639 matches
-
anumit grad de conexitate. În plus, s-a mi observat că cerința de imparțialitate privește, în realitate, două aspecte. În primul rând, instanța trebuie să fie în mod subiectiv imparțială, și anume niciunul dintre membrii acesteia nu trebuie să fie părtinitor sau să aibă prejudecăți, imparțialitatea personală fiind prezumată până la proba contrară. În al doilea rând, instanța trebuie să fie în mod obiectiv imparțială, și anume trebuie să ofere garanții suficiente pentru a exclude în această privință orice bănuială legitimă 434
by Gabriel-Liviu Ispas [Corola-publishinghouse/Science/1020_a_2528]
-
urmă îi vor ajuta să conducă sesiunile de mediere cu succes. Distribuiți elevilor fișa de mai jos. 1.Un mediator trebuie să fie imparțial /neutru În calitate de mediator să nu judeci părțile implicate întrun conflict si să nu ocupi o poziție părtinitoare chiar dacă este evident că o parte are dreptate, iar cealaltă - nu. Atunci când consideri că capacitatea ta de a rămâne imparțial poate fi afectată (de exemplu, una din părți este cel mai bun prieten), trebuie să renunți să mediezi si să
Medierea în educație by Ileana Bădulescu Anastase, Cornel Grigoruț, Mircea Mastacan () [Corola-publishinghouse/Science/1700_a_3136]
-
a lui Cioran, care i-a transmis, la o plimbare în Jardin de Luxemburg: "Să-i spui lui Ceaușescu ăla al tău să mă pupe în Koor!" Ce ar mai fi poate de adăugat e că astăzi, din cauza unor judecăți părtinitoare, figura lui Noica este redusă doar la dramaticele sale încercări de supraviețuire, la omeneștile sale cedări, la compromisurile dureroase asumate și pe care mă tem că nimeni nu are îndreptățirea de a le judeca de sus, nici din punct de
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
cauză. Așa cum se desprinde din dosarele Securității, din miile de file de la CNSAS sau din cele două volume masive publicate de Dora Mezdrea la Editura Muzeului Literaturii din București, drama trăită de Noica nu poate fi redusă doar la decupajul părtinitor și manipulator al unui cercetător mânat de resentimente pentru aventurile instituționale și reușitele personale ale discipolilor lui Noica după căderea comunismului (asta așa, dacă ar fi să aplicăm și asupra celui în cauză discutabila grilă psihanalitică prin care el însuși
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
acest labirint, concentrîndu-mă îndeosebi, dar nu în mod exclusiv, asupra minciunii. Ar fi însă bine de examinat în linii mari și contextul general, pentru a localiza minciuna într-un cadru adecvat. Mă voi referi numai parțial la prezența unei atitudini părtinitoare ascunse în mod înșelător în activitatea mass-media, problemă ce a fost studiată de către Cirino (1971) și mulți alții. Unele aspecte ale fenomenului minciunii le voi aminti doar în trecere, în parte din cauza lipsei de informații, în parte din cauza limitelor impuse
by J. A. Barnes [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
sinonimele cuvintelor copilăresc, bizar; antonimele cuvintelor hărnicie, generos; * sinonimele cuvintelor straniu, pueril; antonimele cuvintelor ceresc, egal; * sinonimele cuvintelor stea, binevoitor; antonimele cuvintelor vorbăreț, a opri; * sinonimele cuvintelor astru, amabil; antonimele cuvintelor statornic, mobil; * sinonimele cuvintelor a opri, cerere; antonimele cuvintelor părtinitor, pozitiv; * sinonimele cuvintelor a opri, solicitare; antonimele cuvintelor imperfecțiune, impar; * sinonimele cuvintelor celest, a cere; antonimele cuvintelor a începe, tăcut; * sinonimele cuvintelor ceresc, a solicita; antonimele cuvintelor nestatornic, imobil; * sinonimele cuvintelor terestru, motric; antonimele cuvintelor static, confuz; * sinonimele cuvintelor teluric
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
