4,413 matches
-
trăirea lui împreună cu Iisus Hristos și în unire veșnică cu Dumnezeu. De bună seamă, suferin-ța îndurată aici pe pământ nu are comparație cu slava cerească de care s-a învrednicit. Mucenicul sau Martirul trăiește în comuniune cu Dumnezeu în viața pământească, iar după sfârșitul său locuiește în comuniune permanentă și neîncetată cu Domnul, în viața cea cerească, cu-noscând în mod desăvârșit fericirea deplină în iubirea dumnezeiască. El va primi însutit ceea ce a lăsat aici, împărățind împreună cu Iisus Hristos în veșnicie. Pentru
Sfinţii Martiri Brâncoveni / Drd. Stelian Gomboş [Corola-blog/BlogPost/93346_a_94638]
-
cărții, care, deși s-a urmărit acest lucru, nu a fost niciodată victimă, ci întotdeauna va fi consemnat (alături de ceilalți), de către posteritatea ce trebuie să fie cât mai obiectivă, drept eroul credinței, purtătorul Duhului Celui Dumnezeiesc în iadul lumii acesteia pământești, din a doua jumătate a secolului al XX - lea!... Scriitorul Răzvan Codrescu atenționează și subliniază faptul că „Viața lor merită cunoscută, nu pentru slava lor pământească, ci ca oamenii din zilele noastre înnegurate de atâtea rătăciri, urmări ale îndepărtării de
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
cât mai obiectivă, drept eroul credinței, purtătorul Duhului Celui Dumnezeiesc în iadul lumii acesteia pământești, din a doua jumătate a secolului al XX - lea!... Scriitorul Răzvan Codrescu atenționează și subliniază faptul că „Viața lor merită cunoscută, nu pentru slava lor pământească, ci ca oamenii din zilele noastre înnegurate de atâtea rătăciri, urmări ale îndepărtării de Dumnezeu, să știe că au existat în veacul al XX - lea asemenea aleși care s-au ridicat la puterea de credință și de jertfă a primilor
In memoriam: zece ani de la săvârşirea din această viaţă, pământească, a Părintelui Gheorghe Calciu Dumitreasa [Corola-blog/BlogPost/93415_a_94707]
-
cum să-mi pot exprima, cât mai bine, în câteva rânduri, aceste stări și sentimente față de Înaltpreasfinția Sa, acum, la împlinirea a trei ani de la nașterea sa în viața cea cerească, având aici, pe pământ, optzeci de ani de viață pământească, trăiți în spiritul bunei noastre înțelepciuni și cumințenii tradiționale și autentice a poporului nostru românesc... Constat, cu oarecare strângere de inimă, că nu este ușor să faci un asemenea lucru mai ales pentru unul ca mine care l-am cunoscut
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A TREI ANI DE LA MAREA SA TRECERE de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/383189_a_384518]
-
din 26 martie 2017 Toate Articolele Autorului Magnolii și vis de primăvară, Celestă simfonie a iubirii, Corole de o frumusețe rară În anotimpul dezmorțirii. Ca într-o tainică splendoare, Se zbate infinitul să renască, Magnolia înalță către soare Toată iubirea pământească. Veșmânt feeric în grădină, Magnolii svelte și candide, Mireasma florii lor, divină, Îmbată fluturii în crisalide. Îmbobocesc iubirile eterne, Pecetluite în pure săruturi, Iar primăvara ne așterne Magnolii și aripi de fluturi. Referință Bibliografică: Magnolii si aripi de fluturi / Ștefania
MAGNOLII SI ARIPI DE FLUTURI de ȘTEFANIA PETROV în ediţia nr. 2277 din 26 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383204_a_384533]
-
acolo unde le este locul și rostul!... Și din cauza acestei stări de fapt există o tensiune: între real și ireal, între istorie și Împărăția Lui Dumnezeu. Sau, mai concret, între idealul creștin: care este viața în Iisus Hristos și viața pământească pe care o ducem cu toții. Rezolvarea acestei antinomii, contradicții nu implică numai acțiunea umană ci și divină. Prin el, omul, a realizat prea puțin în planul sensului și a destinului său. Când singur vrea să se autodivinizeze, să se facă
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
întreg. Biserica este singura școală care nu se finalizează cu examenul de bacalaureat sau cu studiile de doctorat, ci rămâne permanent o școală spirituală pentru toată viața, care îndrumă oamenii să caute viața cerească veșnică, încă din timpul vieții lor pământești. În plus, ea este singurul spital care vindecă pe om de păcate prin iertare și prin cultivarea virtuților spre a dobândi sănătate sufletească și iubire curată pentru armonia în familie și societate. Așadar, Biserica este școală spirituală și spital duhovnicesc
VORBIREA DESPRE BISERICĂ ÎNTRE CURS ŞI DISCURS SAU A CUVÂNTA, ÎNTR-UN DUH CREŞTINESC, DESPRE CATEDRALA MÂNTUIRII NEAMULUI ROMÂNESC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1792 din 27 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/383114_a_384443]
-
