept romano-bizantin de veto, și-a întărit opțiunea pentru formele pure ale credinței creștine "orientale", manifestându-se partizan, precum în perioada crizei icoanelor). Aceste răspunsuri la politica imperială pro-unionistă - vagă în secolul XIV, presantă în XV -, care au și cauze extra-doctrinale, au solicitat din plin tradiția locală antică; din nou, "de-socializând" filosofia timpului, în urma
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
acea legănată și lină cadențare" ce va forma nota particulară a lui Bolintineanu. Bogata producție ce a urmat e foarte inegală. Reveriile sunt pline de concepte, de locuri comune, într-o limbă abstractă, chiar trivială. Florile Bosforului, un fel de "orientale", nu satisfac, nici prin lexic, nici prin senzații, setea noastră de exotic. Puerilitatea și dulcegăria stăpânesc. Însă Bolintineanu cunoștea direct Orientul, și unele imagini, fără a avea plastica de smălțuitor a lui Th. Gautier, sunt interesante, dovadă aceea a Ioanei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
menirea îi era mult mai măreață. Datorită calităților sale umane deosebite, a reușit să-și apropie oameni de rase și religii diferite, realizând un prim pas din cea mai minunată operă a sa: o sinteză între cultura greacă și cele orientale. Astfel, a devenit un adevărat zeu pentru egipteni, un prieten și o rudă a nobilimii persane. Cuceririle sale au însemnat deschiderea unor orizonturi geografice nebănuite înainte și contactul între culturi foarte depărtate în spațiu. De exemplu, s-au creat relații
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
caracteristici. De exemplu, comparînd stilurile de predare din țări ce aparțin culturilor occidentale cu țări aparținînd culturilor orientale, am putea observa că stimularea gîndirii critice a elevilor de către profesori, de exemplu, este mai prezentă în culturile occidentale decît în cele orientale. Diferențele obținute pot fi atribuite fie proceselor de socializare, de mediu familial sau educațional, fie unor factori de natură genetică. Am putea compara, de exemplu, senzitivitatea interculturală între mai multe loturi de cetățeni români, respectiv de etnie română, maghiară și
GHID PENTRU CERCETAREA EDUCATIEI. In: GHID PENTRU CERCETAREA EDUCAŢIEI by NICOLETA LAURA POPA, LIVIU ANTONESEI, ADRIAN VICENTIU LABAR () [Corola-publishinghouse/Science/797_a_1743]