1,898 matches
-
hramul „Sfântul Ierarh Nicolae”. Traducerea din slava veche din pisanie confirmă varianta b). “ ... Această sfântă și Dum- nezeiască biserică, unde se prăznuiește Hramul „Aducerii în biserică„ și se cinstește Hramul „Sf. Ierarh Nicolae„ este zidită din temelie și cu toată osteneala și cheltuiala mai jos numiților ctitori de au săvârșit de zidit la leahtul 1791 de popa Ion Pleșescu i popa Medeși Pleșescu i diaconul Marin Pleșescu cu frații lui (...) și alții (...), trecând vreme multă la mijloc până în anul 1800 învrednicindu
MONUMENT ISTORIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1377 din 08 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341067_a_342396]
-
fusese încredințată. Și dacă până nu demult Tragodas n-ar fi primit mai nimic, oricât ar fi bântuit acele sate pârjolite, acuma oamenii îi pândeau trecerea, îi ațineau calea și-l implorau să le istorisească povestea despre cetatea asediată. Iar osteneala lui de cerșetor care aducea vești atât de importante nu rămânea niciodată nerăsplătită. Astfel că Tragodas, o ducea acum împărătește, traista îi era mai mereu doldora de merinde. Dar el era copleșit de lenea care îi traversa toate mădularele. Iar
ULTIMA de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1144 din 17 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342011_a_343340]
-
pentru fiecare dintre noi, un urcuș duhovnicesc: pe de o parte prin pregătirea pentru primirea Sfintele Taine, iar pe de alta, prin însăși această primire, care se face în noi izvor de și mai multă curăție, de și mai multă osteneală pentru o viață tot mai sfântă. Dar, dacă la Liturghie participăm oricum, fără exigența pregătirii pe care o reclamă primirea Sfintele Taine, este de înțeles că Liturghia devine o slujbă oarecare printre altele, iar viața noastră duhovnicească va lâncezi. În
„PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN SPIRITUALITATEA ORTODOXĂ ROMÂNEASCĂ CONTEMPORANĂ” – SINTEZĂ, REZUMAT, LA TEZA DE DOCTORAT CU ACELAŞI TITLU – SIBIU [Corola-blog/BlogPost/341977_a_343306]
-
pentru mine”(Epistola Apostolului Pavel către Galateni, 2, 20) Legea fundamentală a credinței creștine este iubirea evanghelică, iar principiul fundamental al creștinului autentic este acesta: unirea cu Hristos. Întreaga filosofie creștină, toată teologia și propovăduirea credinței creștine, multa învățătură și osteneală a Sfântului Apostol Pavel se rezumă la trei cuvinte: Hristos în mine. „Deci, dacă este cineva în Hristos, este făptură nouă; cele vechi au trecut, iată toate s-au făcut noi”. Așadar, dacă Hristos sălășluiește în mine, nu mai viețuiesc
HRISTOS ÎN MINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1055 din 20 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342121_a_343450]
-
odată cu venirea lui Hristos în trup omenesc. Rațiunea are nevoie doar de a fundamenta acțiunile omului, de a le mobiliza. Fiindcă această Cale, mai înainte de toate, dincolo de altă definiție, este suferință: „Dacă ești iubitor de învățătură, fă-te iubitor de osteneală. Căci simpla cunoștință îngâmfă pe om”, ne îndeamnă Sfântul Marcu Ascetul. De fapt s-ar putea spune că întrebarea filosofilor se metamorfozează, se preschimbă în rugăciune. Întrebarea este rugăciunea iar răspunsul este Prezența (sau mai bine zis Atotprezența, dacă ar
DIMENSIUNEA SPIRITUALĂ A CUNOAŞTERII ŞI COMUNICĂRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341883_a_343212]
-
Constantina să nu-i mulțumească lui Dumnezeu pentru miracolul ăsta neprețuit care i-a luminat viața. A trecut multă vreme de când s-au întâmplat toate astea, dar se spune că fata încă mai zburdă și astăzi prin pădurile Vâlcanului, alinând osteneala drumeților. Apare doar în poieni, atunci când se ițesc zorii. Își spală chipul și ochii cu roua florilor de afin, bucurându-se de lumina zilei și de bunătatea fără seamăn a Celui de Sus. Asta a fost povestea copilăriei mele, cu
OMUL SI PRIETENUL MEU EMIL PARAU de DAN PETRESCU în ediţia nr. 1188 din 02 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341876_a_343205]