emisfera sudică; în cea nordică a avut loc o lovitură de palat; cobori cu palmele spre șolduri; undeva, se întâlnesc șaptezeci de șefi de stat pentru a hotărî asupra sorții planetei; sunteți, acum, un animal cu două coloane vertebrale, globul pământesc dispare pentru o vreme, radioul își încetează, brusc, emisiunea. Lumea ca o roată, în sistemul Tao; în golul roții, timpul e suspendat: ai pătruns în Axis Mundi. Are loc explozia. Big-Bang-ul din care se va naște un nou Univers; nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
d’una donna disdegnosa La qual m’ha tolto il cor per suo valore. Dante se aprinse, recunoscând Începutul uneia dintre canțonele pe care i le Închinase Beatricei. Era indignat că cineva o putea considera potrivită pentru a cânta frumusețea pământească a unei dansatoare. Era gata-gata să reacționeze cu vehemență, dar se Înfrână. Poate că Antonio nu voise să Îl jignească, ci, dimpotrivă, să Îi aducă un omagiu. — De altminteri, marele Solomon și-a plecat Înțelepciunea la dorința reginei din Saba
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
pe ce să stăruie În sarcasmul lui, Însă mai apoi schimă subiectul, revenind la accentele frivole de cu puțin timp În urmă. Am asistat la Înscăunarea voastră la San Piero. O ceremonie impresionantă, cu adevărat. Puterea cerului Îmbinată cu forța pământească. M-am bucurat pentru șansele mele: o prietenie puternică e cea mai bună merinde pentru un surghiunit. Priorul deveni rigid. — Erai și dumneata la San Piero, la idele lui iunie? Dar când ai sosit În oraș? — De trei zile. Taman
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
mă plec dinaintea funcției dumitale, a Învățăturii și a tăriei credinței dumitale. Faptul că Însăși căpetenia Inchiziției Împarte atâta milostenie e un izvor de speranță pentru noi toți. Aceasta Întărește credința umililor păcătoși cum sunt și eu. Dar inspectarea rămășițelor pământești face parte din riturile de rămas bun? Credeam că domniilor voastre vă e rezervată Îngrijirea spiritului și pioaselor femei aceea a trupurilor, răspunse ironic poetul. Dominicanul rămase impasibil. Dante se apropie și mai mult. Era nerăbdător să a priceapă la ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Poetul, după surpriza inițială, cântă strofa a doua, iar apoi din nou Cecco intonă versurile următoare, până la sfârșit. După câteva momente de tăcere, În care armonia glasurilor parcă Își păstră ecourile În sală, astrologul Își reluă vorba. — Ai nemurit obiectul pământesc al pasiunilor dumitale. Vai, timpurile nenorocite pe care le trăim Împiedică așa ceva, dar, Într-o altă epocă, Beatrice a dumitale ar fi fost Înălțată la treapta de stea, În virtutea versurilor extraordinare ale domniei tale. Așa cum s-a Întâmplat cu Berenice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
munte la antipozi, În mijlocul unei mări clocotitoare. Cine știe căror locuitori le hărăzise Dumnezeu o asemenea viziune? Silueta Antiliei prinse contur dinaintea ochilor săi. Poate că străbunii noștri dintru Început erau ca ea, se gândi. Poate că așa era paradisul pământesc. Mângâie cu mâna colierul de pietre verzi ascuns sub vestă. Nemurirea. Da, o va avea. MULȚUMIRI Multă lume a colaborat la Întocmirea și la tipărirea acestui roman. Care este, În definitiv, asemenea tuturor operelor fanteziei, un precipitat de glasuri, imagini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1916_a_3241]
-
Vă amintiți că la sfârșitul fiecărei zile, ca și la sfârșitul lucrării, Biblia consemnează repetarea unei scene: constructorul contemplă rezultatul și Își declară satisfacția: Și a văzut Dumnezeu că este bine. Ne aflăm, parcă, pe un șantier dintre cele mai pământești cu putință, unde beneficiarul (care se identifică, În cazul de față, cu executantul) procedează la recepția - mai Întâi parțială, apoi finală - a lucrării. Aici ar fi mai multe de discutat. Ce vrea să Însemne acest: Și a văzut Dumnezeu că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
neînțeles și le-a tăiat macaroana veșniciei, ca unor nerecunoscători ce se aflau, Atotputernicul a pierdut din vedere să le preschimbe, lor și urmașilor lor, actul divin de proprietate, de, cu adevărat, sacră proprietate, În contract de cesionare a bunurilor pământești, așa cum reclama noua rânduială instituită prin voința Lui: la viață limitată, drepturi limitate și, de aici, toată Încurcătura și toată nenorocirea ce s-au abătut asupra sărmanilor nevinovați de amnezia Tatălui, amplificându-se cu timpul și accentuându-se progresiv și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1884_a_3209]
-
Începutul și sfîrșitul una sînt și În fața infinitului binele și răul nu mai au nici o valoare și morala asta veche peticită pe care ne-o tot punem dinainte ca să ne acopere rușinea nu mai face doi bani nici măcar În fața instanțelor pămîntești ar putea ea să mă creadă nu m-ar blestema și nu m-ar scuipa În față ca pe o eretică socotindu-mă de o teapă cu acei anticriști profanatori de lăcașuri sfinte asupra cărora se abate teribila ură a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
