1,303 matches
-
loc... Nu suntem unguri... că-l făcuseră că-i ghe ungur... Căz aici n-or ajuns picior ghe ungur... Că am venit de pin Moldova... S-o-nmulțât lupchii. Vecina avea trei oi. Le-a legat de un pociumb la grajd, peste pârău. În mijlocul zilei, au venit lupchii. A mai rămas una... Ie... Nu vă mutați la București, la fecior? Nu ne ducem. Dacă nu ești unde-ai viețuit, nu te simțești bine. Ca să stăm oameni bătrâni închiși într-un apartament... Noi suntem
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
felicitare. Tot tacâmul potrivit pentru aseme- nea ocazii. Importantă era sigu- ranța pe care o căpătau oame- nii, protecția ce li se promitea în caz de nevoie. Dar, așa cum se întâmplă câteodată în viață, fericirile nu durează cât hăul și pârăul. Ele sunt rare și scurte. Cum și în cazul de față. Locuitorii mai tineri din Brive nu-și amintesc ca apa Corrèze să-și fi ieșit vreodată din matcă. Doar unii din cei mai bătrâni își aduc aminte ca prin
ALTE ?NT?MPL?RI LA APA CORR?ZE by VASILE FILIP () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83173_a_84498]
-
din cauza acestei morți de tip agrar Moț va reveni mai târziu la viață. Oricum ar fi, omorârea lui Moț nu este fără legătură cu destinul lui Baal. Zeul El visează că Baal este viu și că "cerurile plouau untdelemn și pâraiele curgeau cu miere" (ceea ce amintește de imaginile biblice, cf. lezechiel, 32: 14; Iov, 20: 17). El izbucnește în râs și declară că se va așeza și se va odihni, căci "victoriosul Baal trăiește, Prințul Pământului există" (Driver, p. 113). Dar
[Corola-publishinghouse/Science/85022_a_85808]
-
ele - atrag atenția și Încîntă inimile vizitatorilor. Astfel, pajiști consistente, presărate cu flori de diferite specii și culori, cascade ce pulverizează apa În milioane de stropi și crează cîmpuri pline de ioni negativi, chei adînci și Înguste pe unde apa pîraielor curge zgomotos, lumea subterană a peșterilor Încărcate de gigantice stalactite și stalagmite, ce pe drept cuvînt pot fi apreciate ca „regine” ale genului, iată În mare ce conțin unele obiective rare din Carpații Meridionali și ce forță gigantică de atracție
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
din cărți” acesta este: viața capodoperelor continuă prin noi și în măsura în care ne determină să regândim, să preluăm, să repovestim. Cultura este un râu cu albie când subterană, când la suprafață, format nu doar din izvorul primar, ci primind numeroși afluenți: pâraie repezi, puhoaie născute din ploi torențiale ori firicele de apă abia răzbătând de sub vreo stâncă sau dintr-un mal argilos. Oricât de scurte, întâmplătoare și supuse provizoratului, toate aceste „imitații” există pentru a întreține și mări debitul râului „originar”. Din
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
din cărți” acesta este: viața capodoperelor continuă prin noi și în măsura în care ne determină să regândim, să preluăm, să repovestim. Cultura este un râu cu albie când subterană, când la suprafață, format nu doar din izvorul primar, ci primind numeroși afluenți: pâraie repezi, puhoaie născute din ploi torențiale ori firicele de apă abia răzbătând de sub vreo stâncă sau dintr-un mal argilos. Oricât de scurte, întâmplătoare și supuse provizoratului, toate aceste „imitații” există pentru a întreține și mări debitul râului „originar”. Din
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
și forme. Toate exprimă hărnicia gospodarilor și dorința lor de evoluție exprimată în tot ce dețin, în tot ceea ce fac. Pe sub poala munților, împărțind Obcinele, trece maiestuos, spre întâlnirea cu Siretul, râul Moldova, adunând de a lungul drumului apa tuturor pâraielor și pârâiașelor care-i vin în întâmpinare să-i dea binețe. La șapte kilometri după ce Humorul se întâlnește cu Moldova și se topește în apele ei limpezi, altă apă destul de mare și vijelioasă după ploi, dar curată și cuminte la
Învăţătorii Frasinului : din amintirile unei foste eleve by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1292_a_2103]
-
precum baloanele de săpun, și ploaia tăcută, în care picăturile se preling pe ferestre, prin păr, pe frunze, așezându-se apoi ca mărgelele de sticlă pe cabluri electrice. Ninsoarea cu fulgi mari și băltoacele murdare de pe trotuar. Cascade albe și pâraie. Fântâni arteziene și soarele născând curcubee în pulberea udă. Fascinante flori de gheață, povești întregi scrise pe geamul de la dormitor. N-am știut să fac altceva decât să privesc. Joaca s-a rezumat la împroșcări dătătoare de zâmbet și cufundări
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2198_a_3523]
-
