626 matches
-
Celălalt nu-i. Nici nu mă miră, răspunse grăsanul, care începu să-și strângă calm păturile pe care dormise și micul primus ce le servea pentru încălzitul ceaiului și pregătirea mâncării. Ciudat e că a ajuns și „ăsta“ până aici. Osman îl privi fix, cu oarecare îndoială: — Și acum ce facem? — Eu zic să mergem după el... Targuí-ul ăsta este periculos. Al dracului de periculos. Kader, ce terminase de pus totul în mașină, arătă cu un gest mitraliera de care stătea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
direct spre pieptul lui, ceea ce însemna că la cea mai mică mișcare l-ar fi ciuruit. Mohamed Kader coborî din mașină, își luă mitraliera și, făcând un ocol prin spatele cămilei ca să nu fie în linia de tragere a caporalului Osman, se apropie de targuí-ul al cărui turban părea puțin aplecat într-o parte, aproape căzut peste vălul murdar. Grăsanul înfipse țeava armei în stomacul celui căzut, care nu făcu nici o mișcare, nu scoase nici un sunet. îl lovi apoi cu patul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
ore. — Percheziționează-l! îl percheziționă minuțios. — Nu are arme, spuse cu convingere, dar apoi se întrerupse, în timp ce deschidea un săculeț de piele și împrăștia pe nisipul tare o grămadă de monede și diamante. Fir-ar să fie! exclamă. Caporalul Abdel Osman sări din mașină, în doi timpi și trei mișcări ajunse alături de tovarășul său și întinse mâna spre monedele și grămada de pietre mari care se rostogoleau pe jos. — Ce-i asta? Feciorul ăsta de curvă e bogat! Al dracului de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
îi atrase atenția și strigă deodată: — Tipul ăsta nu poate fi targuí-ul! E Abdul-el-Kebir! Ca și când descoperirea l-ar fi avertizat de vreun pericol, puse mâna pe pușcă, dar chiar în acel moment răsunară două împușcături, doar două, și caporalul Abdel Osman și soldatul Mohamed Kader făcură un salt în aer ca și cum o mână invizibilă i-ar fi împins cu putere și căzură de-a bușilea, primul peste Abdul-el-Kebir, iar al doilea cu fața în nisip. Trecură câteva secunde în care nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
apropie de Abdul-el-Kebir, îi sprijini capul și-l făcu să bea cum se pricepu, cu toate că apa mai mult se împrăștia decât i se ducea pe gât. La urmă îi umezi fața, după care se întoarse spre rănit. — Vrei apă? Caporalul Osman încuviință cu un gest. Targuí-ul se apropie, îl luă pe după umeri, îl târâi ca să-l sprijine de mașină, la umbră, și-i dădu bidonul, ajutându-l să bea. Văzu rana din piept, prin care sângele ieșea bolborosind, și clătină din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
și-i dădu bidonul, ajutându-l să bea. Văzu rana din piept, prin care sângele ieșea bolborosind, și clătină din cap. Cred că ai să mori, spuse. Ai nevoie de un doctor și nu e nici unul pe-aici pe aproape. Osman dădu din cap afirmativ și, cu greu, întrebă: — Tu ești Gacel, așa-i? Trebuia să fi știut și să-mi fi amintit trucul ăsta vânătoresc vechi. Dar hainele, turbanul și vălul m-au derutat. — Asta a fost și intenția mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
puțin, pentru că efortul fusese prea mare, apoi îi scoase lui Abdul, care încă nu-și revenise, hainele, vălul și turbanul, și se îmbrăcă. Când termină, se simți sfârșit. Bău din nou și se întinse la umbra jeepului, alături de corpul caporalului Osman. Adormi imediat. După trei ore, îl trezi fâlfâitul de aripi al primilor vulturi. Unii intraseră deja în măruntaiele animalului mort, iar alții începeau să se apropie timid de cadavrul soldatului. Privi spre cer. Păsările de pradă erau cu duzinile, căci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