limba maternă. Îndrăgostit amarnic de un idiom cu iz de "prospețime și de mucegai, amestec de soare și de bălegar, de o urîțenie nostalgică, de o supremă neglijență" (Istorie și utopie), după cum plastic o definește, balcanic impulsiv, cîrcotaș, leneș, excesiv, părtinitor, logoreic și fatalist, și-a încredințat îndiguirea lavei incandescente unei limbi de adopție, parfumată, frivolă și strictă precum o cămașă de forță. Sufletul barbar, repliat, dar niciodată complet redus la tăcere, și-a făcut mereu simțită prezența discretă în celălalt
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
tabără, a lansat de asemenea un avertisment împotriva sirenelor poststructuralismului, această tendință către îngrădirea dezbaterii a devenit mai vizibilă. A doua problemă a tipologiei ilustrează această închidere, în ciuda recunoașterii aparente a validității egale a perspectivelor teoretice: ea constă în definiția părtinitoare a principalelor concepte controversate din metateoria științelor sociale și este cel mai ușor de recunoscut în modul în care Keohane descrie empiricul. Keohane arată că reflectiviștilor le lipsește un program de cercetare empiric și că, pînă vor dezvolta unul, ei
by Stefano Guzzini [Corola-publishinghouse/Science/1029_a_2537]
-
manifestărilor discursive din spațiul politic, atât la nivelul conținuturilor vehiculate, cât și la nivelul mijloacelor de expresie. Olivier Reboul indică cinci trăsături ale ideologiei, esențiale în înțelegerea raporturilor pe care le întreține cu limbajul 59. O primă caracteristică vizează atitudinea părtinitoare: aparținând unei comunități istorice determinate, ideologia promovează valorile și credințele proprii acesteia, ocultând atitudinile și convingerile diferite. Spre deosebire de știință, ideologia se impune nu doar prin argumente și dovezi, ci și printr-o serie de constrângeri, de la seducție până la violență, trecând
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
ipoteze și judecăți de valoare variate, dincolo de litera textelor. Tehnica excerptării tendențioase și a de-contextualizării a funcționat mereu în favoarea interpretărilor trunchiate, tendențioase, ale publicisticii eminesciene. Alteori, așezarea ideologică sau etnică a interpreților și-a pus amprenta asupra receptării, generând comentarii părtinitoare în privința concepțiilor și atitudinilor politice ale jurnalistului. 4.3.3. Direcții tematice Manifestându-se în direcții multiple, de la articole pe teme culturale la editoriale politice, de la studii de economie la pamflete și comentarii ironice, Eminescu surprinde în articolele sale problematica
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
masă a publicului cititor); b) din punct de vedere al momentului receptării, distingem între receptori contemporani lui Eminescu și receptori aparținând generațiilor posterioare momentului Eminescu; c) prin raportare la gradul de obiectivitate al receptării, delimităm receptorii obiectivi de cei subiectivi, părtinitori. Fără a avea pretenția epuizării ipostazelor receptorului publicisticii eminesciene, subliniem că gradul de cultură și competențele lingvistice ale cititorului modelează mesajul politic, imrpimându-i valențe semnificative distincte. În acest sens, adeziunea la o ideologie, apartenența etnică, epoca în care se înscrie
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Timpului, Eminescu dă frâu liber retorismului și patosului exprimării, expresie a angajării gazetarului în campanii de presă, în polemici virulente cu ceilalți colegi de breaslă. În ce privește receptarea, publicistica eminesciană construiește, în mod explicit, imaginea a două tipuri de cititori: cititorii părtinitori, care citesc în articolele jurnalistului ceea ce vor să vadă, aceștia fiind ipostaziați în principal de colegii de breaslă de la publicațiile adverse, și cititorii ideali, care reușesc să decodeze mesajele jurnalistului potrivit cu sensurile cu care le înzestrează acesta. Și unora și
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