cu jaluzelele pe jumătate trase și cu fotolii Îmbrăcate În piele sintetică se află Charlie Chaplin, pirpiriu, negricios, cu mustăcioară mică, cu ochi sfioși și cu sacou ponosit alunecîndu-i de pe umerii ascuțiți, interpretează rolul dictatorului ridicol, jucîndu-se cu un glob pămîntesc pe care În loc de continente sînt niște biete portrete umane. Pe chipul lui Charlie Chaplin se așterne o tristețe iremediabilă. Îmi pare rău, noi am Încercat totul, nu vă reproșăm nimic, vă rog să ne credeți, ne-am gîndit numai la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
este atît de adevărat Încît nouă ni se pare anormal. Scriu În neștire, de treizeci de ani scriu În neștire, mă bălăcesc În sîngele balaurului ca blîndul Siegfried și cînd cred că În sfîrșit am devenit invulnerabilă la toate armele pămîntești, vine dintr-o praștie o piatră și gata - rămîn În drum, zac În praf, nimic nu se mai poate recupera la valoarea inițială cînd locul vulnerabil nu e În spate, ci În creier. Ca toate locurile În care existența se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
O înșală pe Gizike și i-o spune pe șleau, dar Gizike îi râde în nas: „Și eu pe tine, îngerașule“. E sigur că va ajunge la marginea prăpastiei și în curând scriitor. „25 decembrie. Despre minunatele neajunsuri ale vieții pământești. Mi-am început romanul.“ Primăvara. Se apucă de altceva în loc de scris. „Sunt tare nenorocit, nu-i așa?“ notează el în carnet. Visează prima oară în ziua de Paști. Un înger își scoate etalonul, îl măsoară după el și îl găsește
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
povestit el - din cabină în cabină, de la un aparat la altul și patruzeci de zile n-am închis ochii. Mi s-a umplut fața de riduri. Mă uitam cum plângeam pe ecran, mă durea capul. Nu aveam decât trei întrebări pământești: De unde? Încotro? De ce? Și numai dumitale îți spun că n-am pus piciorul pe Lună. Da, m-am culcat pe burtă, m-am întins din ușa cabinei, cu ochii închiși, ca să așez lucrurile pe care le-au trimis și să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
O să poarte o mască, pentru că așa sunt indicațiile, chițibușare. Dar, dacă deja e vorba de ceva atât de delicat, poți avea încredere în el. Ceea ce urmează nu e penibil, ci mă doare. Cu toate că ustensilele sunt perfecte. Aproape de nemăsurat cu etaloanele pământești. Cu o glugă albă, sterilă pe cap. Ochii lui mă străpung din fanta măștii ca o lamă de bisturiu. Mă măsoară din dosul ei, dar, dacă l-aș privi, aș ști și eu totul despre el. — Înțeleg perfect situația în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2123_a_3448]
-
un univers întreg. Voi ce-aveți? O mașină pe care o folosești ca să ucizi când conduci după ce ai băut vin? O casă care poate ușor să se transforme într-un loc de păcat? O afacere din care-ți tragi bogățiile pământești care te duc la păcat? Astăzi, națiunea noastră duce o luptă pe viață și pe moarte cu diavolul. În tabere, fetele dansează cu marinari și soldați și mai știu eu ce. La centrele U.S.O din orașele noastre, fetele se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2063_a_3388]
-
Era ca o eliberare dintr-un pământ care nu dăduse roade, înflorind doar pentru plăcerea nu știu cui, cineva ascuns în toate, care făcea risipă de forțe și mister. În spatele vieții se țesea o ceață deasă. În ea urmau să dispară resturile pământești cu numele Tua și Natanael. Nimeni nu putea explica de ce fusese așa și nu altfel. După câteva luni se ridicase o piatră funerară cu inscripția: „Uniți dincolo de morminte.“ SCHIMBARE DE PENE Străin am venit odată în acest loc, străin voi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1993_a_3318]
-
pe care îi avusese vreodată omenirea. Sigur, mulți spuneau aceste lucruri cu jumătate de gură, printre dinți sau dând acatiste la biserică pentru moartea lui, dar adevărul era că Mircea era pur și simplu un talent recunoscut pe întreg globul pământesc și care mai avea parte în mod constant și de critică foarte bună. În momentul de care vorbim, Mircea abia împlinise așadar cincizeci de ani, avea o familie frumoasă și fericită, dar și o mare problemă. Una capitală. Și cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]
-
acesta străin mie, în care simt că îmi voi pierde viața. Fă o minune, Dumnezeule, și scapă-mă din locul acesta al pierzaniei! Numai că ceea ce trăiesc și văd nu este deloc un vis, contrar a ceea ce credeam despre viața pământească de amar de ani. Blocat la capătul gândurilor, la finalul lor, acolo unde nici o judecată umană nu poate merge mai departe, acolo unde o luciditate stelară îngheață trăirile și sentimentele, lăsând loc luminii științei și a tuturor artelor, mă văd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2045_a_3370]