în aer liber. Compozitorul își petrecea verile în diverse localități vestite prin frumusețea așezării lor. Florile, frunzele arborilor, covorul de un verde pestriț al poienilor, norii, luna, munții austeri peste care sclipeau fulgerele în timp de furtună, cântecele păsărilor, murmurul pâraielor, viața oamenilor de la munte, toate lăsau urme adânci în sensibilitatea sa . Natura îl reconforta, îi insufla noi forțe vitale. Partea I a ,,Pastoralei” are titulatura ,,Impresii de bucurie trezite de sosirea la țară”. Tempoul (allegro ma non troppo) nu păstrează
Simfoniile lui Beethoven by MIHAIL MANCIU [Corola-publishinghouse/Journalistic/449_a_930]
-
banale. Doar trompeta lui Miles, saxofonul lui Charlie Parker, chitara lui McLaughlin, vreo piesă cu Chet Baker... E o lume întreagă, complexă, dezaxată și decadentă (o amintesc prin sintagma „anii ’50“Ă la care-mi zboară gândul - și mă sufocă pâraiele de lacrimi ale nefericiților prinși în malaxorul istoriei ce trecea peste capetele lor, câteodată la modul propriu: cu tancurile! SCRISOARE PENTRU MELOMANI Victor ESKENASY De la muzică la puțină politică. Și înapoi În ultimul număr al „României Literare“, fostul meu coleg
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
venea? Soțioara lui, Floarea câmpului! Ea s-apropia Și îi aducea Prânz de mâncătură, Vin de băutură. Cât el o zărea, Inima-i sărea, În genunchi cădea Și plângând zicea: Dă, Doamne, pe lume O ploaie cu spume, Să facă pâraie, Să curgă șiroaie, Apele să crească, Mândra să-mi oprească, S-o oprească-n vale S-o-ntoarcă din cale!". Domnul se-ndura, Ruga-i asculta, Norii aduna, Ceru-ntuneca Și curgea deodată Ploaie spumegată Ce face pâraie Și umflă
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Să facă pâraie, Să curgă șiroaie, Apele să crească, Mândra să-mi oprească, S-o oprească-n vale S-o-ntoarcă din cale!". Domnul se-ndura, Ruga-i asculta, Norii aduna, Ceru-ntuneca Și curgea deodată Ploaie spumegată Ce face pâraie Și umflă șiroaie. Dar oricât cădea Mândra n-o oprea, Ci ea tot venea, Și s-apropia. Manea mi-o vedea, Inima-i plângea, Și iar se-nchina, Și iar se ruga: "Suflă, Doamne,-un vânt Suflă-l pe pământ
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
o moară de apă care avea toate piesele din lemn în afară de pietrele de moară. De fapt, în trecut toate morile foloseau puterea apei sau a vântului. De aceea, în toponimie găsim denumiri ca Dealul Morii și Pârâul Morii . Trecerea peste pâraie se face și în zilele noastre pe punți, podețe și poduri care sunt construite din lemne, în general. Din spusele unor bătrâni, la Baranca exista un bac cu care se putea trece Prutul, când Basarabia era a noastră. Bisericile erau
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
matcă inundând șesurile. Etimologia Bașeurăzbunare. Pârâul Alb-izvorăște din Pădurea Comănești și face hotarul între satul Alba și satul Comănești. Are o lungime de peste 3 km. și se varsă în Bașeu. Apa are o culoare albicioasă. Apare în documente de la 1412. Pâraiele Cucului-mai multe pârâiașe care izvorăsc din pădurea Floroi și se varsă în Pârâul Floroi. Pârâul Ursoiu-izvorăște din Pădurea Ursoaia, are o lungime de 3 km., se unește cu Pârâul Floroi în mijlocul satului Alba și se varsă în Bașeu. Pârâul Șipotului
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
poartă articole împletite din lână. Au fost înlocuite de cele fabricate din felurite fire naturale sau chiar artificiale. Flanele de lână, ciorapi sau mănuși de lână mai poartă doar unii bătrâni prin satele noastre. Pe malurile Bașeului sau ale celorlalte pâraie din comună nu mai întâlnești cânepă sau in puse „la murat în apă și acoperite cu brazde de pământ. Prin curțile caselor nu mai întâlnești femei acționând melițoiul sau melița pentru a bate cânepa. Lâna nu mai este căutată decât
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
toate fetele pe care le avea de măritat. Materiile prime din care se confecționa îmbrăcămintea și lenjeria pentru zestre erau lâna, cânepa, inul și în unele cazuri și bumbacul. După recoltare, inul și cânepa erau puse la murat în apele pâraielor și ale iazurilor din comună după care se usca și se bătea la melițoi, apoi se bătea cu melița, se dădea prin ragilă apoi se pieptăna cu piepteni speciali scoțându-se diferite sortimente de cânepă necesare pentru urzeală și pentru
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
fix spre vagoane, să înșface un turist? Pentru animale sunt construite habitate speciale, de o parte și alta a liniei, iluminate discret, să nu fie stresate de turiști. Aceste habitate reproduc modalitatea lor de existență de la poalele munților Himalaya, din pâraiele nepaleze, subcontinentul indian, Africa Ecuatorială, regiunea indomalaeziana, Birmania, pădurile tropicale din Asia de Sud Est și America de sud. Pe lângă trenuleț, mai există patru trasee pietonale șerpuite pentru a explora zona mai îndeaproape. Cea mai cunoscută este „Leopard Trail”. De pe aceste trasee poți