nu fie introdus -, trebuia să apară forțamente ca o exagerație și să dea naștere și la multe ridicole, inerente unei epoci de tranziție, cum n-a priceput "Junimea" de mai tîrziu 1 . 1 G. Ibrăileanu exprimă și aici o opinie părtinitoare despre mișcarea socialistă românească. E opinia celui care a părăsit, împreună cu tot grupul de generoși, P.S.D.M.R. și încearcă să-și justifice, post festum, actul de la 1899. Regăsim aici, pe un spațiu concentrat, întreaga argumentație a generoșilor care motivau părăsirea partidului
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a partidului socialist nu s-ar justifica. Ibrăileanu utilizează ca premisă fizionomia socio-economică a țării de la 1885, ignorând perspectiva dinamică. Referirile lui Ibrăileanu la primul program al socialismului românesc, studiul lui Gherea Ce vor socialiștii români (1886), sunt și ele părtinitor utilizate. Gherea recunoscuse atunci caracterul incipient al industriei noastre și, în consecință, a proletariatului. Dar în acest program se evidenția rolul și funcția partidului socialist, activitatea sa "teoretică și practică", în care acțiunile propagandistice se îmbinau necesar cu cele de
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
de sus, dar că țăranul nu-și părăsește niciodată "obiceiurile, limba, portul". Aiurea, în Românii și poezia lor 2, deși - 1 Scrisori, p. 27 ăCătre I. Negruzziî. 2 Proză, p. 153 etc. sceptic și critic! - bănuiește că este "poate cam părtinitoare nobila sa exaltare" de a-și închipui neamul românesc ca "unul din neamurile cele mai înzestrate cu daruri sufletești", totuși, în paginile următoare, nu șovăiește de a vorbi despre poporul român - țărănimea - ca de un popor "menit a se urca
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
lumii ei sunt numai niște inteligențe "pure" și că temperamentul cu înclinațiile și aversiunile lui nu joacă nici un rol, aceasta nu se poate susține. Ba, mai degrabă, se poate susține că tocmai sa 1 Note și impresii. tiricul este mai părtinitor, ca să spunem cuvântul propriu, că tocmai el, pentru că are un puternic punct de vedere personal, este mai personalist, mai selectiv, ca să întrebuințăm un barbarism. Dar selecția nu se poate concepe fără un criteriu. Iar acel criteriu, e clar, nu poate
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
văzut că au avut-o toți criticii, și a avut-o și satiricul de altădată V. Alecsandri. Am văzut însă că Alecsandri, în realitate, a privit și el sociatatea românească prin prisma unui ideal, așa încît și opera sa e părtinitoare. Am văzut că pe Clevetici reușește să-l ridiculizeze cu cruzime, pe când pe Sandu Napoilă, deși vrea să-l ridiculizeze, îl face să apară aproape un om simpatic și de bun-simț. Dar Alecsandri, în orice caz, voind să ridiculizeze pe
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
controlului efectuat și a constatărilor menționate în procesulverbal de control. Premise: Procesul-verbal întocmit de către echipa de control ��i prezentat entității controlate trebuie să fie clar (adică să fie ușor de înțeles, evident, să nu permită interpretări), obiectiv (să nu fie părtinitor) și fundamentat (fiecare constatare să aibă la bază documentele doveditoare și să facă trimiteri la textul legal incident). Procedura: ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Executant Operațiuni DA NU Observații ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Controlorii financiari 1. planifică ședința de închidere; electorali 2. încheie o minută a ședinței de închidere
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189489_a_190818]
-
element sunt luate în considerare mărimea și/sau natura omisiunii sau a declarației eronate judecate în contextul dat. ... (4) Credibilitatea. Pentru a fi utilă, informația trebuie să fie și credibilă. Informația este credibilă atunci când nu conține erori semnificative, nu este părtinitoare, iar utilizatorii pot avea încredere că reprezintă corect ceea ce și-a propus să reprezinte sau ceea ce se așteaptă, în mod rezonabil, să reprezinte. Pentru a fi credibilă, informația trebuie să reprezinte cu fidelitate tranzacțiile și alte evenimente pe care aceasta
