2,661 matches
-
asistă cu stupoare mucalită) sunt alterate uneori de excese ale procedeului coloristic, care la C. devine aproape manieră: gustul pentru minuția detaliului invadează ceea ce s-ar dori obiectivitate în urmărirea unor destine paralele, devenind privire caleidoscopică asupra unui conglomerat de ornamente. Romanul Își amintea de Casablanca (1984) apare ca o consecvență formală și de substanță față de Amurgul levantinilor. Într-o „lectură comparată” a basmului Tinerețe fără bătrânețe și viață fără de moarte, volumul Triumful lui Făt-Frumos (1979; Premiul Comitetului Central al UTC
CONSTANTINESCU-7. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286374_a_287703]
-
puternic, încât măciulia de argint a bastonului s-a rupt și a căzut pe podea. Carol i-a ordonat procurorului să o ridice, însă acesta l-a ignorat. După o lungă tăcere, Carol s-a aplecat și a ridicat singur ornamentul bastonului.<footnote Geoffrey Robertson, The Tyrannicide Brief: The Mân Who Sent Charles I to the Scaffold, Chatto & Windus, Londra, 2005, p. 429 footnote> Aceeași scenă este descrisă și în lucrarea apocrifa History of Charles the First din care nu sau
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu () [Corola-publishinghouse/Science/266_a_513]
-
A. Philippide” din Iași, în cadrul căreia universul culturii populare este investigat în toată complexitatea sa (fondul arhivistic conține peste 170 000 de documente etnofolclorice). SCRIERI: Chestionar folcloric și etnografic general, Iași, 1970; Vânătorii (în colaborare cu Silvia Ionescu), Iași, 1971; Ornamente populare tradiționale din zona Botoșanilor. Cusături, țesături (în colaborare cu Silvia Ciubotaru), Botoșani, 1982; Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova (Marea trecere), cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, Iași, 1986; Ornamente populare tradiționale din Moldova. Cusături
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
cu Silvia Ionescu), Iași, 1971; Ornamente populare tradiționale din zona Botoșanilor. Cusături, țesături (în colaborare cu Silvia Ciubotaru), Botoșani, 1982; Folclorul obiceiurilor familiale din Moldova (Marea trecere), cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, Iași, 1986; Ornamente populare tradiționale din Moldova. Cusături, țesături (în colaborare cu Silvia Ciubotaru), Iași, 1988; Valea Șomuzului Mare. Monografie folclorică, I-II, cu un capitol de etnomuzicologie de Florin Bucescu și Viorel Bârleanu, Iași, 1991; Marea trecere. Repere etnologice în ceremonialul funebru
CIUBOTARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286282_a_287611]
-
ele trasau, de atunci, ceva ca o altă viață, invizibilă, de nemărturisit, alături de a mea. Așa cum un tâmplar care fasonează de-a lungul zilelor picioare de scaun sau geluiește scânduri nu observă că dantelele așchiilor alcătuiesc pe jos un frumos ornament, scânteind de rășină, care atrage, prin transparența lui străvezie, astăzi raza de soare intrată pe o fereastră îngustă înțesată cu unelte, mâine - luciul albăstrui al zăpezii. Viața aceea se dovedea acum esențială. Trebuia, încă nu știam cum, s-o fac
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
lua în considerare și dintele axiologic (sănătatea este ea însăși o valoare). Rolul estetic al danturii este evidențiat de manevrele la care o supun unele popoare exotice (dintele cultural, modele culturale). Dinții proprii pot fi purtați în gură ca un ornament, iar dinții de animale pot fi purtați la gât ca o bijuterie. Apare dintele util și dintele estetic (de exemplu: cel îmbrăcat în aur - fără a exista o motivație medicală - obicei răspândit în unele zone etnografice din țară). Dintele economic
