954 matches
-
a lua În discuție proprietățile reducătoare ale radiației solare incidente, caracteristice lungimilor de undă mici, respectiv proprietățile oxidante ale radiației emise de Pământ, caracteristice lungimilor de undă mari. Implicit, știind că forma reducătoare e mai bogată În energie decât cea oxidantă, Pământul ar fi supus unui proces de acumulare de energie sau, În termenii noștri, de reducere, ceea ce nu se observă, pentru că În fapt, toate datele experimentale prezentate de mine până acum și, desigur În continuare, pledează pentru procesul invers, de
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
reduse ale elementelor gazoase ori capabile a forma compuși gazoși. Astfel, carbonul era prezent ca metan, azotul ca amoniac, iar sulful ca hidrogen sulfurat. Oxigenul nu putea exista decât neutralizat, sub forma vaporilor de apă; la fel, halogenii, Încă mai oxidanți, au putut exista, neutralizați de către hidrogen, ca acizi, sau de către metalele alcaline, ca banala sare (evident nu În atmosferă). Procesele de reducere care au generat aceste substanțe, ca procese consumatoare de energie, făceau ca radiația calorică reziduală a Pământului să
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
catastrofă ecologică, la Spondon, deja de trei ani, se trag foloase. Să ne reamintim cum acționează creșterea temperaturii asupra unei biocenoze. Segmentul ei heterotrof, adică consumatorii (animalele) și descompunătorii (organismele saprofite) vor necesita În acest caz condiții de mediu mai oxidante. Cum de regulă mediul acvatic este, prin chimismul său, relativ oxidant, aceste organisme vor găsi acum, la temperaturi mari, condiții optime de dezvoltare. Aceasta Înseamnă atât un ritm mai alert de creștere a peștilor, cât și de mineralizare a reziduurilor
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
foarte important, apa râului fiind folosită și ca sursă de apă potabilă. În schimb, segmentul autotrof al biocenozei, adică plantele, necesită, odată cu creșterea temperaturii, condiții de mediu mai reducătoare. Cum, așa cum am menționat mai Înainte, apa e În general relativ oxidantă, plantele se vor dezvolta mai Încet; plantele au Însă la dispoziție, În aceste condiții, o cantitate mai mare de nutrienți, anume substanțele minerale rezultate din activitatea, stimulată, a descompunătorilor, astfel Încât, chiar inhibate, se dezvoltă suficient de mult pentru a induce
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
subtil, al proceselor redox se știe că organismele În general, plantele În particular, necesită anumite condiții optime de mediu, iar acestea sunt specifice speciei. Culmea e că, dacă așezăm speciile În ordinea lor evolutivă, vom vedea că optimul e din ce În ce mai oxidant, ținând parcă pasul cu tendința naturală de oxidare a mediului, pe care am amintit-o atât de des. La o extremă se situează algele, plante inferioare, cu un optim propriu epocii Îndepărtate În care au apărut, adică reducător. La cealaltă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
au apărut, adică reducător. La cealaltă extremă, după ce evoluția a creat gimnosperme ca brazii, angiosperme dicotiledonate ca majoritatea plantelor ce ne Înconjoară, se situează monocotiledonatele precum cerealele. Acestea din urmă necesită, aș Îndrăzni chiar să spun logic, condiții de mediu oxidante; deci o adaptare a viului la evoluția mediului. Asta din punct de vedere temporal, istoric. Din punct de vedere spațial, geografic, plantele se repartizează, de la poli spre ecuator, În același mod, adică În ordinea evolutivă. Nu pentru că pe acele locuri
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mai evident factor de mediu ce diferențiază latitudinea, adică temperatura, această afirmație se explică; anume, modificarea temperaturii determină plantele să caute medii cu alte caracteristici redox sau să piară. Mai precis, odată cu scăderea temperaturii, plantele au nevoie de medii mai oxidante. Atunci când au apărut plantele pluricelulare, Terra poseda un singur, dar vast continent, Pangaea, repartizat oarecum egal În zona ecuatorială și temperată; el s’a fragmentat, Începând de vreo 200 milioane de ani, concomitent cu Împrăștierea, pe latitudine și longitudine, a
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
mediu, ar fi avut probleme de viață și de moarte odată cu oxidarea mediului, cu care ar fi devenit incompatibile. Dar așa, ele au avut posibilitatea de a ajunge În zone cu temperaturi ambiante mai mici, unde cerințele lor, devenite acum oxidante, sunt Îndeplinite de mediul, cum am spus mai oxidant; dimpotrivă, speciile noi, apărute În condiții oxidante de mediu, au supraviețuit doar În spațiile de origine, de pe locul vechii Pangaea; În zonele reci ele cereau condiții mai oxidante decât Însuși mediul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
