2,905 matches
-
atinge, dar ați renunțat. Florian: Nu înțelegi nimic. Le-am atins mental. Deja au încept să moară. Le simt durerea. A început ca un susur de izvor. Rădăcina a fost cea care a preluat comanda și-a început să proceseze otrava morții ce acum aleargă spre frunze. Simt strigătul frunzelor. Până și florile au început să transpire. Apele morții le-a cuprins și pe ele. (către Bolnavul X). Să nu-mi mai vorbești la persoana a II-a și cu pronume
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
Autorului S-a așternut noroiul peste pământul trist, Ce-și plânge în tăcere țărâna cea scârbită De Falsitate, plină... E-arid de nedescris, Uscat de Vanitate și viață Ipocrită. Căci Răutatea lumii se simte chiar și-Apoi, ' Nălțând aripi de-otravă, ca 'cea Pasăre Phoenix Ce caută drogată precum niște strigoi, Să își hrănească Ura din Eu-l cel demonic... Dualitatea minții îneacă-un omenesc În Marea Dezolației acelui Eu răpus; În dezbinarea-i cruntă, războaie se stârnesc, Urlându-și neputința
SFÂRȘITUL UNEI EPOCI DEZUMANIZATE de OCTAVIAN GHERGHELI în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382472_a_383801]
-
mare - / ospăț princiar pentru cerșetorii de zdrențe din stele/ ne-căzătoare” („Notă informativă” ), sau „Așteaptă, călătorule!/ Voi coborî, / nu peste mult în țărâna/ cu mireasmă păgână / de grâuri prea coapte,/ ca noaptea nebună a trecerii / peste moarte//. Nu bea toată otrava din cupa aceea,/ lasă-mi și mie un strop,/ să nu fiu aidoma surdului,/ la Potop!” („Cădere liberă”). În acest volum, metafora este un travaliu asupra limbajului, ce constă în a atribui subiectelor logice și predicate care nu pot compune
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1787 din 22 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382593_a_383922]
-
04 august 2016 Toate Articolele Autorului LUPTA de Nicolaie Tony DINCĂ Eu am sfâșiat trupul clipei cu dinții, Cu ură, cu poftă, cu ghearele minții, Decis să-i extrag toată seva și slava, Să-i sorb ambrozía, să-i lepăd otrava. Am răzbit peste soartă trudind fără tihnă Și n-am avut pace, n-am avut nici odihnă... Mi-am plătit libertatea cu rouă de sânge; De asta, azi, ochii: unu-mi râde,-altu-mi plânge. Prea multe coclauri nevoit fui să
LUPTA de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/383856_a_385185]
-
ultim sărut, ca mai apoi să se piardă în taina unor universuri neexplorate învelit în împăcare. “Mă intorc doar o clipă, un bob de zăbavă,/ S-ating glezna-ți albă c-un ultim sărut,/ Sorbitor însetat din prea dulcea-ți otravă,/ Împăcat să mă pierd către necunoscut.” ( Vremea împăcării ) Veșnicia se poate ascunde într-o clipă de maximă intensitate în care sufletul cunoaște profunzimi aparte. Însă această frumusețe a clipei profunde poate fi umbrită de amăgiri din trecut care ne împiedică
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
jale, sunt și dor.../ Sunt și tată, sunt și fiu/ Devreme și prea târziu/ Sunt și strigăt și tăcere/ Sunt și cântec și durere.../ Sunt și miere și pelin/ Ursitoare și destin/ Am fost ieri și fi-voi mâine/ Sunt otravă și sunt pâine./ Sunt și boală, sunt și leac/ Sunt secundă și sunt veac/ Sunt și grabă și răbdare/ Amintire și uitare./ Sunt izvor și sunt un munte/ Sunt și talpă, sunt și frunte/ Sunt și beznă și lumină/ Iertare
DUMITRU MARIAN TOMOIAGĂ ŞI DREPTUL LA POEZIE de ALEXANDRA MIHALACHE în ediţia nr. 1874 din 17 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383990_a_385319]
-
