1,151 matches
-
să-și scuture ca de obicei șervetul la fereastră, să și-l așeze în față și să-și mănânce felia de pâine unsă cu dulceață de piersici pe care o înghițea în fiecare dimineață. Știam că după aceea, dacă tac ostentativ, va ieși să se plimbe. Când am rămas singur, mi-am băut liniștit ceaiul, m-am bărbierit, apoi am căutat în micul geamantan cu care venisem la azil o cămașă curată. N-am găsit. Trebuia să mă îmbrac cu una
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
simulare computerizată destul de apropiată a acestora. Doar corpurile și hainele nu se potriveau. Acestea erau generate de jocul pe calculator, probabil atribuite automat de softul Second Life. Ori asta, ori prim-ministrul în vârstă al Israelului avea încă un piept ostentativ de musculos, pe când liderului Fatah îi plăcea în secret să se îmbrace ca un clubber, fără să uite de tricoul strâmt. Acum că se afla atât de aproape, avatarul ei, stând la jumătatea distanței dintre ușă și capătul mesei, putea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
că era ceva neobișnuit. Nu zărea pata circulară, cu margini nedefinite, preferată de majoritatea proprietarilor de insule private din Second Life, ci niște linii în zigzag, cu un pătrat mare, ieșit în afară în partea dreaptă. Aveau un design cumva ostentativ. Dar nu însemnau mare lucru pentru Maggie. Ce e, Uri? O vezi pe aia din stânga? Ăla e Israelul. Și cocoașa aia mare? Aia e Iordania. Asta e harta lui Eretz Yisroel, tot Pământul lui Israel, după cum cred fanaticii de dreapta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
i se legănau franjurile șalului de rugăciune, în partea cealaltă. —O, nu, zise Maggie imediat și, chiar fără să planifice asta, exagerându-și accentul irlandez. Sunt în vizită. —Ce, turistă? Turistă. — Nu chiar, dragă. Sunt mai mult în pelerinaj. Suna ostentativ, ca și cum ar fi imitat-o pe una din maicile de la școală. Dar Maggie se ruga să meargă. A, vrei Betleem? Nu părea s-o creadă. Mergi la Betleem? A, nu dragă, Doamne ferește! Rabinul termină acum de cântat și se băgă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
nevoie de așa ceva ca să afle un lucru de care era deja sigură, Însă făcuse și un test la clinica deschisă de curând În apropierea casei lor. În ziua „deschiderii oficiale“ cei de la clinică dăduseră o recepție de un fast aproape ostentativ pentru câțiva invitați selecți și aranjaseră toate buchetele și ghirlandele chiar la intrare, astfel Încât trecătorii de pe stradă să poată afla și ei despre eveniment. În ziua imediat următoare, când Zeliha venise la clinică, o mare parte din flori se ofilise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
chipul Caricaturistului Alcoolic a Înflorit un zâmbet blând. I-a sărutat alunița mică de pe obrazul stâng, i-a mângâiat ușor gâtul, până când mâinile sale au Început să coboare spre sânii ei ampli, cuprinzându-i În căușul palmelor. Sărutul a fost ostentativ, lung, Însă Împletit de asemenea cu o urmă de forță, dacă nu de ferocitate. — Când ne mai Întâlnim? a Întrebat el cu ochi strălucitori. — Când dăm iarăși unul de altul la Café Kundera, presupun, a ridicat Asya din umeri, Îndepărtându
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
urmărească toate cele șase DVD-uri unul după altul, să nu „călătorească“ În mai mult de o țară odată. La Aeroportul Internațional din Tucson au intrat În fiecare magazin, ceea ce Însemna un chioșc și un stand cu suveniruri. În ciuda firmei ostentative pe care scria AEROPORT INTERNAȚIONAL (un nume care i se dăduse datorită zborurilor În afara țării, În Mexic, care era la distanță de numai o oră cu mașinaă, aeroportul era atât de modest, Încât semăna cu o autogară de prin zonă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
lui Pașa al Treilea, care era Încovrigat pe pat ca o pernuță grea din blană de un alb imaculat, urmărind-o cu niște ochi mijiți, de un verde strălucitor. — Vocea ei e atât de divină, iar costumele ei atât de ostentative, Încât sunt sigură că sunt Îngrijorați că atunci când apare la televizor nimeni n-o să-i mai asculte pe generalii ăia cu voci răgușite și uniforme verde-brotac. Îți poți Închipui? Ce poate fi mai rău decât o preluare a puterii de către
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1878_a_3203]
-
aș fi vorbit de lecturile mele, de persoanele pe care le admiram, de fascinația pe care o Încercam În fața fetelor și de angoasele mele În legătură cu sensul vieții. Nu am avut niciodată prea mulți prieteni la școală. În timpul recreațiilor, mă izolam ostentativ și, rezemîndu-mă de un zid, deschideam una din cărțile pe care le alesesem chiar În dimineața respectivă din librăria tatei. Isabelle Rivière (născută Fournier, cum ar fi fost precizat Într-un vechi roman englezesc) publicase documente despre fratele ei, autorul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