moarte odată cu oxidarea mediului, cu care ar fi devenit incompatibile. Dar așa, ele au avut posibilitatea de a ajunge În zone cu temperaturi ambiante mai mici, unde cerințele lor, devenite acum oxidante, sunt Îndeplinite de mediul, cum am spus mai oxidant; dimpotrivă, speciile noi, apărute În condiții oxidante de mediu, au supraviețuit doar În spațiile de origine, de pe locul vechii Pangaea; În zonele reci ele cereau condiții mai oxidante decât Însuși mediul, deci Îi deveneau incompatibile. Indiferent ce fel de plante
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
fi devenit incompatibile. Dar așa, ele au avut posibilitatea de a ajunge În zone cu temperaturi ambiante mai mici, unde cerințele lor, devenite acum oxidante, sunt Îndeplinite de mediul, cum am spus mai oxidant; dimpotrivă, speciile noi, apărute În condiții oxidante de mediu, au supraviețuit doar În spațiile de origine, de pe locul vechii Pangaea; În zonele reci ele cereau condiții mai oxidante decât Însuși mediul, deci Îi deveneau incompatibile. Indiferent ce fel de plante luăm În discuție, ierboase ori lemnoase, vom
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
lor, devenite acum oxidante, sunt Îndeplinite de mediul, cum am spus mai oxidant; dimpotrivă, speciile noi, apărute În condiții oxidante de mediu, au supraviețuit doar În spațiile de origine, de pe locul vechii Pangaea; În zonele reci ele cereau condiții mai oxidante decât Însuși mediul, deci Îi deveneau incompatibile. Indiferent ce fel de plante luăm În discuție, ierboase ori lemnoase, vom vedea că ele se repartizează În așa fel Încât cele mai evoluate, adică mai recente, se află la latitudini mici, devenind
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
latitudini mici, devenind tot mai vechi pe măsură ce ne apropiem de poli. Dacă le discutăm pe cele ierboase, vom vedea că În zona ecuatorială, În savane, ponderea este deținută de graminee, adică de monocotiledonate, evoluate, recente, care au nevoie de medii oxidante. Ele sunt Însoțite de arbori tot monocotiledonați, precum palmierii sau curmalii. Stepele, specifice zonelor temperate, sunt alcătuite preponderent din specii intermediare evolutiv, adică dicotiledonate. Arborii ce alcătuiesc aceste zone sunt de asemenea preponderent dicotiledonați. Dicotiledonatele cedează treptat locul, mai spre
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
special de gimnosperme, precum coniferele, iar ierboasele sunt fie ferigi, fie mușchi, adică plante inferioare. În sfârșit, nordul Îndepărtat, tundra, este dominat de mușchi și licheni, cele mai vechi pluricelulare care, apărute În condiții reducătoare, devin compatibile cu mediul actual, oxidant, numai la temperaturi scăzute. Dependența de temperatură a condițiilor de mediu cerute de plante este evidentă și, mai ales, se repetă an de an, la alge. În lacuri predomină primăvara, deci la temperaturi mici, algele albastre, iar vara, la temperaturi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
se repetă an de an, la alge. În lacuri predomină primăvara, deci la temperaturi mici, algele albastre, iar vara, la temperaturi mari, algele verzi. Or, algele albastre sunt cele mai vechi, apărute În condiții mai reducătoare, deci compatibile cu mediul oxidant din prezent doar la temperaturi scăzute. Am putea spune chiar că latitudinile mari sunt un fel de azil pentru speciile de plante vechi, În vreme ce latitudinile mici creuzetul evoluției și, la scara timpului geologic, plantele migrează, căutând temperaturi mai mici pentru
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
putea spune chiar că latitudinile mari sunt un fel de azil pentru speciile de plante vechi, În vreme ce latitudinile mici creuzetul evoluției și, la scara timpului geologic, plantele migrează, căutând temperaturi mai mici pentru a se compatibiliza cu un mediu din ce În ce mai oxidant. De ce nu Încearcă să-și adapteze mediul, reducându-l, pentru că plantele au aceasta capacitate, vom discuta data viitoare. Acum Însă, pentru a reveni la Începutul expunerii, anume la principiul asocierii evoluției cu condițiile tot mai oxidante dorite de plante, voi
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
cu un mediu din ce În ce mai oxidant. De ce nu Încearcă să-și adapteze mediul, reducându-l, pentru că plantele au aceasta capacitate, vom discuta data viitoare. Acum Însă, pentru a reveni la Începutul expunerii, anume la principiul asocierii evoluției cu condițiile tot mai oxidante dorite de plante, voi cita din prima mea interventie: “În copilărie, Încercam fără succes să transplantez toporași În curtea casei. Acum, Copoul e plin de ei, fără intervenția cuiva. În schimb, au dispărut gălbenelele”. Or, din punct de vedere sistematic
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
trăiește o substanță, juglona, a cărei structură dezvăluie o activitate redox remarcabilă, fiind În același timp foarte simplă, fapt ce se asociază cu un efect biologic care nu prea admite excepții. Juglona este, pentru chimist, doar o chinonă, deci relativ oxidantă, Însă condensată cu un inel benzenic, care-i scade potențialul redox; iar acest inel, fiind și substituit cu un hidroxil, conferă, una peste alta, un caracter reducător acestei substanțe. Grație acestei substanțe, el, nucul, deține printre plantele pe care le-
