2,246 matches
-
de alianță cu sus zisul verișor. Citind adresa, coana Chirița a trebuit să se închine larg de două ori, să nu-i meargă „de rău” la drum. La Paris gradele de rudenie, în special de „cumătrie” nu sunt respectate. Dar ospitalitatea se aseamănă ca aceea românească. Dacă ai trecut de zidul chinezesc al ușii de intrare nu mai ești dat afară. Cel puțin ești miluit dacă nu ți se oferă pensiune completă. Și conița Margueritte era mare moșiereasă, pe acolo se
ESCU „CU O”! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1224 din 08 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/346951_a_348280]
-
unitate de expresie și numai în această perspectivă poate avea valoare spre sensul final al existenței umane. Chemarea ortodoxă de astăzi este chemarea lui Iisus Hristos, și prin aceasta este universală. În vechime Biserica nu cunoștea termeni ca „intercomuniune” și „ospitalitate euharistică”, propagați și promovați de ecumenismul actual, ea cunoștea doar cuminecarea, euharistia sau respingerea ei. În gândirea creștină primară, dacă un membru al unei biserici locale împărtășea euharistia unei alte biserici locale, de pildă, cu prilejul unei călătorii, el atesta
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 424 din 28 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346859_a_348188]
-
peisaje mirifice, în care se impun munții Apalași și plaja de la oceanul Atlantic. Cu plăcere am descoperit o mică comunitate de români parte a Bisericii Baptiste Românești - “HICKORY ROMANIAN BAPTIST CHURCH” . Am remarcat un spirit de familie, dragoste față de semeni, ospitalitate și deschidere. Ce m-a surprins plăcut cel mai mult a fost media de vârsta a membrilor, în jur de patruzeci de ani. Auzisem de această sărbătoare : Desculți, aflându-mă aici mi-am propus să merg să văd direct, să
“DESCULŢI” DECLARATĂ “O SĂRBĂTOARE ÎN CINSTEA DOMNULUI” de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346371_a_347700]
-
Am întâlnit o atmosferă care te scoate din rutină, firescul înlocuiește automatisme. Un mod de cântare care inspiră, la mesaje scurte cu esență și penetrante. Oameni veseli și comunicativi. Din parcarea ce s-a dovedit neîncăpătoare am simțit atmosfera de ospitalitate. Pe Pastorul Bisericii Baptiste Românești din Hickory Nelu Urs l-am întâlnit în fața intrării bisericii. Discuția a fost deschisă, oferindu-mi detalii despre această sărbătoare. Am simt o adevărată pasiune și plăcere în a povestii despre biserica din Hickory. Am
“DESCULŢI” DECLARATĂ “O SĂRBĂTOARE ÎN CINSTEA DOMNULUI” de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346371_a_347700]
-
Baptist Church, cu sprijinul lui Marion Powell, pastorul de la acea vreme. Datele statistice ne arată că aproximativ 52% din cei peste patruzeci de mii de locuitori din Hickory sunt protestanți, cu precădere membri ai Southern Baptist Churches. Mulțumesc tuturor pentru ospitalitate, generozitate și comunicare. Am să i-au legătură cu toti cei pe care i-am cunoscut, cu fiecare în parte astfel să păstrăm vie comunicarea noastră. Gheorghe Șerbănescu Hickory, NC, UȘA 10/06/2012 Referință Bibliografică: “Desculți” declarată “O sărbătoare
“DESCULŢI” DECLARATĂ “O SĂRBĂTOARE ÎN CINSTEA DOMNULUI” de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 645 din 06 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346371_a_347700]
-
făcând fotografii la bustul lui Marin Preda. Nepotul de soră al lui Marin Preda, fiul Ilincăi, pe nume Ștefan Baltac, primarul localității, directorul școlii și profesorul de limba și literatura română i-au întâmpinat cu multă căldură, în spiritul tradiționalei ospitalități a localnicilor, școlarii oferindu-le flori, iar ansamblul „Liviu Vasilică” încântând auditoriul cu minunatele balade și alte cântece folclorice muntenești. Cu toate că nu au putut participa câțiva alți scriitori de primă importanță, invitați, însă antrenați în alte manifestări literare, ediția 2012
FESTIVALUL NAŢIONAL DE LITERATURĂ „MARIN PREDA” de CORNELIU VASILE în ediţia nr. 661 din 22 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346453_a_347782]
-
