708 matches
-
stiiu, g(o)sp(o)dari Zemli Moldavscoi la 8 noiembrie 1734: “Socotit-am pentru sf(â)nta mănăstire ce se numește Dancul, de aice din Iași,... care este închinată la sf(â)nta m(ă)n(ă)stire Xeropotam ot Sfânta Gora, fiind o mănăstire slabă fără moșii, fără vinituri,... m-am milostivit... și... o am miluit ca să aibă a lua pre tot anul din vama cea mare câte o sută de lei pre an,... ca să fie de chivernisala sfintii
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
se întețește. Cred că tebuie să vedem ce “afacere” fac și alții. Iată, așa de-o pildă, la 6 aprilie 1733, “Egumenii de la svintel(e) măn(ă)stiri care sântu suptu ascultare Sfântului Mormântu aici, în Ieși: anume: Nectari egumen ot (de la) Gălata, și Paisâi egumen ot Barnovschii, și Daniil egumen ot Svetii Sava și Nechifor egumen ot Bârnova” scriu: “Facem știre cu această scrisoar(e) a noastră... pentru trei dughene cu loc cu tot care sânt pe Ulița Podului Vechi
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
vedem ce “afacere” fac și alții. Iată, așa de-o pildă, la 6 aprilie 1733, “Egumenii de la svintel(e) măn(ă)stiri care sântu suptu ascultare Sfântului Mormântu aici, în Ieși: anume: Nectari egumen ot (de la) Gălata, și Paisâi egumen ot Barnovschii, și Daniil egumen ot Svetii Sava și Nechifor egumen ot Bârnova” scriu: “Facem știre cu această scrisoar(e) a noastră... pentru trei dughene cu loc cu tot care sânt pe Ulița Podului Vechi, denainte porții... Svetii Savii”... Și spun
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
alții. Iată, așa de-o pildă, la 6 aprilie 1733, “Egumenii de la svintel(e) măn(ă)stiri care sântu suptu ascultare Sfântului Mormântu aici, în Ieși: anume: Nectari egumen ot (de la) Gălata, și Paisâi egumen ot Barnovschii, și Daniil egumen ot Svetii Sava și Nechifor egumen ot Bârnova” scriu: “Facem știre cu această scrisoar(e) a noastră... pentru trei dughene cu loc cu tot care sânt pe Ulița Podului Vechi, denainte porții... Svetii Savii”... Și spun sfințiile lor mai departe că fiind
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
la 6 aprilie 1733, “Egumenii de la svintel(e) măn(ă)stiri care sântu suptu ascultare Sfântului Mormântu aici, în Ieși: anume: Nectari egumen ot (de la) Gălata, și Paisâi egumen ot Barnovschii, și Daniil egumen ot Svetii Sava și Nechifor egumen ot Bârnova” scriu: “Facem știre cu această scrisoar(e) a noastră... pentru trei dughene cu loc cu tot care sânt pe Ulița Podului Vechi, denainte porții... Svetii Savii”... Și spun sfințiile lor mai departe că fiind acele dughene “stricate și descoperite de
Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
și alții... Pe lângă cei care nu-și lucrau viile, se mai găseau alții care erau dornici să sădească vii și livezi. Iaca ce spune Trofin și soția lui la 3 mai 1779: „Am dat zapisul meu la mîna maicăi stariței ot Socola precum... mi-au dat maica voi de am prinsu patru pogăni de loc, însă doo pogoane am pus vițe acu întăi, un pogon să rămîi la al doile an să pui viță și un pogon de livadă... Și acestu
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
mănăstirii. Nu mai departe de 6 mai 1781, când apare în calitate de cumpărător. Uite și zapisul care adeverește acest fapt: „Adică eu, Ștefan Ciurchi, împreună cu soțul mieu Ileana am dat... zapisul de a noastră bună voie la mîna maicăi Antonii starița ot sfînta mănăstiri Socola precum... i-am vîndut un pogon și giumătate de vii cu livada ei, cu casă, cu cadă, cu un ciubăr și o călcătoare; și vie este alăture cu vie mănăstirii Socola”. Acum să te ții bine, vere
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
fiecare document care ne iese în cale ne aduce câte un fapt deosebit. Cred că știu la ce te-ai gândit. Mai bine spune despre ce ar fi vorba, vere. Păi spunea Despa diaconița, fosta soție a răposatului „Zaharia diiaconul ot Socola”, în zapisul întocmit la 25 mai 1785, că a vândut lui Gheorghie aprodul „trei pogoane de vie de roadă și un pogon pusoare de doi ani... și iaste pusă de mîna răposatului soțului mieu din pădure”. Așa este, dar
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
afla că pe lângă odăjdii, cărți și obiecte bisericești mănăstirea nu-i săracă deloc. Are numai vreo douăsprezece sate, sălașe de țigani, vaci, oi, vii în rândul cărora intră și “patru pogoane și trei hirte la Copou” precum și “2 poloboace vin ot Copou în pivniță la mănăstire”. Întreabă-mă cine nu avea vii în Copou, dragă ieșene. Nu te întreb, fiindcă multă lume se îndulcea cu “poama” și vinul din Copou. Dintr-un zapis al lui “Sămion Gînga seimăn agiesc” aflăm că
