839 matches
-
Hotin. Hatman, pârcălab și portar de Suceava, mai marele oștilor. Postelnic mare, pârcălab de Iași, tălmaciu în limbi străine slujește la domnie. Spătar mare și staroste al Cernăuțului, îmbrăcat strălucit, cu spata Domnului în mână, la zile mari. Păharnic mare, pârcălab la Cotnar și Hârlău dă Domnului de băut la zile mari. Vistiernic mare, peste socotelile țării. Stolnic mare, la mese. Comis mare, cai și podvezi. Medelnicer mare la mese cu fripturi. Clucer mare, peste beciuri domnești: chelar. Sluger mare, peste
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Vodă. Petrică comis de la 1492 și subt Bogdan Ion Frunteș stolnic dela 1489 Moghilă paharnic 1490 Cosma Șerpe postelnic 1502 Boldur vornic 1491 Isac visternic 1491 Petrea Clanău spătar 1487 Luca Arbore portarul Sucevei hatman de la 1499 Duma și Negrul pârcălabi la Hotin Eremia și Dragoș, pârcălabi la Cetatea Neamțului Șandru la Roman Tăutul logofăt Vornici Jitnicer Medelnicer Vameș Clucer Șătrar Sluger Mânia lui Mahomet.. Alibeg și alți fură omorâți la închisoare. La 19 maiu corăbiile ridică ancorele dela Țarigrad. Mohamet
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
subt Bogdan Ion Frunteș stolnic dela 1489 Moghilă paharnic 1490 Cosma Șerpe postelnic 1502 Boldur vornic 1491 Isac visternic 1491 Petrea Clanău spătar 1487 Luca Arbore portarul Sucevei hatman de la 1499 Duma și Negrul pârcălabi la Hotin Eremia și Dragoș, pârcălabi la Cetatea Neamțului Șandru la Roman Tăutul logofăt Vornici Jitnicer Medelnicer Vameș Clucer Șătrar Sluger Mânia lui Mahomet.. Alibeg și alți fură omorâți la închisoare. La 19 maiu corăbiile ridică ancorele dela Țarigrad. Mohamet se mută la Adrianopol. Ștefan a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
lui Ștefan-Vodă... și Bogdan e trist și neliniștit, și nemulțămit de viață, și cu dor de a arde și a pustii țara Leahului, care și el i-a amintit sluțenia lui... În anii din urmă ai lui Ștefan. La Hotin pârcălabi Toader și Negrilă Neamț Ieremia și Dragoș Orhei Ivanciu și Alexa Soroca Costea Cernăuț Ion Grumază Roman Șandru Trăia Tăutu logofătul Hrăman bătrânul de la Mare, Ștefu -Vornic Jurj Cozma Șerpe Luca Arbore portar Sucevii Mengli Ghirai han tătărăsc Boldur Bătrânul
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mai degrabă o crede fiind parte femeiască; pe când Mina e bărbat și corb la corb nu scoate ochii. (alineat tăiat) Boieri la 1475 Comis Ilea Huru Stolnic Toma Paharnic Dajbog Postelnic Iuga Vistiernic Juga Ignatie Spătar Mihău Portar Sc. Șendrea Pârcălabi Hotin Vlaicu și Dunea Border fiul său Neamț Arbure Roman Vâlcea Cetatea Albă Luca și Harman Kilia Ivașcu și Neagru Orhei Radu Gangri Crăciuna Ivan și Vâlcea Vornic Duma lui Bruie Logof Tăutu Boieri: Toma Cândea Ștefan Cernat Cozmiță Dinga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
cu moartea posada strajă la cetăți podvadă cărături p. Domnie Cai de jold poșta Domnească Gonaci = urmăritori de hoți vamă perepis vamă de tranzit grivna vama carălor (r.t.) șoltuz pârgari ai orașelor țineau scaun de judecată staroste de ținut pârcălabi de cetate mănăstire imună, scutită se chema tarcan în veac. XV. Mitropoliți: Iosif X Damian Teoctist (1452-1477) Gheorghe Nemțanul (1477-1510). Cadrul gotic al ușilor dela Putna Arhimandrit (popă) al Putnei viteji voinici hânsari. Cetățile: Neamț Suceava Hotin (Cetatea-Albă Chilia) Orheiu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
