1,547 matches
-
rivalului incomod. Membrii ambasadei lui Teodosie al II - lea, împă ratul de la Constantinopol, au fost invitați la mai multe ospețe, care au fost date de înalții funcționari ai curții regale sau chiar la curtea lui Attila. La unul din aceste ospețe, “după ce cântăreții sciți (și aici o denumire arhaică - n.a.) au recitat și cântat faptele de vitejie ale hunilor, a intrat în scenă bufonul Zercon, originar din Mauritania”. După cum povestește Priscus, “schimonosindu-și și figura și îmbrăcămintea și vocea și
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
și geții cunoșteau extazul. Andrei Oișteanu, În lucrarea sa Mytos și logos, vorbește despre cea mai veche relatare a modului cum era folosită o plantă psihotropă de către traci. Pomponius Mela, În secolul I e.n., consemnează faptul că la traci, În timpul ospețelor „se aruncă În focurile În jurul cărora se șade, semințe, al căror miros provoacă comesenilor o veselie amestecată cu beția”. Două secole mai târziu, un alt geograf latin, Solinus, relatează un obicei trac aproape identic. Majoritatea comentatorilor consideră că planta despre
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Întrebuințau fumul de cânepă pentru a provoca transe extatice.” Există unele argumente conform cărora preoții asceți geto-misieni, kapnobatai erau „adepți ai doctrinei zamolxiene”, iar fumigația cu cânepă sau altă plantă psihotropă, era unul din mijloacele de provocare a extazului. La ospețe participau doar bărbați care făceau fumigații cu cânepă, dar această practică nu era menită să aducă euforia,cum spune Herodot, ci extazul, transa mistică, o anume „furor religiosus”. Participarea este exclusiv masculină, Într-un templu al bărbaților, unde, În cadrul banchetelor
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
hotăra Domnul, era sfânt, iar boierii, chiar în Divan fiind, rămâneau cu părerile. Domnul dispunea de viața și de avutul supușilor. Era acest Ștefan Vodă om nu mare de stat, mânios și degrabă vărsa sânge nevinovat. De multe ori la ospețe omora fără județ." - consemnează cronicarul Ureche în descrierea Moldovei (M.Kogălniceanu - „Cronicile României", vol. I, p.178). Iar Dimitrie Cantemir în „Descrierea Moldovei", referindu-se la „Urmările judecăților în trecut" adaugă: „Când voiește Domnul să asculte însuși jalbele și pricinile
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
astfel viața casnică pe care a dus-o Alecsandri în conacul său. Veniau acolo, iarna și vara, boieri de neam mare, când îl știau pe „Alicsandri" acasă. Musafirii nu mai conteneau. Unii plecau, alții veneau, și se întindeau mese și ospățuri bogate și vesele, cum nu se mai pomenesc în zilele noastre. Așa îmi aduc aminte de boerii cei mari cari veniau pela Mircești: Niculai Pisoschi, care era sotnic și pe care Alecsandri îl iubea ca pe un frate. Apoi Catargi
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
automobil" < coche [automóvil] "idem"; tc. dalak "antrax, dalac" < dalak [yangısı sau iltihabı] "idem". La fel ca în cazul trunchierilor, unele limbi acceptă dezvoltarea elementului menținut prin atașarea la finală a unui sufix: engl. beano "petrecere, chef" < bean[feast] "idem" (literal: "ospăț cu fasole"); bedder "cameristă; dormitor" < bed[maker] "cameristă", bed[room] "dormitor"; bookie < book[maker] (la curse) etc. Astfel de condensări combinate cu derivarea sunt specifice limbajului tinerilor, dar pot dobândi extinderi în limbajul familiar general. De altfel, condensarea sintagmelor și
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
și de cele petrecute în unele limbi, mai ales în engleză, care constau în dezvoltarea elementului menținut prin atașarea la finală a unui sufix, inclusiv a lui -o sau -i (-y, -ie): engl. beano "petrecere, chef" < bean[feast] "idem" (literal: "ospăț cu fasole"); bedder "cameristă; dormitor" < bed[maker] "cameristă", bed[room] "dormitor"; bookie < book[maker] (la curse); brekker "mic-dejun" < break[fast] "idem"; footer "fotbal" < foot[ball]; fresher "boboc (la școală)" < fresh[man] "idem"; heeler "toc de pantof" < heel[tap] "idem"; nighty
Condensarea lexico-semantică by Emil Suciu [Corola-publishinghouse/Science/925_a_2433]
-
bibliotecare de elită care a întreținut pururi un mănunchi cald de spiritualitate, o privire spre cer ceea ce a fost până nu de mult Eugenia Moldoveanu și căreia de fapt îi omagiem nemurirea. CARTEA este cea care ne invită la acest ospăț al gândurilor care ne fură din cotidian și ne sechestrează, uitând de timp și de spațiu, de ură și nimicnicii, de patimi și de orgolii. Un gând frumos și curat de bun venit tuturor celor care ne-au pășit pragul
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