spre esofag. Cum necum, a trecut și acea zi nefastă pentru mine, iar când seara a venit tata acasă de la câmp, i-a adresat mamei câteva înjurături zdravene să le țină minte toată viața, pentru prostia de a pune acolo otrava fără să se gândească că cineva o va confunda cu altceva. A doua zi când am ajuns în curtea școlii să fiu prezent la activități și m-au văzut colegii cum arătam, nici nu-mi mai amintesc ce minciună le-
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
DINCĂ Se-aud arome vii de primăvară, Spre ochiul soarelui cum se grăbesc... Cu sufletele fluturând pe-afară, Azi toți îndrăgostiții se iubesc. Vezi vraja dragostei topită-n clipă: Licoare cu parfum de trandafir, Un feromon suav ca o arípă‒ Otravă, ambrozíe, elixir... Dac-ar putea, ar spune, din iubire, Și muții versuri pentru draga lor, Unii dau flori - răpuse și martire, Eu doar îți scriu, căci florile mă dor. Eu cred că e păcat să rupi o floare, Chiar dac-
DE SFÂNTUL VALENTIN de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383370_a_384699]
-
i-a răscolit măruntaiele i-au răstignit trupul pe crux cordiș îi înfig sonde în vintre de veacuri și îi sug sângele căpcăunii i s-a frânt trupul în rănile săpate în piatră și lut i-au presărat în loc de balsam otravă ce ii ucide copiii se zvârcolește că o fiara rănită se zguduie plânge-n puhoaie și plânsul sau se revarsă amar ducând cu sine în fărâme agonisirile lumii ticăloșite orgolii împietrite clădite fără cugetare și suflet în locul pădurilor înverzite pe
PLÂNSUL PĂMÂNTULUI de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383497_a_384826]
-
până la spital. A doua zi Delia intră la investigații serioase. A fost un noroc extraordinar pentru Delia. La analize au avut o surpriză de propoții. În sângele Deliei se găsise o substanță care ar fi dus la un blocaj renal, otravă. Era în cantitate, deocamdată mică, probabil otrăvirea începuse nu de mult timp. Cum s-a ajuns aici, Delia? o întrebă alarmat doctorul Motrescu. De unde și până unde, fată dragă? De ce viața ta alunecă vertiginos? Te știu puternică, nu te lăsăm
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383545_a_384874]
-
Nu a vorbi cu ea în prima zi, ea era atât de obosită, de tracasată. Analize peste analize, investigații. Ca un trăsnet a primit doctorul rezultatul analizei. O substanță foarte periculoasă se afla în organismul ei. O substanță considerată o otravă extrem de puternică!? Nu credea că Delia, pe care o cunoștea de ani buni, ar lua o substanță care să-i pună viața în pericol. Sunt multe femei părăsite de soț, dar nu își pun capăt zilelor, în niciun caz Delia
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383545_a_384874]
-
capăt zilelor, în niciun caz Delia. Avea o fiică, un cabinet, o activitate pe care o profesa cu succes. Discută cu ea prezentându-i rezultatul analizelor. — Am repetat analizele Delia, pentru că nu mi-a venit să cred, ai în organism otravă, rinichii tăi sunt atacați. Despre ce este vorba, Delia? Nu știu nimic, nu am luat nici o substanță, cum să fac așa ceva? Nu înțeleg ce poate să fie, doar știu că-mi este foarte rău. Îmi tremură picioarele când mă ridic
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1981 din 03 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383545_a_384874]
-
avea și această însușire. Acum vocea slăbise în intensitate, alterată de suferința interioară. O duruse spatele cu câteva zile în urmă dar, gândi că răcise, nu putea accepta ideea că în corpul ei se află o substanță , bănuită a fi otravă. Lui Anton nu-i spuse decât că;: — Am o infecție renală, am răcit, probabil. Așa hotărâse cu medicul și cu Ștefan. Doar ei trei știau ce se întâmplă de fapt. — Când speri să părăsești pereții aceștia îngrozitori de albi? — Mai
