643 matches
-
tu crezi. — Cred că pot, spuse ea privindu-mă fix în ochi. — Poți? am întrebat-o uimit. Poți crede? — Cred că da. — Gândește-te bine! E foarte important. Dacă poți crede, indiferent despre ce e vorba, înseamnă că ai o părticică de suflet care lucrează în sensul ăsta. Înțelegi? Când spui că poți crede, înseamnă că ești capabilă să lași loc dezamăgirilor. De la dezamăgiri se ajunge la trădare și de-acolo, la disperare. Cam așa ceva îți oferă sufletul. Ai suflet? — Nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2038_a_3363]
-
rămânea doaga uscată! Și i-am zis: "Domnule general, ce faceți domnule? Păi, ia uitați-vă la țăranii ăia cum vă privesc, nu-i păcat că sunteți general?" "Dragă, eu sunt general, dar vreau să trăiesc!" " Asta e doar o părticică din viață, dar sunteți compromis total! Credeți că asta vă menține viața? Eu am să trăiesc fără să fac ceea ce faceți dumneavoastră". Erau oameni care au căzut complet. Fac o mică paranteză, ca să vedeți în ce consta nebunia lor. Ni
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Ba da, dar era vară și era în vacanță la bunici. Că bunicii lui din partea mamei au spus, după moartea soției, să-l las la ei un an de zile - intrase în clasa I-a -, să fie la ei o părticică din fiica lor. Eu le-am înțeles durerea lor, a fost mai greu pentru ei să înțeleagă durerea mea. Ce-au făcut? Îmi scrie unchiul meu: "vino la Murgeni pentru că ceva nu este în regulă!" Ce-au făcut socrii mei
Exil în propria țară by Constantin Ilaș () [Corola-publishinghouse/Science/84954_a_85739]
-
Claca (boierescul) este desființată pentru de-a pururi și de astăzi „voi sunteți proprietari liberi pe locurile supuse stăpânirii voastre în întinderea hotărâtă prin legile în ființă De astăzi, continua Proclamația, voi sunteți stăpâni pe brațele voastre; voi aveți o părticică de pământ, proprietate și moșie a voastră; de astăzi voi aveți o Patrie de iubit și de apărat. „Ingrijiți-vă de vetrele satelor voastre care de astăzi devin comune, neatârnate și locașuri statornicite ale voastre de care nimeni nu vă mai
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
o Rusie care trebuie cât de cât să colaboreze, dacă nu vrei să ai complicații eterne în Caucaz... Deci, față de această situație, eu cred că a trece așa, foarte repede, peste factorul rusesc și a spune „noi suntem acum o părticică din marea putere americană sau din superputerea americană și cu asta ne vom impune agenda noastră, pentru că americanii sunt cu noi”, nu, nu cred că așa stau lucrurile, iar dacă ne referim la UE, cred că este și mai rău
Întotdeauna loial by Mihai Răzvan Ungureanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/2017_a_3342]
-
exileze. Azi, dimpotrivă. Emigrațiile din zilele noastre au o menire născută din chiar cauzele emigrării, cu un țel precis, pe care îl pot atinge, prin mijlocirea unei acțiuni care stă în puterile lor. Menirea emigrației este de a conserva o părticică din ființa neamului în stadiul pur, nealterată, neîntinată de cotropitori. }elul ei este de a ajuta la eliberarea patriei de sub stăpînirea vrăjmașilor, scăpînd-o astfel de la o pieire lentă și sigură". Un conspect pe care l-ar putea prelua istoricii și
"Judecățile viitorimii" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11364_a_12689]
-
a transforma totul într-o comedie. Intenția ironică este uneori prea vizibilă, într-o notă forțată, de pildă în descrierea ironică a bătăii că ocupație serioasă, activitate pozitivă și productivă: "Vasile... și-a lovit conștiincios și sistematic prietenul peste fiecare părticică a corpului" (EZ ep, 262, 1993, 2); " Intuind scopul vizitei, Bratu a prins a-și părui cu simt de răspundere vecină" (EZ 1567, 1997, 8). Dacă în cazul bătăii indiferență ironică a acestor relatări mai mult sau mai putin istețe
Despre bătăi bune by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17645_a_18970]
-
debandadei foștilor lor aliați. Am trăit printre ei pretutindeni, în spitale, pe front, chiar și în tranșee, i-am văzut înfometați, scheletici, renăscând la viață, redevenind ființe sănătoase și puternice. Juraseră să reziste ca un zid pentru a apăra ultima părticică de pământ românesc care era încă al nostru"”. În timpul războiului, Ferdinand și mai ales Maria au contribuit esențial la concentrarea efortului de război și la păstrarea moralului armatei, deși încheierea de către Rusia a unui tratat de pace separat a provocat
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
încă decupează alte părticele pentru cuminecarea credincioșilor, iar aceste părticele se pun pe un alt disc. Totuși, s-a dezvoltat un simbolism al discului, încât el este icoana întregii Biserici. Agnețul («mielușelul») îl închipuie pe Iisus; la dreapta lui stă părticica ce o închipuie pe fecioara Maria; la stânga sunt părticelele sfinților; iar în fața agnețului sunt părticelele pentru cei vii și pentru cei morți. La slavi, dintre aceste ultime părticele, trei sunt mai mari decât celelalte, reprezentând autoritățile. Ceremonia proscomidiei (protezei) începe