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
cea mare l-a zăpăcit de tot! (Histrio ia ibricul și-l aduce lui Felice) HISTR[IO] Aci în cutie sunt ciorapi negri; așteaptă numai, o să vezi cum o să te-mpodobești preafrumos. (aleargă la scrin și scoate o cutioară cu ornamente vechi de teatru pe care le freacă cu mînica) Privește numai ce strălucitoare sunt pietrele astea. O Doamne, de câte ori a trebuit să mă-npodobească pe mine astea! Ți le dăruiesc, să, le porți tu astăzi; ia cată numai cât de frumos
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
Othello, putem spera că ea ni dă înainte de toate o icoană a personalității lui Othello. Noi auzim în această narațiune pe Othello cel simplu, departe de orce espresiune retorică, și cărui nu i decât de adevăr și de formă fără ornament. Actorul are acest ton a lui Othello, simplu, fără pompă, departe de orce (frumusețe) eleganță retorică. Din vorba lui Othello trebuie să pricepem că el nui vrea să spuie decât adevărul. Numai când, în cursul narațiunei, Othello vine de spune
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
odată în toată privința, atuncea trebuie să-nceapă a urma chemării lui proprii și înalte, aceleia a moralității. Într-o chemare practică și morală numai zace adevărata împlinire a vieții omenești, cultura însă nu e decât prepararea și după aceea ornamentul acesteia. Deși e adevărat ceea ce susține un scriitor vechi, că "dac-am putea privi bunătatea morală în toată văzuta ei frumusețe, toți oamenii ar iubi-o", totuși pe terenul acestei iubiri nu crește decât roza d-o lună a frumuseței
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
mai cuprinzătoare. Fără zgomot, quintul se prelinse pe lângă unul dintre stâlpii de susținere și se strecură la rândul lui în clădire. În centru, luminat palid de câteva luminări, se găsea un fel de altar făcut din piatră cenușie, fără nici un ornament. În partea de sus era sculptat un bărbat cu barbă, care avea gravat un cerc pe frunte. Trunchiul bărbatului se transforma însă într-un fel de masă, în care era săpat conturul unui om. În acel contur stătea una dintre
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Te rog, Ramona, voia Moses să-i spună, ești fermecătoare, înmiresmată, senzuală, îmi place să te mîngîi ești totul. Dar fără prelegerile astea! Pentru numele lui Dumnezeu, Ramona, termină! Dar ea continua. Herzog se uită spre tavan. Păianjenii îi foloseau ornamentele drept teren de cultură intensivă, ca pe malurile Rinului. În loc de ciorchini de struguri, de plafon atîrnau mănunchiuri de insecte prinse ca într-o carapace. Eu mi-am făcut-o cu mîna mea, povestindu-i Ramonei istoria vieții mele, cum am
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
punct de vedere strict estetic, ea fiind "una din cele mai veridice modalități de comunicare etnoculturală", sau "depozitara tainelor colective ale fiecărei etnii" (Blaga). Ornamentica sudului Transilvaniei se încadrează în stilul zonei mai largi a răsăritului Europei, păstrând elemente comune ornamente geomorfe, cosmomorfe, fitomorfe, zoomorfe, antropomorfe sau sociale -, dar este în același timp și de o mare originalitate și unicitate (Dunăre, 1979). Ornamentele țesăturilor din Tălmăcel sunt în mare parte specifice Mărginimii, dar satul prezintă însă și elemente nespecifice, prin contactul
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
etnii" (Blaga). Ornamentica sudului Transilvaniei se încadrează în stilul zonei mai largi a răsăritului Europei, păstrând elemente comune ornamente geomorfe, cosmomorfe, fitomorfe, zoomorfe, antropomorfe sau sociale -, dar este în același timp și de o mare originalitate și unicitate (Dunăre, 1979). Ornamentele țesăturilor din Tălmăcel sunt în mare parte specifice Mărginimii, dar satul prezintă însă și elemente nespecifice, prin contactul cu Vâlcea elemente negeometrice cu tematică fitomorfă și figurativă (Focșa, Wiener, 1985). Portul popular al zonei se caracterizează printr-o bogăție deosebită