apoi Oltea. Teoctist Probotă Cum a ieșit D-na Oltea pe pod umblător la apa Siretului Pașcani Sf. Lazăr 1704* Zlataust 1683 Lostrițe și lipani pentru masa domnului, se duceau pe cai dela Bistrița. Cârligătura Capitala Tg. Frumos. Roman doi pârcălabi (un ceas = 5 km) Vaslui ispravnic Bârlad scaunul vornicului de țara de jos cu doi vornici mai mici Tecuci doi pârcălabi Focșani staroste de Putna Lăpușna cu doi pârcălabi Cheile Bâcului Soroca cetate cu doi pârcălabi Hotin Dorohoi, scaunul marelui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
1683 Lostrițe și lipani pentru masa domnului, se duceau pe cai dela Bistrița. Cârligătura Capitala Tg. Frumos. Roman doi pârcălabi (un ceas = 5 km) Vaslui ispravnic Bârlad scaunul vornicului de țara de jos cu doi vornici mai mici Tecuci doi pârcălabi Focșani staroste de Putna Lăpușna cu doi pârcălabi Cheile Bâcului Soroca cetate cu doi pârcălabi Hotin Dorohoi, scaunul marelui vornic de țara de sus Hârlău, pârcălab Botoșani, târgul doamnei, cămăraș care adună veniturile ei. Cernăuți spătarul cel mare. Suceava a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
duceau pe cai dela Bistrița. Cârligătura Capitala Tg. Frumos. Roman doi pârcălabi (un ceas = 5 km) Vaslui ispravnic Bârlad scaunul vornicului de țara de jos cu doi vornici mai mici Tecuci doi pârcălabi Focșani staroste de Putna Lăpușna cu doi pârcălabi Cheile Bâcului Soroca cetate cu doi pârcălabi Hotin Dorohoi, scaunul marelui vornic de țara de sus Hârlău, pârcălab Botoșani, târgul doamnei, cămăraș care adună veniturile ei. Cernăuți spătarul cel mare. Suceava a vel-hatmanului Rădăuți Bacău are un osebit vornic Tătari
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Tg. Frumos. Roman doi pârcălabi (un ceas = 5 km) Vaslui ispravnic Bârlad scaunul vornicului de țara de jos cu doi vornici mai mici Tecuci doi pârcălabi Focșani staroste de Putna Lăpușna cu doi pârcălabi Cheile Bâcului Soroca cetate cu doi pârcălabi Hotin Dorohoi, scaunul marelui vornic de țara de sus Hârlău, pârcălab Botoșani, târgul doamnei, cămăraș care adună veniturile ei. Cernăuți spătarul cel mare. Suceava a vel-hatmanului Rădăuți Bacău are un osebit vornic Tătari în Bugeac Orumbet-Ugli și Oran-Ugli Căușani lângă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Bârlad scaunul vornicului de țara de jos cu doi vornici mai mici Tecuci doi pârcălabi Focșani staroste de Putna Lăpușna cu doi pârcălabi Cheile Bâcului Soroca cetate cu doi pârcălabi Hotin Dorohoi, scaunul marelui vornic de țara de sus Hârlău, pârcălab Botoșani, târgul doamnei, cămăraș care adună veniturile ei. Cernăuți spătarul cel mare. Suceava a vel-hatmanului Rădăuți Bacău are un osebit vornic Tătari în Bugeac Orumbet-Ugli și Oran-Ugli Căușani lângă Botna. Unt de pe buruieni (pag. 81 "D.M.") Despre oi și alte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Ștefan V.V.: Cozma, Sandrovici, Manoil, Oană Giulea, Costea Orăș, Oțel, Hedea Crețu, Micu Craiu, Stețco Dămcăuș, Vlaicu cu Duma, Hodro Stibor, Toma Cândea, Ilieș Modruz, Lazea Pitic, Petru Ponea, Isaiia Slovinco, Dobro logofăt, Goian vornic, Sacâz spătar, Stanimir vistiernic, Ciopci pârcălab, Boureanu Comis, Zbierea stolnic, Tudor paharnic, Isaiia postelnic. Boieri care au părăsit pe Aron: Cozma Șandru, Manoil, Costea Orăș, Stețco, Dămăcuș, Hodco Crețu, Lazea Pitic, Goian Albu. Boieri veniți cu Ștefan: Oțel, Micu Craiu, Toma Cândea, Ilieș Modruz, Sălvinco Logofăt