mergea în continuare, sforăind domol. Continuă să încerce cu frâna, ambreiajul, acceleratorul, cu frâna de mână, întrerupătoarele de lumini și schimbătorul de viteze și, când tocmai îl apucase disperarea, vehiculul facu un salt înainte, roțile din spate trecură peste caporalul Osman și mașina se opri la trei metri mai încolo. Vulturii bătură din aripi, nemulțumiți. Repetă procedeul și avansă încă doi metri. încercă până în amurg și, când hotărî să se lase păgubaș, nu-l despărțeau nici măcar o sută de metri de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2272_a_3597]
-
Nicolai , în cele din urmă, dă în seama regelui conducerea întregului tea tru de operațiuni militare și astfel, cu un efectiv de 100.000 de o stași, regele trece Dunărea, participă victorios la bătăliile de la Plevna și Grivița iar temutul Osman Pașa capitulează în fața generalului român Mihai Cherchez, fiu al Bârladului. Ulterior, alte victorii românești la Smârdan și Vidin pecetluiesc în bine pentru noi soarta războiului. Numai că pacea de la San Stefano o fac rușii și t urcii, ca și pacea
Carte ..., vol. I by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/492_a_1296]
-
opt ori. Oare tot așa să fi fost și la noi în regimul totalitar care s-a grăbit să lichideze elitele pentru o mai ușoară stăpânire a maselor? Sâmbătă, 27 noiembrie 2010. Suntem la 133 de ani de la cucerirea Plevnei, Osman Pașa - comandantul suprem predând sabia sa generalului român Cerchez. Eroi au fost, eroi... Astăzi, patriotismul și-a pierdut valoarea și semnificația acelor vremuri... Astăzi, doar banul și interesele meschine sunt prioritare. În ajunul alegerilor din Basarabia se constată o fracționare
Călător... prin vâltoarea vremii : (călătoria continuă) , Vol. 4. : Din aproape, în tot mai aproape by Alexandru Mânăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/563_a_1317]
-
neînțelegerile dintre marile puteri în privința Asiei Mici și mai ales de instituirea Republicii Turce. CĂDEREA IMPERIULUI OTOMAN: REPUBLICA TURCĂ Un rezultat esențial al primului război mondial a fost prăbușirea definitivă a Imperiului Otoman, condus de un sultan din casa lui Osman și bazat pe principiile Islamului, și înlocuirea lui cu Republica Turcă, stat național laic. După cel de al doilea război balcanic, regimul Junilor Turci rămăsese la putere; alierea cu tabăra victorioasă și redobîndirea Adrianopolului îi conferea acestuia un plus de
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
107; 139; 186 Partidul Social Democrat (Bulgaria), 131 Partidul Social Democrat (Croația), 70 Partidul Social Democrat (Germania), 178 Partidul Social Democrat (România), 264 Pashko, Josif, 341 Pašić, Nikola, 37; 39; 107; 113; 135-139; 141; 145; 146 PASOK (Grecia), 389392 Pasvanoglu Osman, Pașa, 13 Pattakos, Stylianos, 382; 383 Pauker, Ana, 261-264; 298; 335 Paul, prințul Iugoslaviei, 185; 187; 196; 197; 199; 214; 215 Paul, regele Greciei, 160; 370; 376; 377; 379 Pavelić, Ante, 185; 240; 242; 246 PEEA (Grecia), 254; 255 Pejë
by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/960_a_2468]
-
