1,307 matches
-
aceasta, Sfântul filocalic a răspuns : „Cât privește umflăturile roșii și despre boală, ele i‑au venit Avei pentru că a luat odată slavă de la oameni peste măsură ; deci pen‑ tru ca să nu‑l Îndumnezeiască oamenii. De fapt, el s‑a făcut părtaș cu adevărat de Sfântul Duh și de desăvârșire. De aceea a acoperit Dumnezeu, prin aparența aceasta, slava omului, ca să prisosească și mai mult În el slava lui Dumnezeu”29. Sfântul Cuvios Paladie, episcop al Elenopololisului din Bitinia, pomenit de Biserica
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
de pretutindeni și dintotdeauna. În Actele martirice sunt nenumărate astfel de episoade paradigmatice : „Probus zise : Ori aduci jertfă, ori te pun la chinuriă. 132 Suferința și creșterea spirituală Montanus răspunse : «Mă bucur dacă ai să faci așa, ca să mă aflu părtaș la patimile Stăpânului meu, Hristosă. Atunci Probus dă poruncă să fie pus la chinuri ; și când era mai crud muncit, Probus Îl Întrebă : «Ce zici, Montanus, aduci jertfă zeilor ?ă Montanus răspunse : «Aduc jertfă prin acest chin Dumnezeului meu, Căruia
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Vedeți Însă că Dumnezeu n‑a uitat cererea mea și mi‑a dat această binefacere după atâția ani ! Acum nu‑L rog pe Dumnezeu să‑mi ia ce I‑am cerut. Mă bucur că o am, ca să fiu și eu părtaș la Patimile Lui, din multa mea iubire. Am certarea lui Dumnezeu. «Căci pe cine Îl iubește, Domnul Îl ceartăă (Evrei 12, 6). Boala mea este o deosebită bunăvoință a lui Dumnezeu, Care mă cheamă să pătrund În taina iubirii Lui
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
creștin Înseamnă și a ridica crucea și a‑L urma pe Hristos. „(...) Hristos a pătimit pentru voi, lăsându‑vă pildă, ca să pășiți pe urmele Lui”. (I Petru 2, 21). Suferința este parte a căii credinciosului către ceruri. „Ci, Întrucât sunteți părtași la suferințele lui Hristos, bucurați‑vă, pentru ca și la arătarea slavei Lui să vă bucurați cu bucurie mare”. (I Petru 4, 13). În scrierile Sfinților Părinți ni se arată că, după cum Domnul, trecând prin suferințe și răstignire, a fost slăvit
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
Iisus, Domnul meu, pentru Care m‑am lipsit de toate și le privesc drept gunoaie, ca pe Hristos să dobân‑ desc, și să mă aflu Întru El... ca să‑L cunosc pe El și puterea Învierii Lui și să fiu primit părtaș la patimile Lui, făcându‑mă asemenea cu El În moartea Lui” (Filipeni 3, 8‑10). Citind aceste cuvinte, și analizându‑le putem lesne conchide că ele aduc lumină asupra locului suferinței În viața creștină. Am putea rezuma mare parte din
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
și ne transfi‑ gurează. Ea se referă deci la o Împărtășire reală Între cre‑ dincios și Hristos. Dar este o Împărtășire inegală. Îi dăm lui Hristos păcatele și mortalitatea noastră, iar El ne dăruiește neprihănirea și slava Sa, ne face părtași la suferințele Lui ca să ne bucurăm și de slava Sa cerească (I Petru 4, 12‑14). Suferința este parte a unui Întreg mai mare. Este legătura dintre starea noastră prezentă de singurătate și starea noas‑ tră viitoare de slavă. Teologia
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pre‑ zența și chemarea și Îi supune la suferințe. „Preaiubiților, nu vă mirați de Încercarea de foc din mijlocul vostru, care a venit peste voi ca să vă Încerce, ca și cum vi s‑ar Întâmpla ceva străin ; dimpotrivă, bucurați‑vă, Întrucât sunteți părtași la suferințele lui Hristos, ca să vă bucurați și să vă Învese‑ liți și la arătarea slavei Lui” (I Petru 4, 12‑14). Suferința nu este un semn al Îndepărtării de fiii Împărăției, ci o pecete distinctivă a apartenenței la ea