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINURE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1989 din 11 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383546_a_384875]
-
devenit condeie. Alerg să beau din ciutura fântânii ce-a putrezit în lanțuri ruginite, legat de-o cumpănă precum bătrânii de un toiag cu lumânări cioplite. Alerg să beau din cupele golite din care au băut odată zeii răpuși de-otrava minților sfrijite din blana lupilor certați cu mieii. Alerg să beau din pumnul vieții, ploaie ce a căzut pe frunze de pelin... amaru-i sec, nu-i forță să mă-ndoaie când stau la umbra marelui măslin. Alerg să beau, mi-
SEVA VIȚELOR- DE- VIE de ANA PODARU în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382943_a_384272]
-
Acasa > Poeme > Sentiment > DESTĂINUIRI Autor: Mariana Petrache Publicat în: Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017 Toate Articolele Autorului Iubite, de câte ori îmi ești în minte mă răscolesc păcate și ispite îmi spui cuvinte care par nimicuri pe răni mereu otravă îmi picuri. Mă rog în fiecare seară-n taină dezbrac din suflet o păgână haină mă spovedesc cu-a mea durere aștept din nou a ta mângâiere. Mă amețești cu noiane de cuvinte în mine clocotesc fierbinți dorințe deschizi nasturii
DESTĂINUIRI de MARIANA PETRACHE în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382985_a_384314]
-
va afla În mijlocul pădurii... Chiar dacă te va camufla Pădurea, tot îmi va sufla, Că asta,-i legea firii... Iar tu, frumos atuncea cânți Fără de-un bob zăbavă Prin duios sunet mă încânți Când coardele frumos alinți Ești dulcea mea otravă ! Frumoasă ești, iubito, azi Iar eu, ca Garibaldi Conduce - voi azi, la amiazi Oștirea mea de mii de brazi În toamna lui Vivaldi. 05.11.2015, Focșani Referință Bibliografică: TOAMNA LUI VIVALDI / Daniel Bertoni Albert : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
TOAMNA LUI VIVALDI de DANIEL BERTONI ALBERT în ediţia nr. 2123 din 23 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383025_a_384354]
-
devenit condeie. Alerg să beau din ciutura fântânii ce-a putrezit în lanțuri ruginițe, legat de-o cumpănă precum bătrânii de un toiag cu lumânări cioplite. Alerg să beau din cupele golite din care au băut odată zeii răpuși de-otrava minților sfrijite din blană lupilor certați cu mieii. Alerg să beau din pumnul vieții, ploaie ce a căzut pe frunze de pelin... amaru-i sec, nu-i forță să mă-ndoaie când stau la umbră marelui măslin. Alerg să beau, mi-
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
dând sufletul mezatcondorilor ce-au devenit condeie.Alerg să beau din ciutura fântâniice-a putrezit în lanțuri ruginițe,legat de-o cumpănă precum bătrâniide un toiag cu lumânări cioplite.Alerg să beau din cupele golitedin care au băut odată zeiirăpuși de-otrava minților sfrijitedin blană lupilor certați cu mieii.Alerg să beau din pumnul vieții, ploaiece a căzut pe frunze de pelin...amaru-i sec, nu-i forță să mă-ndoaiecând stau la umbră marelui măslin.Alerg să beau, mi-e sete, limba-i
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/382946_a_384275]
-
Acum este momentul să se răzbune pe el. Cum, adică, să se răzbune? L-a privit pe furiș. Doamne, tot așa de frumos este! Au trecut-o fiorii. A spus fetelor: ăsta e! Raluca a-ntrebat-o dacă vrea să-i pună otravă în farfurie. A râs în hohote. Însă Dana a observat că-i străluceau ochii și i-a spus: tot îl mai iubești, șefa! A răspuns indignată: nu-i adevărat, nu-i adevărat! Fetele au tăcut, privind-o cu milă. Acum