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
afirmație Îmi Îndeplinesc datoria pe care mi-am asumat-o În capitolul anterior: anume, de ce speciile vechi, neevoluate, au preferat să se adapteze la oxidarea mediului retrăgându-se În zone reci, condiție În care metabolismul lor are nevoie de medii oxidante, decât să Încerce reducerea mediului: eficiența acestei acțiuni, adică a reducerii, e minimă la plantele inferioare. Dimpotrivă, plantele evoluate, cu acțiune reductivă pronunțată, pot acoperi areale mult mai vaste. Nucul face parte dintre acestea, iar arealul său e pe potrivă
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
temperatura crește, planta Își dorește un mediu mai reducător; nucul realizează aceasta, la limita sudică a arealului său, tocmai prin secreția juglonei, adică prin acțiunea sa reductivă asupra solului. Dimpotrivă, scăderea temperaturii determină planta să-și dorească un mediu mai oxidant, adică exact ceea ce mediul ambiental Îi oferă În mod obișnuit; acum, nucul nu face altceva decât săși limiteze producția juglonei, de altfel consumatoare de energie metabolică. Deci face economie... și se simte astfel minunat În țara noastră, rezistând chiar și
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
secretat peste an. Astfel Încât, În primavară, când plantele se trezesc, solul e din nou proaspăt și optim: a devenit din nou oxidant, adică ceea ce planta dorea. Și, până ce planta nu va apuca să secrete suficientă substanță reducătoare, solul menține condiții oxidante care inhibă microorganismele, condiții pe care ele Însele le-au creat. Cu alte cuvinte, primele cantități de substanță reducătoare vor fi sintetizate de plantă fără a fi stingherită. Faptul că planta trebuie să fie ori moartă ori În odihnă, oricum
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de fapt la două temperaturi ambientale extreme. Prin Însăși faptul că am recunoscut acestor microorganisme un rol oxidativ, adică un comportament tipic organismelor heterotrofe, Înseamnă că la temperaturi mari, adică În zona ecuatorială, ele vor solicita mediului, adică solului, calități oxidante. Mediul obișnuit e Într’adevăr oxidant, astfel Încât oxidarea substanțelor reducătoare și deci refacerea solului va avea loc cu o viteză foarte mare. Din acest motiv, plantele nu ajung niciodată să satureze solul cu substanță reducătoare și, perioadele de repaus devenind
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
extreme. Prin Însăși faptul că am recunoscut acestor microorganisme un rol oxidativ, adică un comportament tipic organismelor heterotrofe, Înseamnă că la temperaturi mari, adică În zona ecuatorială, ele vor solicita mediului, adică solului, calități oxidante. Mediul obișnuit e Într’adevăr oxidant, astfel Încât oxidarea substanțelor reducătoare și deci refacerea solului va avea loc cu o viteză foarte mare. Din acest motiv, plantele nu ajung niciodată să satureze solul cu substanță reducătoare și, perioadele de repaus devenind inutile, plantele rămân mereu verzi. În
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
comportament al lichenilor. Lichenul este constituit Întotdeauna dintr’o specie de ciupercă evoluată și dintr’o specie de algă albastră sau verde, adică inferioară. Așa cum am arătat Într’un capitol anterior, evoluția Înseamnă, Între altele, adaptarea la medii tot mai oxidante și astfel, ciuperca, principial iubitoare de medii reducătoare, dar evoluată, respectiv alga, principial iubitoare de medii oxidante, dar neevoluată, se află deci la paritate din punct de vedere redox, ca și indivizii dintr’o biocenoză oarecare. Atunci când o substanță străină
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
de algă albastră sau verde, adică inferioară. Așa cum am arătat Într’un capitol anterior, evoluția Înseamnă, Între altele, adaptarea la medii tot mai oxidante și astfel, ciuperca, principial iubitoare de medii reducătoare, dar evoluată, respectiv alga, principial iubitoare de medii oxidante, dar neevoluată, se află deci la paritate din punct de vedere redox, ca și indivizii dintr’o biocenoză oarecare. Atunci când o substanță străină intră În contact cu lichenul are loc modificarea potențialului redox la nivelul mediului intern al lichenului; bioxidul
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]
-
am ales pentru exemplificare, are un efect reducător. Puși În situația de a-și căuta supraviețuirea, ambii parteneri ai asociației Își vor aduce aminte de ceea ce erau Înainte de a se fi adunat În lichen. Anume alga, principial iubitoare de medii oxidante, va fi inhibată, iar ciuperca, principial iubitoare de medii reducătoare, stimulată. Ciuperca va consuma substanța de rezervă, timp În care alga nu produce nimic. Dacă substanța care a creat dezechilibrul e un oxidant, precum trioxidul de sulf, problema se pune
Pro natura by Cristinel V. Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91595_a_93258]