avioane. Am devenit MIG-uri, metafore la zborul ca aspirație și adevăr... Acum, dacă tot ne-am prezentat ca personaje, să trecem la altceva. * Elevii din ziua de azi... E dezastru în școlile din ziua de azi. După ce că se îmbracă ostentativ și cu îndrăzneală mai ales fetele - și nu mai au pic de bun simț la ore - mai ales băieții - vin cu telefoanele mobile la școală, nuși mai fac temele și înfruntă profesorii după cum au ei chef... Elevii în prezent nu
ANOTIMPUL ILUZIILOR by CRISTI ROMEO () [Corola-publishinghouse/Imaginative/270_a_504]
-
taci din gură. Când o să-ți câștigi singur pâinea pe care o mănânci, vei avea dreptul să vorbești. Deocamdată, nu e cazul. Am renunțat să mai aștept recunoștință de la tine, dar îți pretind măcar să taci”. Eu replicam acestui ordin împingând ostentativ farfuria; apoi mâncam pe ascuns, ca să pot juca, o zi sau două, comedia unei greve a foamei. Se întâmpla să am și eu câteodată mustrări de conștiință, când mă apăsa răceala dintre noi și eram gata să-i cer iertare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
să-și scuture ca de obicei șervetul la fereastră, să și-l așeze în față și să-și mănânce felia de pâine unsă cu dulceață de piersici pe care o înghițea în fiecare dimineață. Știam că după aceea, dacă tac ostentativ, va ieși să se plimbe. Când am rămas singur, mi-am băut liniștit ceaiul, m-am bărbierit, apoi am căutat în micul geamantan cu care venisem la azil o cămașă curată. N-am găsit. Trebuia să mă îmbrac cu una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
fum care să-i ascundă teama. Răbdare. — Motivul pentru care majoritatea oamenilor vor să aibă o grămadă de bani este că atunci ceilalți oameni nu vor mai rîde de ei. În trecut - cam prin anii 1980 - bogații erau atît de ostentativi și atît de evident nouveau riche Încît toată lumea rîdea de ei. Dar În zilele noastre oroarea de a rîde lumea de tine a depășit tentația și gîdilitura banului. În plus față de teroarea, ușor de Înțeles, de a te trezi avînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2295_a_3620]
-
Spre dezamăgirea lui Jack, Ben înfulecă de zor pe parcursul tristei și lugubrei povești a primului vampir din istoria filmului, aproape impasibil. Necazul cu copiii, își spuse Jack, abținându-se să-l cicălească, era că se simțeau atrași doar de violența ostentativă à la Quentin Tarantino. Nu aveau un simț al istoriei cinematografului. — Așadar, ce părere ai? îndrăzni în cele din urmă să întrebe. E mai bun decât rețetele contrafăcute de la Hollywood? — Nu-i rău, admise Ben, mijind ochii de un albastru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Humanitas, Colecția „Tezaur”, București, 1996, p. 22-23. Critica interbelică, în special prin reprezentanții ei postsimboliști (Tudor Vianu, Perpessicius ș.a., ei înșiși formați în asemenea medii), îi va califica drept „fantaziști” pe partizanii acestei arte antirealiste, evazioniste, marcate de voința insularizării ostentative. În plan psihosocial, tipologiile curente ale acestei identități destabilizate, scindate sînt: bovaricul, ratatul, arivistul snob, scăpătatul, boemul, ereticul, excentricul, dezabuzatul, alienatul, revoltatul... Există și afinități aparent paradoxale. Apropierea estetizanților Tudor Arghezi sau Ion Vinea de avocați ai artei sociale, precum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
1912), cu mai mulți colaboratori decît Revista celor l’alți, cu un program mai decis, cu un sumar poetic mai bogat și mai valoros și cu o atitudine mult mai polemică. Numele revistei indică o atitudine de segregare, de respingere ostentativă a publicului filistin, „burghez”, a comercializării și oficializării artei, a inerțiilor conservatoare. Grupul „insularilor” îi cuprindea pe G. Bacovia, Șerban Bascovici, N. Budurescu, M. Cruceanu, D. Karnabatt, N. Davidescu, D. Iacobescu, Emil Isac, Claudia Millian, Adrian Gr. Maniu (care debutează
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
alexandrină, similară celei a pașoptiștilor munteni, prin puneri în pagină improvizatorice: rimele devin astfel interioare, încorporate ritmului acestui discurs paradoxal-grandilocvent, afectiv, spumos ca o șampanie franțuzească bine agitată. Destructurarea sintactică nu afectează nici pseudosimbolismul bonom al simulantului Minulescu, nici estetismul ostentativ polemic, antiromantic al imagistului Adrian Maniu; înainte de război, ea se exprimă timid mai ales în experimentele poetice din underground ale lui Ion Vinea și, mai ales, ale viitorului Tristan Tzara („În gropi fierbe viața roșie“, cel mai radical experiment poetic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