EUR-Lex () [Corola-website/Law/189828_a_191157]
-
el este cu totul necesar, fiindcă timpul împarte și își împarte sensurile de fapt-de-a-fi-"acesta" și fel-de-a-fi-"așa". Spațiul devine sensul care susține rostul celei de-a două timporizări a "pozițiilor" judicative și, mai cu seamă, sensul care susține distribuirea părtinitoare în mod absolut a celor două sensuri: de fapt-de-a-fi-"acesta", respectiv de fel-de-a-fi-"așa". Părtinirea este exclusivă încă de la Aristotel: ontologic, substanța primă nu poate fi însușire, iar însușirea nu poate fi substanță primă; "logic", individualul nu poate fi predicat
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
al lumii vieții umane, în care se exercită părtinirea, ordonarea și autorizarea; în orizontul administrării bunurilor în vederea satisfacerii nevoilor, orizont al vieții umane înseși, ideologia este necesară: formal, pentru că astfel avem prezentă însăși dictatura judicativului cu "autoritatea" sa "ordonatoare" și "părtinitoare". Cele trei fenomene părtinirea, ordonarea, autorizarea trebuie privite acum dintr-o altă perspectivă decât cea corespunzătoare celei de-a doua timporizări. Cei care au tematizat ideologia, începând cu de Tracy, până la Ricoeur, Habermas și Sloterdijk, semnalează și explică fenomenalitatea socială
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judecata oferă o imagine. Prin urmare, nu un concept, deși este alcătuită din termeni cu o poziție logică și judicativă conceptuală, nici o valoare, deși are în structura sa elemente alethice (care susțin valoarea de adevăr), nici o "situare afectivă", cu toate că lucrează părtinitor (ordonator și autoritar). Teoriile judecății cuprinse în cercetările fenomenologice tocmai amintite pot constitui o mărturie pentru acest fapt. Pentru Brentano, de exemplu, judecata este o "prezentare" (Vorstellung) ca act mental elementar, de sens empiric, chiar senzorial acceptată sau nu în funcție de
by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ideologice ale istoriei sunt temele de inspirație marxistă, relansate de către orientările critice actuale. Critica ideologică marxistă a practicii istorice occidentale academice scoate în evidență tocmai adânca angajare socială și ideologică a acesteia, sub aparența obiectivității și a neutralității. Istoria este părtinitoare nu numai „în interior”, ci și „în exterior”. Henry S. Commager apreciază cu resemnare că „istoria este verdictul națiunii învingătoare”. Secole de-a rândul, remarcă el, istoria a fost scrisă de învingători, și nu de învinși. Romanii au scris istoria
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
aproape ca o stâncă" (McClintock, 2006a: 255). Candidații opoziției au fost spionați, iar campaniile lor au fost distruse de SIN - prin atacuri organizate ale unor infractori și prin întreruperea furnizării curentului electric (Youngsters, 2000: 63-64). Relatările din presă au fost părtinitoare, iar trusturile media controlate de SIN au lansat "un război murdar" împotriva candidaților opoziției, acuzându-i de orice, de la terorism la pederastie"18. În noaptea alegerilor, guvernul se pare că a manipulat rezultatele pentru a evita o confruntare cu Alejando
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
credinței cercetătorului în semnificația anumitor conținuturi culturale, orice preocupare de cunoaștere a realității individuale ar fi de-a dreptul lipsită de sens”3. Nu există nici o analiză științifică absolut „obiectivă”, nici fenomen social independent de punctele de vedere speciale sau „părtinitoare” după care au fost - exprimat sau tacit, conștient sau inconștient - selectate, analizate și organizate pentru expunere. Dacă metodele de investigație sunt universale și strategia de folosire a lor este determinată de alegerea problemei, de interpretarea ei (de paradigma în care
[Corola-publishinghouse/Science/2075_a_3400]