-
unde viu, Supus doar, ca nealții, la suferințe grele Unesc cu ele știrea nimicniciei mele. Sfânt n-am nimic, în bine nu cred și nici în rău. Via'a mea aceasta nici vreu și nici n-o vreu: A vieții osteneală o simt și n-o combat, Aș râde doar de-o viață, disprețuind-o toată, Muncind cu mii de chinuri suflarea ei spurcată, Muncind în mine însumi, voința-n orice nerv, Peirea cea eternă din mine să o serv, Dar
EMINESCU ÎN ETERNITATE de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342345_a_343674]
-
care răspundea de biserică, de muzeu, (unde a funcționat ca ghid împreună cu monahul Constantin Chirilă), Părintele Sebastian economul, Părintele Chesarie duhovnicul, Părintele Teofilact, secretarul și alții. Împreună cu acești părinți a sporit lucrarea Starețului Iachint. Ei toți au fost martori la osteneala părintelui Iachint, ei înșiși trudind alături de el pentru înfrumusețarea mănăstirii. Cei care încă condamnă ierarhia Bisericii noastre, să meargă la Mănăstirea Putna și să vadă cât a lucrat Patriarhul Teoctist (pe atunci mitropolit) în cei mai grei ani ai regimului
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
și sfântă a fost viața și nevoința episcopului Ioan cel purtător de Dumnezeu, care s-a nevoit ca un înger în trup în Munții Sihlei, în prima jumătate a secolului al XX-lea. Însă foarte puțini cunosc viața și aspra osteneală duhovnicească a acestui ierarh purtător de Dumnezeu. Fericitul episcop Ioan era rus de origine, pentru viața sa aleasă a fost hirotonit episcop vicar al Mitropoliei Kievului, prin anul 1915. Apoi, venind peste Rusia ortodoxă cumplita prigoană ateistă, în anii 1917-1918
SFÂNTUL IOAN, EPISCOPUL CEL MINUNAT de ION UNTARU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342507_a_343836]
-
de folos și să ne ferim de ce este vătămător”. Sfântul Vasile cel Mare își dovedește realismul său, valorificat în mod elocvent în slujirea Bisericii, inclusiv în educație. El nu încurajează dobândirea unei culturi doar de dragul culturii în sine, ci orientează osteneala necesară formării culturale spre un rost existențial. Cultura trebuie să fie un temei suplimentar în identificarea priorităților existențiale. Astfel motivația pentru exersarea în cultura profană nu este una exclusiv intelectualistă. Este vorba de o motivație profund existențială. Rațiunea este întărită
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
primejdie pentru bine, să nu prefere nimic celor recunoscute de el ca bune”. Sfântul Vasile cel Mare, plecând de la realitatea conform căreia creștinul este cetățean al cerului, pune în centrul recomandărilor sale preocuparea constantă pentru viața veșnică. Asumând această atitudine, osteneala existentă în practicarea virtuților este motivată, întrucât cunoștința ca expresie a virtuții nu este trecătoare. Sfântul Vasile cel Mare îi îndeamnă pe nepoții săi (cei cărora se adresează prin Omilia către tineri) să aibă în vedere educația structurată pe adevărul
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
propovăduiește viața veșnică și virtutea. El mărturisește: „Pentru această viață veșnică v-aș îndemna să strângeți merinde, mișcând, după cum spune proverbul, orice piatră de unde ați putea avea folos. Să nu ne temem că e greu și că e nevoie de osteneală! Să ne aducem aminte de înțeleptul care ne-a sfătuit că trebuie să alegem viața cea mai bună și să facem fapte de virtute, cu nădejdea că obișnuința va face plăcută o viață ca aceasta. E rușinos să pierdem prezentul
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE PRECUM ŞI ÎNVĂŢĂTURA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE DESPRE EDUCAŢIA TINERILOR ŞI PASTORAŢIA CREŞTINILOR… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/342590_a_343919]
-
măsură a lucrării harului în sufletul și în viața sa, fiecare dobândește darurile Duhului Sfânt pe măsura credinței și după dispoziția din sufletul lui. Omul este, astfel, „distribuitorul propriu al harului“, iar măsura împărțirii darurilor „este măsura credinței fiecăruia“. Între ostenelile creștinului și „bunăvoirea“ harului este o legătură duhovnicească intrinsecă. În măsura în care lucrăm poruncile și lăsăm să transpară în viața noastră această prezență mai presus de orice realitate, și harul își arată în viața noastră roadele sale binefăcătoare. Celor care duc o