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
4). Bolile, suferințele, Încercă‑ rile, necazurile, marcate de durere și angoasă, apar ca o transpunere a Pătimirilor Domnului, dar nădejdea, „mica Înviere”, nu lipsește acestei stări, așa după cum remarcă și Sfântul Cuvios Maxim Mărturisitorul că cei ce s‑au făcut „părtași asemănării morții Lui prin pătimirile lor, se vor face părtași și Învierii Lui”252. Și Cuviosul Paisie Aghioritul remarcă faptul că viața aceasta „nu este locul nostru de sălășluire. Are bucurii, dar și tristeți. Loviturile Încercă‑ rilor și ale strâmtorărilor
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
angoasă, apar ca o transpunere a Pătimirilor Domnului, dar nădejdea, „mica Înviere”, nu lipsește acestei stări, așa după cum remarcă și Sfântul Cuvios Maxim Mărturisitorul că cei ce s‑au făcut „părtași asemănării morții Lui prin pătimirile lor, se vor face părtași și Învierii Lui”252. Și Cuviosul Paisie Aghioritul remarcă faptul că viața aceasta „nu este locul nostru de sălășluire. Are bucurii, dar și tristeți. Loviturile Încercă‑ rilor și ale strâmtorărilor sunt indispensabile pentru cură‑ ția sufletului nostru. Orice Încercare și
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
pierdut, ci timp Înveșnicit, sfințit și aducător de bucurie”292. Boala Îl poate face pe cel suferind să fie mai receptiv la cuvintele Evangheliei, Îl conduce către o viață reînnoită, Hristos Însuși coborând În iadul suferințelor lui și făcându‑l părtaș Învierii Sale. Datorită rugăciunii, boala trupului nu slăbește bolnavului tăria sufletului. „Stai la rugăciune În ceasul pătimirii tale, ca să se risipească mai degrabă amă‑ răciunea ta”293. Rugăciunea aduce celui ce se roagă ajutor harismatic. Prin rugăciune se purifică Întreaga
SUFERINŢA ŞI CREŞTEREA SPIRITUALĂ, Ediţia a II‑a, revăzută by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/168_a_136]
-
mare campioană Nadia are umor, consimte că n-a plecat din țară în ’83, ci în ’89, pentru că n-a găsit locuri libere în avion. Cu toții își lipesc astfel numele și personalitățile de monolitul de la Deva și, indirect, se fac părtași cu testele de virginitate și cu deschisul scrisorilor. Pe lîngă asemenea soliști de renume, părinții de performanță nu sînt decît niște coriști de rînd, care înalță o odă valorilor primitivismului. ianuarie 2004 Încăierări contemporane Bătaia e ruptă din Rai, pentru
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
Fără Îndoială că aici nu se vorbește de trupul carnal, ci mai degrabă de sufletul nostru Împreună cu toate facultățile și puterile lui. Cuvântul ,,trup“, În acest caz, vizează sensul mistic. Datorită unirii mistice euharistice directe cu Hristos, omul se face părtaș la o ,,cununie“ de viață intimă, nevăzută, dar reală cu El. Prin această unire Hristos viază În noi și noi viem În El ca niște mădulare ale trupului Său mistic 2. Creștinii sunt din acest motiv pe deplin Încredințați că
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
și Sângele lui Hristos. ,, În chipul pâinii ți se dă Trupul, iar În chipul vinului ți se dă Sângele lui Hristos, unit Într-un singur trup și Sângele lui se răspândesc În mădularele noastre. Astfel, după cuvintele fericitului Petru, ajungem părtași firii dumnezeiești”. Prin primirea Trupului și Sângelui lui Hristos, ,,focul regenerator”, se desăvârșește integrarea sau adopțiunea noastră ca membru ale trupului mistic al său. Măreția tainei Euharistiei se desprinde mai ales din dubla calitate a ei, de Jertfă și de