Focșani, Panin a scris cu mâna sa că Principatele vor fi retrocedate Turciei cu acele condiții ce decurgeau din propriile lor drepturi și obiceiuri cu care ele, în vechime, „s-au supus puterii turcești”. Delegațiile rusă și turcă (condusă de Osman Efendi) s-au întâlnit - nota biv vel stolnicul Dumitrache - în Dumbrava Goleștilor, lângă Râmnicul Sărat; acolo au plecat și mitropolitul Munteniei cu trei egumeni, fiind primit de Alexei Orlov, „făcându-i arhiereul rugăciune pentru ticăloasa [nenorocita - n. n.] patria noastră, și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se făgădui, și încă prin scirea Excelenței Sale [Orlov - n. n.] făcură două asemenea rugăciuni în scris și le dete, una solului Kesaricesc și alta prusianului, ci pociu zice în zadar, căci pe acești doi, la adunările ce avură graf Orlov și Osman Efendi, niciodată nu i-au chemat, și nici o întocmeală acestui congres nu se făcu”. La 16 august 1772, Thugut confirma insistențele românilor, anunțându-l din Focșani pe Kaunitz că i s-a prezentat o deputăție de boieri munteni pentru a
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
patru divizii românești, care abia așteptau prilejul să se răfuiască cu dușmanul. Una dintre cele mai de seamă întăriri ale cetății și anume reduta Grivița, a fost cucerită. Asediul Plevnei a durat trei luni. În ziua de 28 noiembrie 1877, Osman Pașa, comandantul garnizoanei turcești s-a predat în mâinile trupelor române, odată cu întreaga armată și materialul de război. Armata română a mai luptat și în alte localități din Bulgaria, ca Rahova și Smârdan, pe care le-au cucerit în urma unor
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
anume Nicopole, Târnovo-Șipka Stara Zagora, Biala-Rusciuc. Înaintarea s-a lovit de o puternică rezistență otomană la Plevna. Aceasta reprezenta un complex de fortificații format din redute, care adăpostea 50 000 de soldați și ofițeri otomani, bine înarmați. Comandantul fortăreței rea Osman Pașa. Plevna constituia cheia operațiilor din Balcani, aflându-se într-o poziție strategică, ce controla direcțiile Nicopole Constantinopol și Vidin-Târnovo. Primele asalturi rusești au fost respinse cu pierderi mari. Situația militară, ce devenea critică pe frontul balcanic a determinat comandamentul
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
și în octombrie 1877. În octombrie s-a decis încercuirea Plevnei pentru a o sili să capituleze prin înfometare. Forțele armate române controlau în centrul încercuirii două sectoare, după lupte înverșunate preluând controlul și asupra redutei Rahova. La 28 noiembrie Osman Pașa a încercat să spargă încercuirea, dar fiind înfrânt și rănit s-a predat colonelului Mihail Cristodulo Cerchez. Erau capturați, totodată, 45 000 de soldați otomani, dintre care 2 500 ofițeri. Erau ocupate, astfel, în sfârșit, Grivița II și Opanez
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
rus ar fi venit o invitare foarte călduroasă și grabnică, apoi că mai multe zeci de mii de ostași ar fi trecut Dunărea și, într-un avânt vrednic de timpurile legendare, ar fi sfărâmat zidul de oțel ce apăra pe Osman.... Văd iarăși în acest trecut cuceriri, triumfuri, răsunet de aclamații în jurul voinicilor”. Artur Gorovei, în, Amintiri despre Kogălniceanu, scrie că Mihail Kogălniceanu a căutat să explice că trecerea armatei ruse prin țara noastră este „tacit admisă de Europa” iar noi
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
în iulie 1877 cel de la Plevna, punct strategic aflat la întretăierea a trei drumuri. De cucerirea Plevnei depindea așa cum practic a demonstrat-o războiul, victoria pe frontul balcanic. Capacitatea de rezistență a Plevnei fusese însă considerabil întărită de comandantul ei Osman Pașa, unul din cei mai capabili generali turci. El înconjurase cetatea cu un puternic sistem de fortificații în care erau cuprinse 14 redute, apărate de o importantă forță armată de elită. Cei 50 000 de soldați turci dispuneau de 72