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
Prin fiecare nouă biruință împotriva păcatului și prin fiecare nouă virtute dobândită, el se apropie de Izvorul și ținta lor - Iisus Hristos Domnul - și de Cel care pe toate le „plinește“ și le desăvârșește - Sfântul Duh. Ținta este și cale, osteneala este răsplată în sine însăși, pentru că fiecare virtute nu doar că îl apropie pe om de țărmul fericirii celei veșnice, dar îi este propria ei răsplată. Sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, amintindu-ne evenimentele istorice ale trimiterii Mângâietorului în lume și
POGORÂREA DUHULUI SFÂNT – CINCIZECIMEA SAU RUSALIILE – EVENIMENTUL ŞI PRAZNICUL ÎNCORPORĂRII, ÎNNOIRII ŞI SFINŢIRII CREDINCIOŞILOR ÎN BISERICĂ… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1993 din 15 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342600_a_343929]
-
Regele Avgar îi scrie lui Iisus Hristos o scrisoare pe care o redă întreagă Eusebie(Ist,Bis,1,13), pe care a împrumutat-o din documentele siriene, păstrate în Edesa. ,, Eu am scris cu scopul să Te rog să iei osteneală, să vii la mine și să mă vindeci de boala, în care mă aflu. Eu am auzit de asemenea, că iudeii cârtesc împotriva Ta și voiesc să-Ți aducă vătămare. La mine însă e un oraș nu mare, dar prea
MĂRTURII ÎN TIMP, DESPRE PREZENŢA MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS PE PĂMÂNT de CARMEN MARIN în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341675_a_343004]
-
a trata lucrurile va fi moștenit de către mulți dintre ucenicii și colaboratorii săi, în frunte cu succesorul său, avându-l astfel între noi și mai cu seamă întru noi, fapt pentru care mă rog ca Dumnezeu să-i răsplătească toată osteneala și dăruirea de care a fost în stare, fiind convins că nu va fi repede uitat, deși de multe ori suferim de această maladie - a amneziei și a nerecunoștinței, fiindcă aportul său a fost cu adevărat grăitor și elocvent, marcant
ÎMPLINIREA A ZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 [Corola-blog/BlogPost/340528_a_341857]
-
și tenace, care vă caracterizează!... De aceea, am apreciat și, în mod special, admir în continuare aceste calități, pe care le aveți, le cultivați și le împărtășiți și altora, cu toată abnegația, dragostea și generozitatea!... Totodată, vă apreciez toată munca, osteneala și sudoarea depusă în câmpul activității academice, didactice, universitare, istorice, scriitoricești, publice, publicistice, editoriale, culturale ori spirituale și mai cu seamă în cea organizatorică, fiind un bun inițiator, fondator, moderator, coordonator și organizator al multor momente și evenimente istorice, academice
LA MULŢI, BINECUVÂNTAŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATĂ DOAMNĂ PROFESOR ŞI PREŞEDINTE SILVIA POP!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340572_a_341901]
-
pasul. Parcă anume, îi ieșeau în cale alte și alte sate, alte vâlcele, alte islazuri. Care mai de care mai minunate! Vâlcea după vâlcea, ogor după ogor, deal după deal, toate intrau sub stăpânirea sa. Era deja epuizat, dar merita osteneala. Privi surprins spre cer. Nici nu-și dădu seama că soarele trecu cu mult de miezul zilei. Și, parcă făcându-i în ciudă, îi ieșiră în cale încă o mândrețe de sat, iar în spatele satului un eleșteu înconjurat de o
LĂCOMIA DE PĂMÂNT de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1368 din 29 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341077_a_342406]
-
aduci aminte că atunci când ne-am întâlnit la Rodmell am reușit să extrag de la tine promisiunea - care nădăjduiesc că nu a fost una reticentă - a unei colaborări anul acesta la Criterion. A sosit acum timpul când trebuie să-mi dau osteneala ca să te fac să onorezi acea promisiune. Sper ca solicitarea mea să nu fi făcut o așa de palidă impresie asupra ta încât să fi fost total obliterată de scurgerea timpului și mai sper că ai ceva material la îndemână