Din suflet de creștin. Ediția a V-a by Marius Daniel Dobrin () [Corola-publishinghouse/Science/91775_a_92298]
-
aventurii indiene, pe care o anticipau cu o lejeritate Îngrijorătoare pentru propria lor inteligență. Amestecul de percepție eronată și de suflu direct este imens: nu putem aprecia cum ar fi reacționat același mediu cultural dacă Eliade Întârzia să-i facă părtași la aceste experiențe. Cum se reîntorsese Însă Eliade din India? Chemat de tatăl său pentru a-și satisface serviciul militar 2. Episodul arată, la limită, figura unui Eliade mai atras de datorie (descinsă din profesiunea tatălui) chiar decât În perioada
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
apele primordiale, ele fiind anterioare pământului și prin care un animal (care precede și el omul) trece să realizeze locul de unde va apare țărmul. Adeseori Dumnezeu este însoțit în creație de diavol subliniind antagonismul și companionajul necesar cosmogenezei. Ei devin părtași ai creației și astfel mitologia explică persistența răului în lume. Mircea Eliade descrie acest mit în folclorul românesc. Dumnezeu îl instruiește pe diavol să extragă pământul din ape și îi îndrumă încercările. După apariția primei palme de pământ el intră
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
printre duhurile care neagă Cel mai ușor ești tu de suportat’’ Dar exista totuși o justificare pentru aceasta la care Dumnezeu participă: „Activitatea omului atât de lesne lâncezește, Odihna el prea grabnic și-o dorește De-aceea bucuros îi dau părtaș pe unul care ațâță, Pe unul care, deși diavol, nevoit e să creeze.’’ Diavolul se plânge că omul a fost înzestrat cu acea amăgitoare lumină denumită rațiune, dar care îl face pe om mai bestie decat orice bestie din iad
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
ar fi „născut din nou” la momentul convertirii. Evaluarea evenimentelor vieții anterioare perioadei de tranziție este determinată în întregime de valorile lui actuale. Printre puținele exemple pe care le dă din primul capitol al vieții, Ian povestește cum a devenit părtaș, din greșeală, la o infracțiune minoră (ceva de natură kafkiană), alegându-se astfel cu cazier (pe care el îl etichetază ca fiind „o pată”). Drept urmare, nu a putut deveni polițist, așa cum sperase o vreme. Acest ghinion a fost, în orice
[Corola-publishinghouse/Science/1883_a_3208]
-
care l-a trăit, a cărei experiență concretă a avut-o, alături de magistrul său, posibilitatea experienței critice viitoare. Acestei experiențe viitoare, Edwin Black îi deschide porțile cu pașii săi, în anul 1965, și acestei experiențe ne invită să îi fim părtași în întreprinderea critică. Acesta este "pariul" lui Black în privința fiecăruia dintre noi, cei care îl citim, și "miza" sa în ce ne privește. Acestui fapt îi datorăm grija și atenția, răbdarea și abnegația cu care ne-a ghidat prin labirintul
[Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
6)”<footnote Ioan Bunea, op. cit., p. 25. footnote>. Însă, la sus-numitele precizări contestatare, mai putem menționa, pe de o parte, că cei ce se botezau aveau ei înșiși copii ce nu erau absolviți de păcatul strămoșesc, la care cu toții suntem părtași (Rom. 5, 12-19), deci au și pruncii ceva care trebuie să li se șteargă, neexistând altă posibilitate de a-i scuti de aceasta, iar pe de altă parte, cei ce se botezaseră au putut avea copii după aceea, prin urmare
Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/133_a_425]
-