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
rezultată dintr-o lumină exterioară aparent incertă, cramponată de suprafața zidurilor de culoare crepusculară și care conservă cu greu o ultimă rămășiță de viață [...]. Pentru noi, această lumină proiectată pe un zid - sau, mai degrabă, această penumbră - face cât toate ornamentele din lume, vederea ei nu ne plictisim niciodată. În Japonia, multe lucruri nu sunt spuse și poți jigni foarte ușor pe cineva dacă Îi cerâi să verbalizeze ceea ce se Întâmplă; asta poate apărea ca o nerușinare. Americanii funcționează pe modul
Trezirea samuraiului. Cultură şi strategie japoneze în societatea cunoaşterii by Pierre Fayard () [Corola-publishinghouse/Science/2271_a_3596]
-
înfumurați, problema lor era să se-mbrace după modă toți în același fel, să aibă un Porche sau un Ferrari ori motociclete pe care să le conducă la fel ca niște arhangheli mici și idioți, având în spate fete de ornament, da, dar moderne, și în favoarea divorțului, a eliberării femeii și, în general, a dezvoltării... Erau, într-un cuvânt, tineri ca toți ceilalți: nimic nu-i distingea în nici un fel. Chiar dacă am fi vrut, n-am fi putut să mergem să
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fiind un mijloc de protectie. Sunt câteva specii de căluți de mare în special în zona Braziliei, dar aceștia sunt, din păcate, pe cale de dispariție. Oamenii încearcă să-i prindă și să-i folosească drept cobai în medicină, sau ca ornament pentru acvariu. SPROTUL este un clupeid mic, răspândit sub formă de diferite subspecii locale în Oceanul Atlantic, Marea Mediterană si Marea Neagră. Varietatea de sprot din Marea Neagră se caracterizează prin forma mai înaltă a corpului, gura mică si aripioara dorsală împinsă mai înapoi
APA-SURSA VIEŢII by HRISCU GINA LILI [Corola-publishinghouse/Science/267_a_501]
-
ce își recunosc greșelile, neîndurător cu uneltitorii (îi dă „hrană sabiei”), arbitru ascultat al treburilor de prin prejur, cârmuitor înțelept, ctitor pios și părinte grijuliu. În zugrăvirea chipului „celui cu pieptul tare”, M. nu ostenește a scotoci în depozitele de ornamente pe care le frecventa în mod obișnuit. Eroul depășește obstacolele - construcțiile în cronică fiind fundamental antitetice, toate niște „încercări”, numeroase, dar lovite cumva de monotonie - și avansează spre cucerirea unei glorii irevocabile. Campaniile militare (cele „transilvănene”, mai ales), cu preparative
MACARIE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287940_a_289269]
-
târziu, cu Lasă asta! (1982), carte de povestiri scurte, cu narator obiectivat, verva, ca și ironia benignă vizând personaje și situații din viața cotidiană, dar întorcându-se și asupra autoarei înseși. Date personale și fantezii trec într-o scriitură fără ornamente, care înregistrează traiul unei familii obișnuite așa cum arată în fața neamurilor (din casă și de aiurea), toți și toate găsind înțelegerea ironică și bonomă a unei naratoare cu o privire acută și intuitivă. Eu și tata facem sport (1986) continuă poveștile
MARIAN-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288021_a_289350]
-
pentru pălărieri, de cufere și cutii ce urmează să fie Îmbrăcate În piele, de sicrie, dulapuri și mese de mari dimensiuni. Acest arbore este Întrebuințat de sculptori și de acei lucrători ciudați care sculptează fructe, frunze, statui, scuturi și majoritatea ornamentelor arhitecturale... În sfârșit, nu sunt de disprețuit nici frunzele de ulm, mai ales cele femeiești, fiindcă sunt de mare folos la hrănirea vitelor iarna și În timpul verilor sărace, când fânul și nutrețul sunt scumpe. Frunzele de ulm verzi vindecă plăgile