unui sincretism absolut și definitiv. Aurea mediocritas - am putea spune. 4. România - cultura și spiritualitatea ei în fața postmodernității România are, așa cum spuneam, o șansă deosebită de a schimba mentalitățile occidentalilor. Apropierea dată de latinitatea limbii se combină cu toleranța și ospitalitatea poporului român. Numeroasele exemple de coexistență pașnică a unor etnii și religii diferite, intrate în dialog pe făgașul ecumenismului local, fac ca România să dea un bun exemplu și altor state. Ortodoxia românească nu este, la origine, nici fundamentalistă, nici
BISERICA ORTODOXĂ ÎN FAŢA PROVOCĂRILOR LUMII CONTEMPORANE ŞI ROLUL EI SOCIAL – FILANTROPIC ÎN SOCIETATEA POSTMODERNĂ, SECULARIZATĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 100 din 10 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348223_a_349552]
-
una din ședințele de cenaclu, am pătruns și în ultima sală a muzeului, orientată în partea de sud a clădirii. Atunci, Corina prietena mea, distins și priceput muzeograf al acesui muzeu, îmi spune; - Cândva, aici a locuit Eminescu ajutat de ospitalitatea și generozitatea marelui om politic Vasile Pogor, propietarul casei ! Îmi este greu să-mi exprim mirarea și bucuria în același timp, aflându-mă acolo, în locul în care cândva, Eminescu - tezaurul poeziei noastre - a scris și și-a odihnit trupul. Eram
EMINESCU de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345163_a_346492]
-
vorbit Dumitru Hanganu, care a spus: „Aneta Pioară îl urmează pe Victor Frunză de la Dumitrești”. Doamna profesoară Gabriela Marinescu a mulțumit părintelui pentru beneficierea, împreună cu elevii, de un „meniu complet al unei tabere creștine, la campusul de la Bisoca, unde, pe lângă ospitalitate, au primit și „consiliere spirituală. În finalul cuvântului sau, a spus: „Activitatea dumneavoastră și-a atins scopul: ați format convingeri și ați schimbat convingeri, atât elevilor cât și adulților”. Doamna Camelia Sava, a considerat cartea un îndreptar pentru postul Paștelui
„DUHOVNICUL” A VENIT LA „UMBRA SINGURĂTĂŢII” de TEO CABEL în ediţia nr. 808 din 18 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345316_a_346645]
-
întunecat al localităților bulgărești. Dar sâmbătă n-am mai rezistat. Veniseră cumnații mei din București să ne aducă invitații pentru nunta fetei și au rămas în weekend la noi. Ni s-a părut o ocazie bună de a ne arăta ospitalitatea și de a ne satisface curiozitatea în același timp. Am plecat dimineața la 7. La 9 eram deja în Balcic. Știam că în zonă o parte din localnici vorbesc bine românește și nu ne-am înșelat. Dar ca din cele
BULGARIA E CU 40 ANI ÎN URMA NOASTRĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376445_a_377774]
-
turism cultural , recitări, dansuri tradiționale, concerte în diverse săli de cultură, împletite cu poezia au contribuit la împlinirea spirituală a autorilor si simpatizanților de poezie. Festivalul Internațional de la Benidorm & Costa Blanca a însemnat mult mai mult decât poezie.Verva locuitorilor, ospitalitatea, veselia, culorile diversificate,muzica tradițională, au transmis optimism și voie bună, fiecare persoană simțindu-se important și apreciat. Țin să mulțumesc directorilor și organizatorilor Julio Cesar Pavanetti Gutierrez și doamnei Annabel Villar pentru buna organizare și desfășurare a Festivalului. Benidorm
SPANIA de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1900 din 14 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376574_a_377903]
-
mesaj mesianic, al cărui optimism trebuie și merită să fie frecventat. Acest articol ne-a fost dăruit de autor la serata literară , găzduită de Casă de vacanță și creație Mariana și Ovidiu Popa din Vistișoara. Gazdele ne-au copleșit cu ospitalitatea, frumusețea locului amenajat în scopul delectării și relaxării invitaților, primirea oaspeților cu pâine și sare de către amfitrioni, costumați tradițional, care ne-au oferit o cină copioasa cu feluri de mâncare tradițională, pregătită cu grijă și multă pricepere. Nu a fost
SĂRBĂTOAREA LIMBII ROMÂNE LA MĂNĂSTIREA BRÂNCOVEANU ORGANIZATĂ DE REVISTA STARPRESS de RODICA P CALOTĂ în ediţia nr. 2077 din 07 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/375885_a_377214]