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
celelalte, reprezentând autoritățile. Ceremonia proscomidiei (protezei) începe prin troparul vinerii mari. Apoi slujitorul decupează agnețul din prescură, rostind versete din cartea Isaia, capitulul 53. Apoi varsă vin și apă în potir, rostind versetul de la Ioan 19:34. Apoi decupează o părticică piramidală în cinstea Mariei, și nouă alte părticele în cinstea sfinților, după nouă categorii. În cele din urmă taie bucățelele în cinstea viilor și morților. Peste disc este așezat asteriscul: două semicercuri metalice încrucișate. Se pune un văl peste disc
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
antidoron sau eulogii), ce urmează a fi împărțite credincioșilor ce nu se cuminecă. Slavii folosesc cinci prescuri, iar grecii doar una. Agnețul are patru părți: IC («Iisus») - XC («Christos») - NI - KA (în greacă "nika"= «învinge»). La frângerea pâinii, înainte de cuminecare, părticica IC va fi pusă în potir. Pentru a nu aglomera potirul, liturgiștii contemporani nu pun în potir decât o firimitură smulsă din părticica IC. Părticica XC va fi tiată în atâtea bucăți câți clerici, și cu aceasta se vor cumineca
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
patru părți: IC («Iisus») - XC («Christos») - NI - KA (în greacă "nika"= «învinge»). La frângerea pâinii, înainte de cuminecare, părticica IC va fi pusă în potir. Pentru a nu aglomera potirul, liturgiștii contemporani nu pun în potir decât o firimitură smulsă din părticica IC. Părticica XC va fi tiată în atâtea bucăți câți clerici, și cu aceasta se vor cumineca clericii. Părticelele NI-KA vor fi tăiate în mai multe bucățele, pentru cuminecarea credincioșilor. Ceea ce e specific în ritul bizantin: crezul se rostește
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
IC («Iisus») - XC («Christos») - NI - KA (în greacă "nika"= «învinge»). La frângerea pâinii, înainte de cuminecare, părticica IC va fi pusă în potir. Pentru a nu aglomera potirul, liturgiștii contemporani nu pun în potir decât o firimitură smulsă din părticica IC. Părticica XC va fi tiată în atâtea bucăți câți clerici, și cu aceasta se vor cumineca clericii. Părticelele NI-KA vor fi tăiate în mai multe bucățele, pentru cuminecarea credincioșilor. Ceea ce e specific în ritul bizantin: crezul se rostește între aducerea
Ritul bizantin () [Corola-website/Science/298752_a_300081]
-
ulterior patriarhi ai României). Printre monahii care au viețuit aici sunt de menționat monahii Antonie Plămădeală (viitor mitropolit al Ardealului) și Calinic Dumitriu (stareț al acestei mănăstiri între anii 1990-1991 și viitor episcop). Printre odoarele bisericii sunt de menționat o părticică din moaștele Sfântului Nicolae, o părticică din moaștele Sfântului Serafim de Sarov și o părticică din lemnul Sfintei Cruci, donată de Biserica Ortodoxă Greacă. Biserica a fost ctitorită în anul 1542 de către Petru Rareș și extinsă în perioada 1611-1617 de către
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
care au viețuit aici sunt de menționat monahii Antonie Plămădeală (viitor mitropolit al Ardealului) și Calinic Dumitriu (stareț al acestei mănăstiri între anii 1990-1991 și viitor episcop). Printre odoarele bisericii sunt de menționat o părticică din moaștele Sfântului Nicolae, o părticică din moaștele Sfântului Serafim de Sarov și o părticică din lemnul Sfintei Cruci, donată de Biserica Ortodoxă Greacă. Biserica a fost ctitorită în anul 1542 de către Petru Rareș și extinsă în perioada 1611-1617 de către vornicul Costea Băcioc. Este de remarcat
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
Plămădeală (viitor mitropolit al Ardealului) și Calinic Dumitriu (stareț al acestei mănăstiri între anii 1990-1991 și viitor episcop). Printre odoarele bisericii sunt de menționat o părticică din moaștele Sfântului Nicolae, o părticică din moaștele Sfântului Serafim de Sarov și o părticică din lemnul Sfintei Cruci, donată de Biserica Ortodoxă Greacă. Biserica a fost ctitorită în anul 1542 de către Petru Rareș și extinsă în perioada 1611-1617 de către vornicul Costea Băcioc. Este de remarcat decorația picturală a bisericii, datorită fidelității cu care pictorul
Mănăstirea Râșca () [Corola-website/Science/308496_a_309825]
-
Acoperământ de pe Racla Sf. Mina din Egipt. Ulterior, la 11 iunie 2003, Mănăstirea a primit Sfânta Icoană "Axionița", care fusese pictată cu 21 de ani în urmă. Peste un an, la 11 iunie 2004, s-au adus de la Ierusalim o părticică din Lemnul Sfintei Cruci și părticele din moaștele Sf. Mucenici Modest și Ermoghen. În anul următor, 2005, Mănăstirea a primit părticele din moaștele Sf. Ierarh Ioan Gură de Aur, Sf. Ierarh Ghenadie și Sf. Mare Mucenic Pantelimon. Tot în același