jud. Târnava Mare, București, 1931; Doine de dragoste din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Doine de război (1914-1919) din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Cântece ostășești din regiunea Cohalmului, jud. Târnava Mare, București, 1931; Strigături de ospăț din comuna Paloș (jud. Târnava Mare), București, 1931; Doine de jale din regiunea Cohalmului, București, 1931; Strigături de joc din jud. Sibiu, Sibiu, 1940; Flori sibiene, Sibiu, 1941; Patriotism ardelean, Cluj, 1945; Poezii populare din sudul Ardealului-Târnave, Cântecele Rozaliei Cernea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286174_a_287503]
-
dorm aproape de cadavru sau la distanță de el, Întorcându-se, invariabil, la locul faptei, după ce flămânzesc, pentru a consuma tot ce a mai rămas. Un lup poate consuma, o singură dată, cantități mari de carne, până la 10 kg la un ospăț de vânat, În raport de vârstă și dezvoltarea corporală. Oricum, părțile din corpul vânatului sunt consumate În ordine, după poziția și rangul fiecărui exemplar În cadrul ierarhiei, care se respectă cu strictețe. Hrana preferată a lupului este carnea de căprioară, elan
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
pe zăpadă, pe suprafețe cu praf și pe pământul moale, dârele de sânge scurs din rănile ocazionate de luptele cu prada răpusă, șuvițele de lână și păr rezultate din mușcăturile aplicate 26 pe corpul victimelor, resturi de carne rămase din ospățul lupesc, ori chiar animalele rănite și nedevorate de lupii sătui după vânat, denotă prezența lupilor În apropierea locului. Nu fugi niciodată când te Întâlnești cu lupul, privește-l În ochi și ține-l În privire În timp ce te retragi liniștit cu
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
necesitate alimentară și, în același timp, o zi de sărbătoare, o zi mare. Zi de sărbătoare și de ghiftuire, desigur (nu mănânci carne în fiecare zi, dar atunci, și la prânz, și seara, ai parte de friptură, grătar, un întreg ospăț carnivor). Când eram copil, "Ignatul" era o o zi tragică, de doliu. Era ca și acum ar fi fost ucis un membru al familiei. Îl știam de când era mic și rozaliu, împleticindu-se, alergând, pușculiță pe arcuri (și curios pe deasupra
[Corola-publishinghouse/Science/1526_a_2824]
-
Alexandru e neliniștit din cauza unui om grav bolnav de trei ani. O parte dintre sermones sînt consacrate unor teme clasice din sfera moralei și a ascezei; în afară de cele două amintite deja, pot fi menționate iubirea (3), pomana (21), participarea la ospețe (9). Altele vorbesc despre comportamentul potrivit în anumite împrejurări de viață comunitară: relațiile cu clerul (5); căderea în mrejele Satanei și pierzania (6); comemorarea sfinților (8); sau se referă la circumstanțe precise din viața lui Isus, cum sînt Nașterea (10
[Corola-publishinghouse/Science/2079_a_3404]
-
sub pretext că e un adevărat porc îngropat în bani, îi furi în fiecare seară câte un pachet de migdale. EMANOU: Daca o fac, este ca să avem pentru toți, fără să am gânduri rele. Mănâncă de parcă ar fi la un ospăț. DILA: Daca polițiștii vor ajunge să te prindă, mai tarziu, de fiecare dată când vom mânca migdale, ne vom aminti de tine. TOPE: O să le oferim în amintirea ta." 121 "Parece claro que en todas las religiones del "alimento pară
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
ales în palatul de sub mare al tatălui său, Nereu, iar greul creșterii copilului și adolescentului Ahile i-a revenit lui Foinix, pribeagul ocrotit de Peleu: prunc, Ahile nu mânca decât din mâna lui Foinix, care îl ținea în brațe la ospețe, îi tăia carnea și i-o dădea în gură; îi dădea și vin, pe care uneori copilul îl vărsa, pătându-i piepții tunicii. Iar, mai târziu, Foinix e cel care l-a învățat pe Ahile tot ce trebuie să știe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
și prădând, simțindu-se cu nimic mai vinovați decât niște vânători. Au fost, în acei ani atât de grei, și destule vrajbe. În Odiseea se găsește, fugar, amintirea uneia faimoase, dintre Ahile și Odiseu, care a avut loc la un ospăț funebru. Cei doi s-au înfruntat cumplit, fiecare, potrivit unei tradiții nemenționate în poemele homerice, susținându-și părerea, unul, Ahile, că Troia trebuie cucerită prin luptă, celălalt - prin viclenie. Iliada este poemul care dovedește că Ahile greșea. Într-adevăr, în
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
le primește, apoi merge în tabăra ahee, unde, în adunarea căpeteniilor, se împacă în sfârșit cu Agamemnon și își anunță reintrarea în luptă, cerându-le tuturor să-l urmeze, refuză să primească pe loc darurile și să ia parte la ospăț. Totuși darurile sunt date și duse de mirmidoni în tabăra lui, împreună cu Briseis. Acolo Ahile reține numai câteva dintre căpetenii și pe Foinix, îl plânge din nou pe Patrocles, apoi 99 își îmbracă armura, o încearcă, pune să-i fie