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
cheltuială, împreună cu cele 12 pogoane vie,... și cu toate... ale lui acarete”. Gheorghie Sava, vistiernic al doilea, întocmește un zapis la 14 martie 1790 prin care spune că “Adivirez cu această scrisoare la mîna dumnealui bad(ii) Mihalache Scorțescu logofăt ot vistierie că... am vîndut dumnealui șasă poagoani și trei firti de vie ce am la Copou, pe locul mănăstirii Copoului”. Și ce-i nou în zapisul acesta? Se vede treaba că nu ți-a prea fost mintea la spusele lui
Ce nu ştim despre Iaşi by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/549_a_868]
-
din plin bucuria clipei (Carpe diem), Leonid Boicu a compus la repezeală o „neașteptată, dar admirabilă delă”, având ca pretext tocmai vizita acelui „podghiaz de lefegii moldo-valahi, cari au tăbărât în Țara Nemțască, mare pagubă pricinuind cămării dumisale dascălului Miron ot Boroaia”. Episodul, invocat cu pioasă aducere aminte și de profesorul Gh. Platon, un alt component al „podghiazului” și beneficiar al strălucitului prilej prin care detașamentul istoricilor ieșeni gustase din „dulceața Europei luminate”, rămâne referențial pentru inteligența sclipitoare, pentru inventivitatea, spontaneitatea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
er n nu tr eb ui e im pl ic at în a ct iv ităț i d e co nt ro l s au d e in sp ec ție d in u rm ăto ar el e m ot iv e: pe nt ru a a ve a as ig ur at ă in de pe nd en ța; ac tiv ităț ile d e co nt ro l/i ns pe cție re pr ez in tă d om
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
în că un n iv el d e ev al ua re p en tru m an ag em en t; pe nt ru a e va lu a si st em ul și a da so lu ții. N ot ă: O a st fe l de o rg an iz ar e, p rin s ep ar ar ea c on tro lu lu i in te rn și a ud itu lu i in te rn , nu p
Guvernanţa corporativă by Marcel GHIŢĂ () [Corola-publishinghouse/Science/229_a_184]
-
190µA, pragul depășire de curent este programat de un rezistor extern. Limitarea de curent poate fi determinată cu următoarele relații. unde: I0 este curentul maxim de încărcare, iar Iriplu este curentul vârf la vârf prin bobină Intrarea OUTEN și ieșirea OT; Controlul deschis/ închis al integratului MC33470 poate fi implementată cu pinul OUTEN. Aplicând “1” la pinul OUTEN, integratul va funcționa normal. Pinul OUTEN poate fi folosit ca prag pentru a determina supraîncălzirea. Conectând un termistor cu coeficient negativ de temperatură
Aplicaţii în electronica de putere by Ovidiu Ursaru, Cristian Aghion, Mihai Lucanu () [Corola-publishinghouse/Science/311_a_653]
-
formează un divizor de tensiune. Tensiunea pe divizor va descrește când temperatura pe termistor va crește. Deasemenea, termistorul trebuie conectat la partea cea mai fierbinte din circuit. Când tensiunea de la pinul OUTEN, are o valoare mai mică de “1”, pinul OT al integratului va comuta de la valoarea “1” la valoarea “0”, anunțând o funcționare defectuasă. Dacă tensiunea de la pinul OUETN scade sub 1,7V, amândouă drivere G1 și G2 vor fi blocate. În figura 13.4 este prezentată schema electronică a
Aplicaţii în electronica de putere by Ovidiu Ursaru, Cristian Aghion, Mihai Lucanu () [Corola-publishinghouse/Science/311_a_653]
-
obțină o dreaptă cu panta negativă, care face cu axa absciselor un unghi mai mare de 90°. Viteza specifică se va calcula din egalitatea coeficientului unghiular al dreptei cu tangenta unghiului α făcut de dreaptă cu sensul pozitiv al axei Ot (Figura 18): Observații: Dacă reacția se desfășoară după o cinetică de ordinul întâi, atunci kcalculat = kexperimental. Reprezentând grafic ecuațiile (72) și (73), se observă că, în timp, are loc scăderea concentrației reactanților și creșterea concentrației produșilor de reacție, fapt evidențiat
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
diferite intervale de timp (t) și se introduc perechile în ecuația (11 - 5), obținând kcalculat; b) se reprezintă grafic și, conform ecuației (100), trebuie să se obțină o dreaptă cu panta pozitivă similar cu cea din figura 21, înclinată față de Ot cu un unghi α mai mic de 90ș. Egalând coeficientul unghiular (panta dreptei) cu tangenta trigonometrică a unghiului α făcut de dreaptă cu sensul pozitiv al axei Ot, se poate calcula viteza specifică, kexperimental: Evident, se va observa că valoarile
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