o acută conștiință a convenției literarului, o sațietate - ea însăși calofilă - de literatura calofilă, resimțită ca epuizată. De aici, caracterul metatextual sau metaliterar al multor compoziții, ironia dezabuzată, cinică, pervers-iconoclastă la adresa retoricilor înalte, eroice, idealizant-sentimentale sau sublime, „prozaismele” căutate, denudarea ostentativă a procedeelor și deliricizarea prin insertul de banal cotidian, de jurnal și de real reportericesc, improvizația liberă și afectarea antisentimentalismului lucid, dereglarea sensurilor și a logicii determinist-tradiționale ș.a.m.d. Că elementele virtualei estetici postmoderne sînt deja prezente aici înaintea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
se adaptează la „rigorile” avangardiste ale Contimporanului. Cel care declara, în 1915, „Literatura mă persecută. Îmi e iremediabil antipatică” („Chronique villageoise“, în Cronica, nr. 28, 1915) „deliteraturizează” în proză pînă prin 1925, anul apariției primului volum. Doar cîteva texte adoptă ostentativ și programatic maniera prozei avangardiste. Unul dintre ele e „Aliluia“, publicat în nr. 62 al Contimporanului și neinclus (totuși) în volumul Descîntecul. Flori de lampă. Textul - ostentativ abracadabrant - este alcătuit, ca și urmuzianul Pîlnia și Stamate, din patru părți inegale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
disciplină”. Individualității tradiționale, subordonată bunului simț și valorilor comunitare, i se substituie un individualism eretic, excentric, abnorm și amoral, cultivînd diferența radicală, ostil oricărui principiu de autoritate supraindividuală: „poeții școalelor moderne confundă această discretă incorporare a individualului cu etalarea lui ostentativă. Ei vor să cînte numai ceea ce este excepțional și bizar în făptura lor. Renunță la ceea ce este universal și normal, socotind că o individualitate se conturează numai prin elementele ei incoherente și excentrice. Cred că lirismul lor trebuie să fie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
asupra autenticității interioare a poeziei lui Voronca, a încercării de a sugera „o stare sufletească de completă epuizare și desorientare”: „Am fi transpuși într’o lume haotică, morbidă, dar reală cel puțin”. Însă „fuga de real” e privită drept „falsificare ostentativă”, inclusiv a... „anarhiei spirituale” autentice: „Toată stilizarea devine o poză grotescă”. Fără a adera la opiniile pozitive ale majorității criticilor moderniști privind „capodopera” Ulise, autorul reia aprecierile lui E. Lovinescu din Istoria literaturii române contemporane referitoare la caracterul „static” și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
care „desfrînează fantezia în acest spațiu al tuturor posibilităților” (p. 320). Amendînd prejudecata călinesciană a unui „Urmuz parodist”, Negrici consideră că „autorul parodiază parodia” și că „Din tendința de parodiere va rămîne constantă numai înlănțuirea pedantă a subordonărilor și distincția ostentativă a construcțiilor sintactice”. Concluziile sînt altminteri foarte în spiritul „modernismului tîrziu”: „consecințele acestei patologice terori a rostirii cuvîntului nu puteau fi decît opțiunea absurdului și tăcerea” (p. 321). Critica lingvistică - aplicată „didactic” în volumul din 1983 al Sandei Radian (Măștile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Noutatea acestui tip de cădere într-o realitate susținută de elemente fantastice constituie o primă consecință a perioadei de avangardă, în miezul căreia ne aflăm încă, și un semnal de așezare a insurgențelor. Lumea Doinei Ruști este lipsită de agresivitatea ostentativă din proza ultimei generații, se desfășoară după tonul unui creator binedispus. Așa se face că în fireasca și crâncena luptă pentru supraviețuire, apar ființe ciudate, care se mișcă lejer printre filele timpului. Glolele răsar din pivnițe întunecoase, morgonii parazitează sufletele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
să spun că te amenință ceva, ci mai degrabă este o întâlnire. - O întâlnire? Cu cine? - Cu Moartea. Previziunea o înfiorase puțin, dar cuvintele călugărului i se păreau destul de încâlcite: întâlnire cu Moartea, dar nu pericolul de moarte... Ieșise zâmbind ostentativ. În camera mare, pe același divan pe care îl lăsase, o aștepta Mihnea, picior peste picior, bălăngănindu-și cu eleganță o talpă încălțată cu cizme scurte împodobite cu catarame argintate. - Ce ți-a zis? o întrebase, făcându-i semn să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]
-
avea că în urma lui viața luase alt mers, încărcată de oameni hotărâți să nu se lase călcați în picioare de nimeni. Giulia a ajuns la Facultatea de Istorie cu puțină întârziere, așa cum își programase. Andrei era deja pe podium, îmbrăcat ostentativ „studențește“, cu un tricou roșu și cu jeanși negri, ca să câștige simpatie. L-a salutat fluturând două degete și a rămas pe loc. Lângă el era o femeie blondă, genul cu bocanci și fustă, dar care n-a fost în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2299_a_3624]