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
două Someșuri,Mare(rece) și cel Mic(Cald)care vine din Apuseni, in gară ajunsese apa la doi metri înălțime, ușa de la intrare în sala de așteptare era cu apă până sus.Din cauza ploilor,pentru ca ieșisera din albia lor toate pâraiele, iar văile se umpluseră de apă, nu se putea circula zone întregi cu niciun fel de mijloc de locomoție. In toată această nebuneală am văzut și unele fapte incredibile.Un locotenent de securitate, Marinescu se numea și, pe care eu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
părți de teren de rezervă, menite a acoperi viitoarea creștere a populației. Această „rezervă obștească” aparținea întregii comunități, adică tuturor membrilor acesteia. „Configurarea acestor loturi se face cât de regulat posibil; prin urmare, orice teren accidentat, tăiat de șanțuri, de pâraie sau de drumuri, într-un cuvânt, tot pământul ce nu se pretează acestei regularități dorite, este plasat în rezervă. Porțiunile neregulate de teren, unghiurile, curbele imposibil de regularizat se numesc zapoloski, adică resturi de benzi sau porțiuni. O bucată de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
de la nord și nord-vest. În marea lor majoritate, văile Unțești, Bogdana cu Simila, Tutova cu Iezer și Studineț, Pereschivul Mare cu Pereschivul Mic, Berheciul cu Zeletinul, sunt colectate succesiv de către Valea Bârladului. Spre Valea Siretului de la vest se orientează doar pâraie scurte, torențiale, mai importante fiind Răcătăul (din mica Depresiune Parincea) și Polocinul. În general (cu excepția parțială a Tutovei), văile sunt strâmte și adânci, cu versanții puternic înclinați, săpate în roci moi (lutoase și argiloase cu intercalații de nisipuri și pietrișuri
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
dimensiune: semnificația lirică”. „Zărise lumina zilei, întocmai ca Mihai Eminescu, în nordul păduros al Moldovei. Codrul și muntele i-au transmis impresiile din care s-a hrănit poezia lui. Trec prin ea căprioarele și cerbii, se văd peștii alburii în pâraiele de cleștar, munții ursuzi, iarba pălită pe creste, norii scămoși purtând în spinări frigul jilav, piatra trăsnită a înălțimilor. [...] A fost nu numai un poet al țării lui, al naturii și tradițiilor ei, al timpului revoluționar prin care a trecut
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
e de a exprima, în imagini agere și convingătoare, o sensibilitate foarte receptivă la ceea ce e elementar, stihial în Istorie și în Natură. De aceea, elanul său liric nu se reduce totuși la un simplu retorism: „Eu mă scăldam prin pâraie cu ochii deschiși- Era o apă de cleștar și de stele- Peștii aurii, pâlpâind ca-ntr-un vis, Lunecau lângă genele mele [...] Pe-atunci te-nvățam, țara mea, te-învățam Cu copaci și cu cer, cu pălmaș și cu vită
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
munții și-i cutreier, Simt că sunt o-ncrețitură din giganticul lor creier.” (Căutătorul de comori) Din realitatea imediată: clocotul pădurii, suspinele copacilor, vuietul apelor, cerbii, căprioarele, poetul sare în universal, dezvăluind emoția creatorului, totdeauna proaspătă, mereu uluitoare: „... mă scăldam în pâraie cu ochii deschiși, Era o apă de cleștar și de stele Peștii alburii, palpitând ca-ntr-un vis, Lunecau lângă genele mele. Ori prin munți cu iarba-ntomnată pe creastă, Ascultam țârâitul unui greier bolnav; Gonind pe-un cer de-ntunecare vastă
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
motiv pentru care acestea sunt utilizate mai mult pentru pășune și fânețe. Spălările sunt un factor activ al dinamicii reliefului actual,contribuind la formarea glacisurilor coluviale, la colmatarea iazurilor - lucru evident pe teritoriul comunei Șipote- la mărimea debitului solid al pâraielor în perioadele cu precipitații abundente, ca și la subțierea orizontului de sol bogat în humus. Procesele de eroziune liniară sunt prezente pe mulți versanți ai văilor din zonă, sub forme avansate apărând și pe coasta Miletinului. Au frecvență și amploare
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
și bugloviene. În limitele comunei Șipote, apele de suprafață sunt reprezentate de râul Miletin ( un sector din cursul inferior) și de afluenții acestuia: Coroleuca, Valea Rece, Valea Odăii pe partea stângă, Chișcăreni și Valea lui Andrei pe partea dreaptă. Aceste pâraie se caracterizează prin regim de scurgere torențial, fapt ce face ca la un regim bogat de precipitații, văile acestora să devină inundabile. Debitul anual al Miletinului, determinat prin corelație cu râurile vecine afluente Jijiei, este de 0,32 m³/sec
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]