-
puțin, două limbi străine. Să citească ziare, reviste și cărți străine, să converseze cu străinii din România în situații particulare, sau pe limba lor, în țara lor, dar și la noi în țară, când trebuie să le dovedească politețea și ospitalitatea românească. Apoi, pentru a comunica ușor cu străinii, atunci când lucrează în țara lor, ca să le dovedească respectul cuvenit. Dar să nu fie OBLIGAȚI să le vorbească englezește sau în limba lor, atunci când românii vor să muncească în România. Avem nevoie
LIMBA ROMÂNILOR-7 (ULTIMUL EPISOD) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376746_a_378075]
-
sute. Este vorba de „Bucovineancă cu cofițe”, operă de artă realizată de renumitul sculptor prof. Ion Maftei și donată colecției Muzeului de etnografie prin bunăvoința și înțelegerea prof. Ioan Catargiu, director al Clubului Copiilor din Câmpulung Moldovenesc. Ea reprezintă simbolul ospitalității câmpulungenilor. Acestei lucrări deosebite i s-a adăugat placa ce „vorbește” privitorului despre destinația incintei: ”MUZEU”, cu înscrisul pe verticală. Firesc, este confecționată tot din lemn, cu motive ornamentale specifice zonei, operă a aceluiași sculptor. Materialul lemnos - larice - a fost
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1422 din 22 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/372045_a_373374]
-
Române” din Moldova, în publicarea revistei „Convergențe Spirituale Iași-Chișinău”, care reunește „în cuget și simțiri” pe românii de pe ambele maluri ale Prutului. Nu în ultimul rând, Prof. Vasile Burlui, Președintele Universității „Apollonia”, din generozitate și spirit patriotic românesc, a oferit ospitalitate „Ligii Culturale” din Moldova în spațiile Universității sale. Îi mulțumim cardinal! Referință Bibliografică: Profesor univ. Dr. Vasile Burlui de Acad.Ctin Marinescu,scriitor Ion Holban / Pompiliu Comsa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1720, Anul V, 16 septembrie 2015. Drepturi
PROFESOR UNIV. DR. VASILE BURLUI DE ACAD.CTIN MARINESCU,SCRIITOR ION HOLBAN de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376229_a_377558]
-
la care adaug, dar și înfrângerile care înalță personalitățile. “Duminică în Manhattan “ este un reportaj amplu despre o Americă măreață pe pământul căreia trăiesc și români care s-au adaptat vieții de acolo.Așteptat de prof.univ.dr.părintele Theodor Damian, de ospitalitatea căruia delegația română s-a bucurat pe întreaga perioadă, autorul cărții, alături de scriitorii bistrițeni Elena M.Cîmpan și Menuț Maximinian, sunt impresionați de fantastical New York și de marile cartiere ale metropolei:Broaklyn, Bronx, Manhattan, Staten Island unite între ele de către
DOREL COSMA DUMINICĂ ÎN MANHATTAN SAU TERRA ESTE UN SAT AL CIVILIZAȚIILOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2213 din 21 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371644_a_372973]
-
43” cu autograf personalizat, până la următorul volum, oaspeții mei dragi au plecat unul câte unul. Dar surprizele nu s-au încheiat aici. Un bun gospodar nu se dezminte niciodată și la Pădureni este acel gospodar. Domnul Primar a întins masa ospitalității și a generozității, la o ciorbă de văcuță fierbinte, cu ardei prichindei, câte o friptură de pasăre cu cartof natur și murături asortate și nu putea lipsi nici plăcinta învârtită coaptă la cuptor cu lemne, toate stropite cu țuică bogată
CRONICA LA PROPRIA LANSARE DE CARTE de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1411 din 11 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371655_a_372984]
-
SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Proza > GERALDINE. DESLUȘIRI Autor: Angela Dina Publicat în: Ediția nr. 2039 din 31 iulie 2016 Toate Articolele Autorului Câtă vreme coțofenele deretecară, ca să lase ograda cum o găsiseră, măcar cu atât să-i mulțumească lui Nicole pentru ospitalitatea arătată, intrai în vorbă cu mama. Povestirăm de una alta și, deodată, o luai prin surprindere: -Cu cine-ai avut alaltăieri convorbirea de taină, de ți-ai schimbat gândurile vrând să revii acasă? -De unde-ai aflat de telefon?! tresări