dreaptă cu panta pozitivă similar cu cea din figura 21, înclinată față de Ot cu un unghi α mai mic de 90ș. Egalând coeficientul unghiular (panta dreptei) cu tangenta trigonometrică a unghiului α făcut de dreaptă cu sensul pozitiv al axei Ot, se poate calcula viteza specifică, kexperimental: Evident, se va observa că valoarile kexperimental și respectiv kcalculat sunt egale. Timpul de înjumătațire (t1/2) pentru reacțiile de ordinul II este dat de relația: Ecuația (104) arată că timpul de înjumătațire a
Chimie fizică : principii şi experimente by Maria Vasilescu, Adrian Florin Şpac, Daniela Zavastin, Simona Gherman () [Corola-publishinghouse/Science/729_a_1303]
-
un neam mare, și-au luat, ca nume de familie, nume vechi, de neam mare. Bunăoară, la 1790, martie 20, în vremea cînd Vasile Iurașcu încă era copil, un preot paroh semna, ca martor, pe un zapis: "Constantin Iurașc paroh ot Stăneștii de jos"50. Acest sat, dimpreună cu Tureatca și cu Nahorenii de alături, prin succesiune, au fost în stăpînirea neamului Iurașco, fost pîrcălab de Hotin, dar numele de familie Iurașcu nu s-a perpetuat în aceste sate. Preotul putea
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
literaturii confesive, biografeme care sunt cu mult mai semnificative în ordinea internă a poemului, și club8-istul Radu Andriescu o știe și uneori chiar o declamă cu hotărârea unui toreador abia intrat în arenă: "introducere în opera lui velimir hleibnikov/ postmodernism ot istokov do konța stoletija/ new perspectives on post-soviet culture/ am făcut turul mesei po nebu polunoci/ avangarda rusă enghel letel/ anexe traducere note/ fiecare-i poet tânăr/ și în pântec foamea-l scurmă/ acest speech și scurt și sumbru/ OLĒ
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
prima oară în documentele de cancelarie domnească în vremea domnitorului Alexandru cel Bun (1400 1432). Vasluiul apărea înscris în acel document, dat la Suceava la 31 martie 1423, alături de numele unui reprezentant al nobilimii locale. Este vorba de „pan Serbea ot Vasluia”, adică „domnul” sau „panul” Serbea din Vaslui care întărește, ca martor în divanul domnesc, dania voievodului Alexandru cel Bun către nobilii feudali, frații Oana Popșa și Moise Popșa, acesta din urmă supranumit „Filozofu”, pentru credință și dreaptă slujire. Un
DE LA SPITALUL LUI DRAGHICI by MIHAI CIOBANU, VALERIU LUPU, NICOLAE BARLADEANU () [Corola-publishinghouse/Science/790_a_1489]
-
celui mare au fost date femeii, ca să zboare cu ele în pustie, în locul ei unde este hrănită o vreme, vremi, și jumătatea unei vremi, departe de fața șarpelui.” În Cabala, înțelepciunea era înțeleasă ca o femeie - Savaot(saba/ sava: înțelepciune + ot: articol pentru feminin) iar în scrierile de la Marea Moartă privind frăția lui Israel, adică a fanaticilor de la Qumran, ei se considerau ca o mîn-drețe neprihănită care va fi aleasă din nou de Iahwe. Ascunderea femeii în deșert ar însemna mutarea
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
mitraice. În sanscrită nama înseamnă nume, chemare; în română avem nam: lucru voluminos, mare; namea: scrisoare oficială, rugăminte. Iahwe din Tora a fost tradus pentru cultul goimilor ca ,,kiros Sabaot” născocirea venind din cuvîntul saba cu sensul de înțelepciune și ot care arată genul feminin în ebraică, dar el este un domn al cunoașterii și luminii și nu o doamnă cum a fost Iaho la începuturile ei în mozaism, fiind luată de la egipteni care era cu adevărat maica cerească. În muzeul
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83086_a_84411]
-
wild star] into birth"1 - dar, mai ales, în "Revelația mesmerică", Edgar Poe sugerează că înțelegerea "angelica", i.e., poetica, cea în care omul, trecut prin metamorfoza morții și bucurându-se de viață eternă, devine autocunoscător, nu este revelație instantanee - "[n]ot even here [Aidenn] is knowledge thing of intuition" [nici chiar aici [în Aidenn] cunoașterea nu este intuiție]2 -, ci acumulare progresivă, cu alte cuvinte, înscriere a acestei experiențe în tipare cognitive precise, pentru ca, așa cum dezvăluie Agathos lui Oinos, "not în
[Corola-publishinghouse/Science/84958_a_85743]
-
Totuși, foarte cuvioasă / Va răspunde dumneaei. / Și răspunsul a venit / Prompt, cum nu l‐ ar fi gândit: / ‐ Dragă, ai dreptate mare,/ Prost arăt la‐nfățișare / Foile‐mi abia se țin / Și pătate sunt din plin,/ Iar coperta mâzgălită / Peste t ot și jerpelită ! ... / Dar te‐ai fost, tu, întrebat / Mâini prin câte am umblat?/ Ochi câți s‐ au plecat pe mine / ʹN clipe grele ori senine? / Unii poate‐ au plâns pe pagini / Ca și toamna prin paragini ,/ Precum alții‐or fi
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]