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
tabără, ordonă mirmidonilor să rămână în formație și apoi cu toții, în frunte cu el, îl plâng pe Patrocles. Leșul lui Hector, cu fața în jos, zace în țărână lângă leșul celuilalt. După aceea, Ahile dă, în cinstea mortului său, un ospăț. Căpeteniile aheene îl duc apoi la Agamemnon, sperând să-l convingă să se spele, însă Ahile refuză, 100 amânând până la funeraliile lui Patrocles, în vederea cărora îi cere lui Agamemnon să trimită oameni să aducă lemne. După ospățul de seară, Ahile
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
mortului său, un ospăț. Căpeteniile aheene îl duc apoi la Agamemnon, sperând să-l convingă să se spele, însă Ahile refuză, 100 amânând până la funeraliile lui Patrocles, în vederea cărora îi cere lui Agamemnon să trimită oameni să aducă lemne. După ospățul de seară, Ahile se duce, singur, și se întinde pe nisipul țărmului, unde adoarme, istovit, și îl visează pe Patrocles. A doua zi are loc înmormântarea. Ahile ordonă mirmidonilor să se echipeze ca de luptă și să urce în care
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
bucuros fiind să-și sporească averea adunând prăzi (obiecte de preț, animale și femei), și care fusese, timp de aproape zece ani, cel mai activ pe tărâmul acesta, este totodată (spre deosebire de Agamemnon) de o generozitate magnifică. Când e gazdă, oferă ospețe bogate. Când patronează jocurile funerare, premiile pe care le propune și apoi le acordă sunt fastuoase: femei, cai, catâri și boi, vase cu două toarte, căldări și trepiede, aur și fier, discuri, armuri, coifuri, scuturi, lănci, junghere, securi și duble
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
care unii au văzut, nu fără temei, o reprezentare trifuncțională. Pe el sunt reprezentate următoarele lucruri: pământul și cerul și marea, soarele neostenit, luna plină, stelele și constelațiile: Orion, Hiadele și Pleiadele, Carul mare. Într-o cetate se văd nunți, ospețe, alaiuri, dansatori, femei privind din pragul caselor, o judecată; alta este împresurată și scapă printr-o luptă sângeroasă. Urmează o scenă de arat, un seceriș pe un domeniu regesc, prânzul stăpânului tăcut și fericit și al pălmașilor osteniți; culesul unei
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
lui. Un alt dramaturg decât autorul Furtunii ar fi putut să rămână doar la atât. Ariel este însă un personaj cu drepturi depline, deuteragonistul piesei. Nu numai pentru că, prin extensia partiturii lui, el acoperă aproape jumătate din 176 La un ospăț“. Iată o limită a restituirii implicitului: cât se gândea să le spună? În ce sistem de referință între amestecate planuri de realitate și de amăgire? Cât despre Ariel, despre care, timp de 12 ani, Miranda nu știe nimic, căruia i
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
în jurul bucatelor, cu gesturi grațioase, invitându-i pe rege și pe ceilalți să mănânce, apoi pleacă“. Uimiții musafiri vor să se ospăteze, dar apare harpia cu trup de vultur și „fâlfâie din aripi deasupra mesei întinse, și - ca prin minune - ospățul dispare“. Iar la sfârșit, după ce dispare și harpia (care își jucase rolul magistral), „însoțite de o muzică suavă, duhurile intră din nou, dansează cu fel de fel de strâmbături și jimbături și iau cu ele masa“. Spectacolul și audiția pot
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
Iași. Fost primar, membru al unor cercuri și cenacluri literare. A colaborat la Elanul, Est, Convorbiri literare, Gazeta de Est, Adevărul de Vaslui, Adevărul Literar, Meridianul. Membru al Uniunii Scriitorilor. Poet al esențelor tari cu întoarceri la prozodia clasică. Tip.Ospăț și cenușă, 1991 ... Rugăciune, Blestemul Prutului, 2002, proză, ș.a., ș.a. MUNTEANU, Paul, n. 17 septembrie 1939, Vaslui (Unirea, comuna Cozmești):profesor, publicist, om politic. A urmat Facultatea de Filosofie-Istorie a Universității "al. I. Cuza" din Iași. A fost profesor la
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
nu pierdea nădejdea, ci știindu- se căzut jos, se ridica deasupra biruitorilor”. Iar într-un alt paragraf, Ștefan ne este prezentat ca fiind „un om nu mare la statu, mânios și degrabă a vărsa sânge nevinovat, de multe ori pe la ospețe omora fără județu”. Cronicile ni-l înfățișează pe marele voievod ca pe un bărbat nu prea înalt, cu fața ovală, plină, cu fruntea boltită, senină, cu ochii pătrunzători, de un albastru ca de Voroneț, cu părul inelat lăsat pe spate
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]