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Prisaca lui Badin Straja odăi = sălașe Rădiu Neagului Pârâul Turbatei Runc Salce pripas tălmaci Siliștea lui Dominte Asan Beg han al Turcomanilor în Persia Duma Braz Stanciu Costea Dan Stibor Lazea Pitic boieri ai lui Aron V. în 1475 Vlaicu pârcălab Hotin Tăutu diac Nume proprii: Arhim la Neamț Agafia Anastasie egumen Andronic Anghelina Antohi Strătilă Anușca Toma logofăt Arsenie egumen Axinte Anșaru Avăr Balș Bârsan Benea Sima Boba Bodea vornic Boldiș Bore Borea Bozie Bren Brândușa Neted Brumar Bucium Boureanu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a vizitat Vatopedi D-na Oltea moare la Noembrie 1465 Hatmanul Șendrea a ținut pe Maria (sora lui Ștefan Vodă moartă în 1486) A fost înmormântată cași Șendrea, la Dolhești Alexandru, Petru și Bogdan August 1474 Stanciu și Mârza Fete pârcălab Roman Vlaicu staroste de Hotin și Duma fiul său Gangur Orhei Bodea vornic Boieri fără funcție Zbierea Buhtea Ion Ciocârlie, Luca și Bâlcu, pârcălabi de Cetatea Petrică Iachim Albă Neagu și Ivașcu " Chilia Mihău spătar Iuga vistiernic. Arbure Neamț Iuga
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
fost înmormântată cași Șendrea, la Dolhești Alexandru, Petru și Bogdan August 1474 Stanciu și Mârza Fete pârcălab Roman Vlaicu staroste de Hotin și Duma fiul său Gangur Orhei Bodea vornic Boieri fără funcție Zbierea Buhtea Ion Ciocârlie, Luca și Bâlcu, pârcălabi de Cetatea Petrică Iachim Albă Neagu și Ivașcu " Chilia Mihău spătar Iuga vistiernic. Arbure Neamț Iuga Postelnic Djabog paharnic Toma stolnic Ilea Huru comis Toma logofăt Aprod Armaș Aurar Cahnă bărbântă birău blidar bobou (pâslă?) haină deasupra Ce cați, mă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Lazăr Pitărel, vatavul Iosif dela Uimirceni Amfilohie Șendrea, arhim. Post Luni, Miercuri, Vineri, cu apă. Măria-Sa Chiajna Timoftei, dascălul de sârbie Postelnicul Grigorașcu Jora Toma lui Bogat Atman Grigorie Pogonat Gogolea Matiaș Croșca Ilia Alapiu Chiorul Înmormântarea lui Albu, pârcălab al cetății Neamțu. Înmormântarea se face la ? Concediu, bocitoare, poduri. Ilisafta. Sfat (alineat tăiat) Ceva cu hoți Drum la Oltea călugărița la un schit singuratic Pod umblător Lostrițe și lipani dela Bistrița erau repezite călări p. masa domnească. Ținut Cârligătura
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
face la ? Concediu, bocitoare, poduri. Ilisafta. Sfat (alineat tăiat) Ceva cu hoți Drum la Oltea călugărița la un schit singuratic Pod umblător Lostrițe și lipani dela Bistrița erau repezite călări p. masa domnească. Ținut Cârligătura capitala Tg. Frumos Roman, doi pârcălabi Vasluiu, ispravnic Bârlad, scaunul vornicului de T.d.J. cu doi vornici Tecuci doi pârcălabi Focșani, staroste de Putna Lăpușna doi pârcălabi Dorohoi scaunul M.V. de T.d.S. Hârlău, pârcălab Botoșani, Târgul Doamnei, cu Camaraș-adunător de venituri Cernăuți, spătarul cel mare Suceava portar
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
la Oltea călugărița la un schit singuratic Pod umblător Lostrițe și lipani dela Bistrița erau repezite călări p. masa domnească. Ținut Cârligătura capitala Tg. Frumos Roman, doi pârcălabi Vasluiu, ispravnic Bârlad, scaunul vornicului de T.d.J. cu doi vornici Tecuci doi pârcălabi Focșani, staroste de Putna Lăpușna doi pârcălabi Dorohoi scaunul M.V. de T.d.S. Hârlău, pârcălab Botoșani, Târgul Doamnei, cu Camaraș-adunător de venituri Cernăuți, spătarul cel mare Suceava portar și hatman oi bogarele Baia, vornic (mărunte) Maram noian abis ac bold spelcă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
Pod umblător Lostrițe și lipani dela Bistrița erau repezite călări p. masa domnească. Ținut Cârligătura capitala Tg. Frumos Roman, doi pârcălabi Vasluiu, ispravnic Bârlad, scaunul vornicului de T.d.J. cu doi vornici Tecuci doi pârcălabi Focșani, staroste de Putna Lăpușna doi pârcălabi Dorohoi scaunul M.V. de T.d.S. Hârlău, pârcălab Botoșani, Târgul Doamnei, cu Camaraș-adunător de venituri Cernăuți, spătarul cel mare Suceava portar și hatman oi bogarele Baia, vornic (mărunte) Maram noian abis ac bold spelcă stau pe ace andrea fibulă nouruscă s.