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
rog”... Dacă ceri o informație, soliciți un număr de telefon, intri sau ieși din hotel, comanzi ceva la cofetărie sau la restaurant, în magazin, angajezi un taxi, ești condus în sala de teatru, „țak” este un cuvânt de politețe și ospitalitate. Nu am auzit nicăieri un schimb de cuvinte ofensatoare, nu am văzut priviri încruntate. Să facă parte oare și asta din rețeta tinereții fără bătrânețe ? S-ar putea! Steagul național flutură peste tot, indiferent că e zi de sărbătoare sau
MICA SIRENĂ de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1354 din 15 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362158_a_363487]
-
i s-au închinat romanii și i-au ridicat altare în termele cu ape tămăduitoare de la Germisara (azi-Geoagiu Băi). Încă din vremuri străvechi, pământul scăldat cu torente și izvoare era binecuvântat, ca loc de rodire și bunăvoință cerească. Iar legile ospitalității dacilor erau cunoscute prin ceea ce i se oferea drumețului, apă rece, cristalină de izvor și o baie caldă, picioarelor obosite de drum. Dar dacă această apă, de mulți știută, mai era și tămăduitoare, ca aceea de la Germisara?! Preamărind virtuțile acesteia
BĂI O INSULĂ ÎNTRE MIT ȘI REALITATE de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1612 din 31 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/377794_a_379123]
-
-l Conta, care n-ar fi dispus să asculte de povețele accentuate pe cari i le dau "amicii" din majoritate, d-sa s-ar fi mângâind până una-alta cu părerea că revelațiile cărora ne-am grăbit a le da ospitalitate în coloanele noastre nu vor avea alt efect decât întărirea poziției d-sale ministeriale. O decepție apropiată pare că-l pândește. Se crede că, daca d-sa n-ar voi să se pătrunză de înțelesul acelor povețe, ele i se
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
prin pregătirea lui, avusese, o viață, grijă să-l ude.) Odăile fabulosului Miki erau pline-ochi cu nu mai puțin fabuloasa lui colecție de tablouri, semnate de vîrfuri ale picturii ieșene, mai toate pășind, în vreme, cinstitul prag și bucurîndu-se de ospitalitatea șeicului cu mustăcioară Clark Gable. Sub sclipirile calde ale dauritelor rame, lumea ad hoc a lui Miki îi includea deopotrivă fără fandosite discriminări pe literați, matematicieni, actori, sportivi, agronomi, compozitori, pivniceri, economiști, voiajori. Doamne și domnișoare, periculos de frumoase, ornau
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
prefectul județului Buzău, primise ordin de la Locotenența domnească să ofere polonezilor tot ceea ce vor avea nevoie, iar acesta, la rândul său, ordonase lui I. D. Petrescu, la mănăstirea Vintilă Vodă, să pună la dispoziția detașamentului cele necesare și să-i acorde ospitalitatea cuvenită. Să mai adăugăm și frumoasa atitudine a unor oameni simpli ca Tudora lui Stan Beca și Balașa lui Nicolae Dobrat, care salvaseră polonezii găzduiți. Este foarte adevărat că acțiunea acelui detașament n-a fost bine plănuită, n-a fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
în pelerin. De Silva nu îl recunoaște și se oferă să-l adăpostească anunțăndu-l că în curând va avea loc nuntă cu nepoata să Elvira. Ernani este profund afectat și își dezvăluie adevărată identitate, știind că pentru De Silva legea ospitalității este sacra. Ernani o întâlnește pe Elvira care îi explică că a acceptat căsătoria cu De Silva numai după ce aflase că Ernani a fost ucis. Adevărată ei intenție era să se sinucidă a doua zi după nuntă. Ei sunt surprinși
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
De Silva că acesta a făcut o pasiune pentru Elvira. De Silva are acum un motiv în plus să reziste presiunii regelui și în ciuda conflictului declanșat între el și Ernani, De Silva îl ascunde pe Ernani, dovedind că intradevar legea ospitalității îi era sacra. Carlo cere că fugarul să-i fie predat, dar de Silva refuză (``Lo vedremo, veglio audace''). Carlo este exasperat de încăpățânarea bătrânului și amenință să-l ucidă. Elvira intervine cerând indurare pentru De Silva. După cercetări zădarnice
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]