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
între 1993 și 1996, în timpul unor călătorii în Israel, Franța, Olanda și Norvegia, aceste note se revendică în multe privințe din proza întotdeauna lirică a autorului; fraza curge molcom, sadovenian, starea de spirit specială primește o „vestimentație” bogată, cu multe ornamente stilistice, între care primează comparația și metafora. În albumul de artă Iulia Hălăucescu (1999), personalitatea artistei se dezvăluie în adevărata ei dimensiune atât din lucrări figurative tradiționale, cât și din lucrări moderniste, în care comentatorul crede că se află forța
ILISEI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287527_a_288856]
-
și câteva observații privind arta miniaturii în actele emise de cancelaria moldovenească în prima jumătate a secolului XVII, în AIIAI, XXIII/1, 1986, p. 255-262. Până la descrierea făcută acestui hrisov s-au scris multe studii și cărți despre hrisoavele cu ornamente și miniaturi emise de cancelaria Țării Românești 10, dintre care trei cu tablouri votive ale domnilor munteni: unul de la Radu vodă Mihnea și alte două de la Matei vodă Basarab. Într-una dintre aceste lucrări, observându-se lipsa acestui fel de
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
serie, cel din 10 iulie 1614 prin care Radu Mihnea întărește mănăstirii Dealul stăpânirea peste un mare număr de sate, fiind scris și miniat de un cărturar grec, cronicar, miniaturist și egumen al mănăstirii Dealul, Matei al Mirelor. Miniaturile și ornamentele de pe acest hrisov au fost atribuite lui Matei al Mirelor de cercetătorul american Gary Kent Vikan și întărite de cercetătoarea Olga Gratziou 12. Ștefan Andreescu este cel care a făcut legătura dintre hrisovul miniat în scriptoriul de la Dealul și „cartea
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din Chișinău, fotografie pe care a făcut-o cercetătorul Ion Negrei 17. • Veronica Vasilescu, Ornamentația și miniaturile documentelor din Țara Românească până la Constantin Brâncoveanul, în RA, XI, nr. 2, 1968, p. 253-263; Traian Ionescu-Nișcov, Maria Soveja, Acte de cancelarie domnească, ornamente și miniaturi, București, 1974; Gheorghe Buluță, Sultana Craia, Manuscrise miniate și ornate din epoca lui Matei Basarab, București, 1984. • Traian Ionescu-Nișcov, Maria Soveja, op. cit., p. 19. • Ștefan Andreescu, Radu Mihnea Corvin. Domn al Moldovei și Țării Românești, în Restitutio Daciae
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
apoi apasă butonul de intrare. — O livrare. Aștepți ceva? — A, da! Îmi las ceașca jos. Cred că sînt chestiile mele pentru Crăciun. — Cadouri? se luminează Suze la față. E și pentru mine unul? — Nu sînt cadouri, Îi explic. Ci niște ornamente de vis. A fost așa ciudat, ieri am simțit impulsul ăsta puternic, că trebuie neapărat să aranjez totul pentru Crăciun, Înainte de a naște copilul. Așa că am comandat noi Îngerași pentru brad, o lumînare specială de Advent și scena asta absolut
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]
-
cutii masive de carton În brațe, plus un pachet voluminos În care trebuie să fie figurinele În mărime naturală, a Fecioarei Maria și a lui Iosif. — Dumnezeule! face Suze, holbîndu-se la ele. O să ai nevoie și de o cameră pentru ornamente. Hei, da’ știi că nu-i o idee rea? Bună ziua! le zîmbesc radios celor doi. Puteți să le puneți unde doriți. Vă mulțumesc foarte mult... Semnez de primire, indivizii pleacă și mă Întorc spre Suze. — Trebuie neapărat să-ți arăt
[Corola-publishinghouse/Science/2335_a_3660]