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
erau repezite călări p. masa domnească. Ținut Cârligătura capitala Tg. Frumos Roman, doi pârcălabi Vasluiu, ispravnic Bârlad, scaunul vornicului de T.d.J. cu doi vornici Tecuci doi pârcălabi Focșani, staroste de Putna Lăpușna doi pârcălabi Dorohoi scaunul M.V. de T.d.S. Hârlău, pârcălab Botoșani, Târgul Doamnei, cu Camaraș-adunător de venituri Cernăuți, spătarul cel mare Suceava portar și hatman oi bogarele Baia, vornic (mărunte) Maram noian abis ac bold spelcă stau pe ace andrea fibulă nouruscă s. aguridar anagnost slujitor la biserică lector la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
V. Veranțiu Despre fuga lui Petru-Vodă. Petru se desparte de boieri, care merg spre Soliman, trimițând înnainte pre Mihu, hatmanul. Petru însoțit de 150 călăreți și copii de casă pleacă înnainte spre Hotin. Deacolo voia să poată trece în Polonia. Pârcălabul îl respinge cu injurii. Petru apucă drumul înnapoi în lungul Nistrului, înconjurând pe dușmani, spre Transilvania. O parte din oameni, prădându-l îl părăsesc într-o noapte. A doua zi îl atacă hoții, prădându-l și cu greu îi respinge
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ei. Fusese înființată de Petru Movilă în 1631 și funcționase inițial ca un colegiu de teologie în cadrul așezământului de la Pecerskaia Lavra și mai apoi, de la mănăstirea kieveană, Bratska. Petru Movilă, moldovean de origine, descendent al familiei Movileștilor, fusese fiul marelui pârcălab Simeaon Movilă și nepotul domnitorului Ieremia Movilă și al Mitropolitului Moldovei, Gheorghe Movilă. Tocmai această descendență aleasă, însă, i-a pus copilăria și tinerețea sub semnul pribegiei. Desele schimbări de domni pe tronul Moldovei, precum și numeroasele rivalități politice în care
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
mai bine de o sută de ani înainte, în 1631, funcționase inițial ca un Colegiu de Teologie în cadrul Așezământului de la Pecerskaia Lavra și mai apoi, de la mănăstirea kieveană Bratska. Petru Movilă, moldovean de origine, descendent al familiei Movileștilor, fiul marelui pârcălab Simeon Movilă și nepotul domnitorului Moldovei, Ieremia Movilă și al Mitropolitului Gheorghe Movilă, fusese un om de o mare erudiție, educat în școlile Poloniei și ajuns prin învățătura și râvna sa duhovnicească, în 1633, Arhiepiscop și Mitropolit de Kiev, Galiția
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
de pe fruntea ta de fier, A credinții biruință căta orice cavaler. Eu? Îmi apăr sărăcia și nevoile și neamul!..." Există și o speculație, conform căreia Mihail, fiul lui Mircea, conte al secuilor, reușise să introducă două persoane de încredere ca pârcălabi în cetatea Branului, cu acordul tacit al lui Sigismund. Se pare că cei doi au rezistat până după moartea lui Mircea Vodă, "când lui Mihail i se luă Branul, în anul următor după începerea domniei sale"(1419). În secolul al XIV
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]
-
tătare să prade Moldova. Letopisețul Anonim al țării (zis și de la Bistrița) scrie laconic, fără să arate cauzele incursiunii. „În anul 6947 (1439) noiembrie 28, au venit tătarii și au prădat până la Botoșani”. De teama unei noi expediții de pustiire, pârcălabul Fedor de la Cetatea Albă a fost însărcinat cu pregătirile de apărare și la reconstruirea zidului orașului-port de pe limanul Nistrului. Tătarii lui Sed-Ahmet au pătruns, totuși, din nou în țară, pe la alt vad al Nistrului și, în 12 decembrie 1440, au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]