MIHAIL KOGĂLNICEANU ŞI INDEPENDENȚA ROMÂNIEI ÎN ISTORIOGRAFIA ROMÂNEASCĂ by Mihaela Strungaru-Voloc () [Corola-publishinghouse/Science/1609_a_3012]
-
a nu se deconspira. Față de cele raportate mai sus, propun a se aproba încetarea legăturii cu informatorul «Oprescu» pentru refuz de colaborare și lucrarea sa în supraveghere informativă în dosar problemă nr. 24. Mr. Bîtlan C.” Măsuri „1. Prin informatorul «Osman», «Orfeu», «Emilian», colegi de serviciu cu titularul, se va stabili comportarea acestuia la locul de muncă, modul cum apreciază activitatea pe linia cultului musulman în țara noastră, natura relațiilor cu muftiul I.M. [...]. 2. Interceptarea corespondenței interne și externe. 3. Punerea
[Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
său celui nebiruit, și cu statornicia sufletului său celui mare a oprit vitejește potopul puterii turcești, de a nu se întinde asupra Europii dela Apus și de a nu se lăți barbaria în locurile pe unde pătrundea el. De când turcii Osmani au înfipt picior statornic la Răsăritul Europii și au îngrozit toată partea aceasta de lume, națiile creștine, pe care poziția geografică sau politică le făcu să tremure de puterea lor, n-au avut afară de Ioan Corvinu, alt erou [p. 317
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
Moldova, care revendica explicit "Unirea Moldovei cu Țara Românească" [1883, p. 31]). De exemplu, Albineț sugerează utilitatea uniunii politice, care, dacă s-ar fi săvârșit, ar fi putut limita, sau chiar neutraliza, nociva influență otomană asupra purității naționalității române: "Înrâurirea Osmană, din pricina neunirei între sine se întemeiază asupra lor" (Albineț, 1845, p. XXVII). Mai mult, într-un alt exemplu de "anacronism psihologic" sau de "naționalism retrospectiv", Albineț îi atribuie lui Ștefan cel Mare intenții unificatoare. Ideologia națională, pe care munteanul Bălcescu
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în anul 1853 țarul Nicolae I intra cu armatele în Principatele Române, aflate sub suzeranitatea Imperiului otoman. Propunerile de compromis, pentru evitarea unui război, au fost respinse când de Sankt Petersburg, când de Constantinopol. 390 La 30 noiembrie escadra lui Osman pașa, adăpostită în acest port, a fost atacată de forțele superioare ale amiralului Nahimov. Consecințele au fost dureroase: patru mii de morți, orașul Sinope ars. O singură navă turcă, vaporul Taif, a putut scăpa. Ibidem, p. 132. 391 Ibidem, p.
by GHEORGHE BICHICEAN [Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
verzi vălcele Cinse-n râuri de argint... a turcoaicei din Esme: Când o vezi la preumblare Feredjeaoa-i se-mlădie Sub iașmac adus din Sam, Pe kiahiul, bogat cerchez, Ca o stea prin nori apare Cu dalga de selemie, Dulcea fiic-a lui Osman. Cu șalvari largi de geanfez... Macedonele nu împlinesc deloc făgăduința, implicată în titlu, a unei poezii de pictură etnografică. Acum și întotdeauna, Bolintineanu se pierde în diminutive și în sensualisme stupide. El e un curios continuator la noi al Secentismului
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
său celui nebiruit, și cu statornicia sufletului său celui mare a oprit vitejește potopul puterii turcești, de a nu se întinde asupra Europii dela Apus și de a nu se lăți barbaria în locurile pe unde pătrundea el. De când turcii Osmani au înfipt picior statornic la Răsăritul Europii și au îngrozit toată partea aceasta de lume, națiile creștine, pe care poziția geografică sau politică le făcu să tremure de puterea lor, n-au avut afară de Ioan Corvinu, alt erou [p. 317
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]