Mănăstirea Sfântul Mina din Roșiori () [Corola-website/Science/308509_a_309838]
-
Chișinău . La 7 mai 2009, Episcopul Petru a adus de la Mănăstirea „Sfânta Cuvioasa Parascheva” spre închinare în Biserica „Sfintele Mucenițe Vera, Nadejda, Liubovi și mama lor Sofia” din municipiul Chișinău, câteva din cele mai mari sfințenii ale întregului Creștinism: o părticică din Coroana de Spini a Mântuitorului, o părticică dintr-unul din cuiele cu care a fost răstignit Iisus Hristos, o părticică din lemnul Sfintei Cruci, precum și o părticică din moaștele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință, o părticică din
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
adus de la Mănăstirea „Sfânta Cuvioasa Parascheva” spre închinare în Biserica „Sfintele Mucenițe Vera, Nadejda, Liubovi și mama lor Sofia” din municipiul Chișinău, câteva din cele mai mari sfințenii ale întregului Creștinism: o părticică din Coroana de Spini a Mântuitorului, o părticică dintr-unul din cuiele cu care a fost răstignit Iisus Hristos, o părticică din lemnul Sfintei Cruci, precum și o părticică din moaștele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință, o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei și
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
Nadejda, Liubovi și mama lor Sofia” din municipiul Chișinău, câteva din cele mai mari sfințenii ale întregului Creștinism: o părticică din Coroana de Spini a Mântuitorului, o părticică dintr-unul din cuiele cu care a fost răstignit Iisus Hristos, o părticică din lemnul Sfintei Cruci, precum și o părticică din moaștele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință, o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei și Icoana Sfintei Maria Magdalena în interiorul căreia se află o părticică din moaștele acesteia
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
municipiul Chișinău, câteva din cele mai mari sfințenii ale întregului Creștinism: o părticică din Coroana de Spini a Mântuitorului, o părticică dintr-unul din cuiele cu care a fost răstignit Iisus Hristos, o părticică din lemnul Sfintei Cruci, precum și o părticică din moaștele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință, o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei și Icoana Sfintei Maria Magdalena în interiorul căreia se află o părticică din moaștele acesteia . Aceste sfințenii s-au aflat în Moldova
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
o părticică din Coroana de Spini a Mântuitorului, o părticică dintr-unul din cuiele cu care a fost răstignit Iisus Hristos, o părticică din lemnul Sfintei Cruci, precum și o părticică din moaștele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință, o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei și Icoana Sfintei Maria Magdalena în interiorul căreia se află o părticică din moaștele acesteia . Aceste sfințenii s-au aflat în Moldova până pe 10 mai 2009. În data de 22 aprilie 2009 la
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
Iisus Hristos, o părticică din lemnul Sfintei Cruci, precum și o părticică din moaștele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, Purtătorul de Biruință, o părticică din moaștele Sfântului Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei și Icoana Sfintei Maria Magdalena în interiorul căreia se află o părticică din moaștele acesteia . Aceste sfințenii s-au aflat în Moldova până pe 10 mai 2009. În data de 22 aprilie 2009 la Mănăstirea Sfintei Cuvioase Parascheva au venit în jur de 30 de preoți din țară, în frunte cu părintele Veaceslav
Petru Musteață () [Corola-website/Science/308682_a_310011]
-
concepție pesimistă cu privire la destinul tragic al omului. Întreaga evoluție sufletească a lui Bologa poate fi împărțită în trei etape, așa cum își notase autorul într-un caiet de creație, fiecare dintre ele corespunzând unui principiu călăuzitor: 1. Apostol e cetățean („o părticică din Eul cel mare al statului, o rotiță într-o mașinărie mare; omul nu e nimic, decât în funcție de stat”); 2. Apostol devine român („pe când statul e ceva fictiv și întâmplător, putând întruni oameni străini la suflet și aspirații, neamul e
Pădurea spânzuraților (roman) () [Corola-website/Science/302332_a_303661]
-
debandadei foștilor lor aliați. Am trăit printre ei pretutindeni, în spitale, pe front, chiar și în tranșee, i-am văzut înfometați, scheletici, renăscând la viață, redevenind ființe sănătoase și puternice. Juraseră să reziste ca un zid pentru a apăra ultima părticică de pământ românesc care era încă al nostru"”. După semnarea Armistițiului de la Focșani cu Puterile Centrale la 26 noiembrie 1917, relațiile dintre Regina Maria pe de o parte, regele Ferdinand, Ion I.C. Brătianu și Barbu Știrbey se deteriorează, ca urmare
Regina Maria a României () [Corola-website/Science/302772_a_304101]