TRANDAFIRUL SIRENEI- 5 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1764 din 30 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383057_a_384386]
-
ai stat pe maluriDe mări învolburate;Ai așteptat apusul,Apoi un răsărit.Te-ai înfrățit cu valul,Cu vasul ce străbateNestingherit, în noapte,Oceanul infinit.... VI. DEZAMĂGIRE, de Florina Emilia Pincotan , publicat în Ediția nr. 2316 din 04 mai 2017. Otravă ai picurat pe tâmpla Amorțită de durere! Pelin și răzvrătire; Puhoaie revărsate peste grădini în floare. În loc s-aduci lumină și cântece de slavă, Te-ai înecat în gloduri Și patimă deșartă! Vrei să-ți hrănești durerea, În lacrimă de
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
revărsate peste grădini în floare. În loc s-aduci lumină și cântece de slavă, Te-ai înecat în gloduri Și patimă deșartă! Vrei să-ți hrănești durerea, În lacrimă de sânge! Nu muști din miezul pâinii, Nici din bucate-alese! Lași buzelor, otrava Ce-ai adunat în minte! Ești zgură,-n loc de flăcări! Iar templul de-nchinate, Ți-e noaptea cu tenebre! Citește mai mult Otravă ai picurat pe tâmplaAmorțită de durere!Pelin și răzvrătire;Puhoaie revărsate peste grădini în floare. În loc s-
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
-ți hrănești durerea, În lacrimă de sânge! Nu muști din miezul pâinii, Nici din bucate-alese! Lași buzelor, otrava Ce-ai adunat în minte! Ești zgură,-n loc de flăcări! Iar templul de-nchinate, Ți-e noaptea cu tenebre! Citește mai mult Otravă ai picurat pe tâmplaAmorțită de durere!Pelin și răzvrătire;Puhoaie revărsate peste grădini în floare. În loc s-aduci lumină și cântece de slavă,Te-ai înecat în gloduriși patimă deșartă!Vrei să-ți hrănești durerea,În lacrimă de sânge!Nu
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
în Ediția nr. 2271 din 20 martie 2017. Era târziu,...în nopți ce dor, Când geana tremura de lacrimi, Iar sufletul, pustiu fior, Se-nveșmânta în fum și-n patimi. M-am adăpat dintr-un izvor Căuș de fiere și otravă; Am adunat și în ulcior, Durerea morții, spini și pleavă. Pe drum pustiu, bătut de vânt, Însingurat, cu grea-povară, Călcam tăcut,...cu pasul frânt, Sperând să aflu primăvara. Să-mi crească iarăși ghiocei! Brândușele să mă răsfețe! Să zboare albii
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
în cununi! Speranța, dragostea și zborul! Citește mai mult Era târziu,...în nopți ce dor, Când geana tremura de lacrimi, Iar sufletul, pustiu fior,Se-nveșmânta în fum și-n patimi.M-am adăpat dintr-un izvorCăuș de fiere și otravă; Am adunat și în ulcior,Durerea morții, spini și pleavă.Pe drum pustiu, bătut de vânt,Însingurat, cu grea-povară,Călcam tăcut,...cu pasul frânt,Sperând să aflu primăvara.Să-mi crească iarăși ghiocei! Brândușele să mă răsfețe!Să zboare albii
FLORINA EMILIA PINCOTAN [Corola-blog/BlogPost/385232_a_386561]
-
ale Marii Loji, Naționale, ce fel de politică face, cui se subordonează! Ei bine, nu veți rămîne în istorie cu manifestul vostru, domnilor 33, care ați urcat din prostie, din interes, exhibiție sau pentru publicitate, în taxiul ocultei străine! Cîtă otravă față de poporul român creștin în așa-zisa muzică a voastră! Să nu știți voi(sau, mai grav, să nesocotiți!) că Biserica este singura instituție din România care se mai bucură astăzi de încredere totală, pentru că, cealaltă, Armata Română nu prea
„Biserica Ortodoxă e Mama Neamului Românesc”! [Corola-blog/BlogPost/92498_a_93790]