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]
-
deasemenea că merită să amintim patru versuri foarte frumoase: «E noapte... e frig... Merg în vârful picioarelor să nu trezesc singurătatea»... Foarte frumos! Chintesența e totul în poezie, vrafurile de hârtii după birou în timpul acestei munci, nu întotdeauna ușoare, acestei osteneli sublime care este munca poetului. La fel cum spunea Blaga: ,, Nimic nu-i ușor pe pământ; chiar roua e sudoarea privighetorilor care s-au ostenit toată noaptea cântând! Tot o poezie frumoasa: «,Am uitat cum ma cheama»: Am uitat cum
O INTREITA BUCURIE de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 60 din 01 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344387_a_345716]
-
lui și carnea dumitale, că el tot moare și nu-i mai folosește la nimic? - Să nu creadă că pe el nu l-a iubit nimeni. Invidia demolează. Iubirea este singura care zidește. Dar câți dintre oameni își mai dau osteneala întru zidire? Doi tineri se căsătoresc și trăiesc în pace viață îndelungată. Îi ajung bătrânețile care sunt și ele liniștite și însorite. Cu timpul, ajung să semene atât de mult unul cu celălalt și în comportament dar și fizic, că
NE-AM ÎNTÂLNIT PE INTERNET (25) de ION UNTARU în ediţia nr. 634 din 25 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343849_a_345178]
-
lucrează harul divin curățitor al sufletului, prin mărturisirea păcatelor cu sinceritate și pocăință, în fața lui Hristos, prin mijlocirea duhovnicului, lucrare ce întărește hotărârea de îndreptare și deschide omului calea mântuirii. După Sfântul Ioan Damaschin: „Pocăința este întoarcerea, prin asceză și osteneli, de la starea cea contra naturii la starea naturală și de la diavol la Dumnezeu”. Cunoaștem cu toții adevărul că Taina Mărturisirii a instituit-o Mântuitorul nostru după Învierea Sa din morți, când a dat ucenicilor Săi puterea de a lega și dezlega
ARTICOL OMAGIAL ŞI COMEMORATIV, CU PRILEJUL ÎMPLINIRII, ANUL ACESTA, A TREI ANI DE LA NAŞTEREA SA ÎN ÎMPĂRĂŢIA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 614 din 05 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343784_a_345113]
-
înlăturăm aceste patimi rele din sufletul nostru și să încetățenim în el alaiul virtuților. Fiindcă și plugarul, și tăbăcarul, și zidarul ce face case, și croitorul, și țesătorul, și îndeobște tot omul care își procură cele de trebuință vieții, prin ostenelile sale și prin lucrarea mâinilor lui, dacă înlătură și izgonesc din sufletul lor pofta și dorința bogăției, a slavei și a moliciunii, sunt cu adevărat fericiți. Căci aceștia sunt săracii, cărora le aparține Împărăția cerurilor, și de aceea pentru acest
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
care a dobândit-o de la Dumnezeu, dar poate să devină pildă pentru cei supuși lui și mai prejos de el în toate faptele bune. Căci devin asemănători căpeteniei lor cei supuși și conduși de aceasta. 5. Așadar este nevoie de osteneală și de silință și de luare aminte din partea tuturor, dar nu de la toți deopotrivă. Căci pentru aceia ce se află în slăvire, în bogăție și în cârmuire, și pentru aceia ce se străduiesc cu cuvintele și cu dobândirea înțelepciunii celei
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]
-
deopotrivă. Căci pentru aceia ce se află în slăvire, în bogăție și în cârmuire, și pentru aceia ce se străduiesc cu cuvintele și cu dobândirea înțelepciunii celei după măsura lor - daca vor să se mântuiască - este nevoie de mai multă osteneală și silință, întrucât ei, prin starea lor, sunt de obicei oarecum mai greu de convins și mai puțin ascultători. Acest fapt este limpede și vădit din Evangheliile citite ieri și astăzi. Căci poporul a crezut și s-a încredințat de
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI ŞI REFERINŢE DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI NOSTRU IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342593_a_343922]