suscită la ură. Personalități uriașe se întâlnesc la Conferința de la Seelisberg în 1947, evrei și creștini deopotrivă, având ca scop combaterea antisemitismului. Faptul că evreii au fost considerați deicizi trebuia respins, chiar și mențiunea că nu toți evreii ar fi părtași la uciderea lui Dumnezeu. Cine -și garantează mie, argumentează Șafran, că admițând că unii evrei sunt deicizi, eu nu sunt urmașul acelora? - Dorul de Sion. Europa anilor 40 și-a tratat cu câinoșenie semenii evrei, conlocuitorii ai săi. Nazismul a
Responsabilitatea de a fi intelectual by Valeria Roşca () [Corola-publishinghouse/Science/91718_a_93229]
-
redacta, cu M. Pastia și D. A Țăranu, „Votul universal”. Sprijină reformismul liberal și „poporanismul luminat” promovat de Spiru Haret în cultură, pledând pentru rolul moral, dar și pentru rostul pragmatic al intelectualului în „renașterea țării”; el însuși regăsindu-se părtaș la toate inițiativele de seamă ce tind la crearea unui climat și la formarea în orașul dunărean a unor instituții cu tradiție durabilă: școlile de adulți, Cercul „Analelor” sau Universitatea Populară îl consemnează printre fondatori. Încurajarea forțelor locale și stimularea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285972_a_287301]
-
libertate de acțiune. Cu un instinct de mare jucător, Vlaicu se repliază într-o indescifrabilă complezență, contrariind până și pe cei mai apropiați, care ajung să-l suspecteze de trădare; însingurarea lui îndurerată ascunde însă cheia ingenioasei manevre la care părtaș va fi doar taciturnul sfetnic Român Gruie. Cu o mască - poate prea accentuată - de smerenie și falsă umilință, de resemnare și molatecă supușenie, Vlaicu își asumă rolul ingrat al unui domnitor aparent bicisnic, temător și șovăielnic. Astfel poate urzi, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
cel care, fascinat de putere, dar incapabil să îi înțeleagă mecanismele intime, încearcă să-și prevină prietenii ce urmează a fi executați în virtutea unui plan diabolic imaginat de dictatorul Don Athanasios, plan la care personajul central este, în primă instanță, părtaș. Romanul Apa își plasează acțiunea în epoca tulbure de la sfârșitul celui de-al doilea război mondial, când, pe fondul foametei și al disoluției autorității statului, apar bande bine organizate de speculanți, și aduce în scenă un tip de personaj diferit
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287655_a_288984]
-
gesturi căutat inocente; uimirea sa în față feeriei naturii era totala, de nimic condiționată. A pictat cu egală bucurie și om și cer și floare și pasăre, felurite jivine și în toate, dăruirea a fost una, minunile înfățișate făcându-l părtaș la propria lor puritate...”. ( ziarul „Renașterea bănățeană” Timișoara, 27 sept. 1993, articolul Pictorii naivi bănățeni de Andrei Medinski) „Cristea nu a părăsit nici un moment sensul predominat liric al imaginii, pe care-l purta cu sine, ci și-a îndreptat eforturile
50 de ani de art? naiv? ?n Rom?nia:enciclopedie by Costel Iftinchi () [Corola-publishinghouse/Science/84035_a_85360]
-
și nu era odinioară, nici nu a venit, nu vine și nu este acum, nici nu va veni apoi, nu va ajunge să fie și nu va fi. — E adevărul adevărat. — Dar este cu putință ca vreun lucru să fie părtaș ființei altfel decât într-unul din felurile de mai sus? — Nu este cu putință. — Prin urmare, la faptul de a fi Unu nu ia parte în nici un fel. — S-ar părea că nu. — Dar atunci Unul nici nu ființează în
Despre ierarhiile divine: fascinaţia Unului şi lumile din noi – temeiuri pentru pacea religiilor by Madeea Axinciuc () [Corola-publishinghouse/Science/1359_a_2887]