1,076 matches
-
pe scaun, cu mâinile pe genunchi. — Deci, dumneata ai făcut contestație. În loc de gradul trei, ceri gradul unu sau... chiar zero. Marga zâmbi strâmb spre doctorul Florin. Acesta îi întinse un dosar voluminos. — Mda, aici sunt analizele, electrocardiograma, radiografiile. Deci, pe lângă păsărelele din cap, ai ulcer, te dor rinichii, splina, da, da. Îmi pare rău, n-avem ce face, n-avem ce face. Bolnavul privea umil spre instanță, spre ochelarii negri ai bondocelului, spre halatul alb al toreadorului,spre iscoada fără halat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
inexplicabilă pentru mine, împăcată, întotdeauna când se află în fața mea, trezește în mine un sentiment de frustrare, dar în gândurile mele, îmi este aproape dragă, milostivă, caldă și înțeleaptă, o văd șezând și alăptând, suptul fetiței se confundă cu ciripitul păsărelelor și cu torsul pisicilor, într-o perfectă armonie cu întreg universul. Gândul la ea trezește în mine un sentiment plăcut de siguranță, ca și când, dacă ceva se va întâmpla, ea va veni din nou și ne va salva, dar în clipa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2360_a_3685]
-
Motoarele s-au oprit și pasagerii au început să-și desfacă centurile de siguranță și să-și ia bagajele și hainele de sus, timp în care eu mă pierdusem de tot în pajiște. Simțeam mirosul ierbii, adierea vântului, auzeam ciripitul păsărelelor. Se întâmpla în toamna anului 1969 și urma să împlinesc douăzeci de ani. Stewardesa a venit iar și s-a așezat lângă mine. M-a întrebat dacă mă simt bine. — E totul în ordine, am răspuns eu, zâmbind. M-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
dispărea în pădure. Copacii foșneau și din depărtare s-a auzit un lătrat atât de slab de parcă venea din altă lume. În rest, tăcere deplină. Nici un sunet, nici o ființă în calea noastră. La un moment dat am zărit doar două păsărele roșii, speriate, țâșnind dinspre mijlocul pajiștii spre pădure. În timp ce ne plimbam, Naoko îmi vorbea despre fântâni. Memoria se comportă uneori foarte ciudat. Cât timp am fost pe pajiște, n-am acordat nici o importanță peisajului, sau mai bine zis nu am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
hărți sunt foarte mulțumiți, te consideră un mic geniu literar și-ți mai trimit de lucru. Nu trebuie să fie cine știe ce, ajunge și un fleac, ca de exemplu, atunci când s-a făcut barajul cutare, s-a inundat satul cutare, dar păsărelele își amintesc și-acum de satul acela și vin în fiecare primăvară să ciripească, vesele, deasupra lacului. Când introduci un asemenea episod, toată lumea se bucură. Îți fură privirile și este emoționant. Un om obișnuit care prestează o asemenea muncă nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
sălcii. Ambele versante ale muntelui din vis erau mărginite de sălcii. Incredibil de multe sălcii. Vântul bătea destul de puternic, dar nu se unduia nici măcar o crenguță. Oare de ce? mă întrebam eu. Apoi am văzut că toate crengile erau încărcate cu păsărele. Probabil că ele țineau crengile sălciilor în echilibru. Am luat un băț și l-am aruncat într-o creangă din dreptul meu, în speranța că voi alunga păsărelele de pe ea și în felul acesta o voi vedea unduindu-se, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
mă întrebam eu. Apoi am văzut că toate crengile erau încărcate cu păsărele. Probabil că ele țineau crengile sălciilor în echilibru. Am luat un băț și l-am aruncat într-o creangă din dreptul meu, în speranța că voi alunga păsărelele de pe ea și în felul acesta o voi vedea unduindu-se, dar păsărelele nu și-au luat zborul, ci s-au transformat în niște păsărele metalice care au căzut la pământ, cu zgomot. Când am deschis ochii, mi s-a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Probabil că ele țineau crengile sălciilor în echilibru. Am luat un băț și l-am aruncat într-o creangă din dreptul meu, în speranța că voi alunga păsărelele de pe ea și în felul acesta o voi vedea unduindu-se, dar păsărelele nu și-au luat zborul, ci s-au transformat în niște păsărele metalice care au căzut la pământ, cu zgomot. Când am deschis ochii, mi s-a părut că văd continuarea visului. Luna avea aceeași sclipire albă, gingașă. M-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
și l-am aruncat într-o creangă din dreptul meu, în speranța că voi alunga păsărelele de pe ea și în felul acesta o voi vedea unduindu-se, dar păsărelele nu și-au luat zborul, ci s-au transformat în niște păsărele metalice care au căzut la pământ, cu zgomot. Când am deschis ochii, mi s-a părut că văd continuarea visului. Luna avea aceeași sclipire albă, gingașă. M-am ridicat fără să vreau ca să caut pe jos păsărele din metal, dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
transformat în niște păsărele metalice care au căzut la pământ, cu zgomot. Când am deschis ochii, mi s-a părut că văd continuarea visului. Luna avea aceeași sclipire albă, gingașă. M-am ridicat fără să vreau ca să caut pe jos păsărele din metal, dar bineînțeles că ele nu erau acolo. Am văzut-o, în schimb, pe Naoko la picioarele patului, stând nemișcată și singură, cu ochii ațintiți pe fereastră. Ședea cu genunchii la gur\ și arăta ca un copil orfan. Am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
ești băiat mare, ce naiba! — Da, dar nu sunt în formă. — Dacă te ții numai de fete, spuse Naoko cu voce joasă. Am vrut să-i răspund, dar am renunțat, pentru că abia mai respiram. Când și când, zburau pe lângă noi niște păsărele roșii, cu moț caraghios. Siluetele lor se conturau minunat pe fundalul albastru al cerului. Câmpiile din jur erau pline de flori albe, albastre și galbene, iar albinele bâzâiau întruna. Înaintam, pas cu pas, dar nu mă puteam gândi la nimic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
răspuns, senină, că lămurește ea lucrurile în ceea ce te privește. Asta a fost tot în legătură cu tine. Apoi am vorbit despre noua locuință și am făcut planuri de viitor. După aceea, ne-am dus la colivie și ne-am jucat cu păsărelele. Mi-am mai luat o bere din frigider, iar Reiko a mai fumat o țigară. Pisica dormea, liniștită, pe genunchii ei. Copila pusese totul la cale de la bun început, până în cele mai mici detalii. De aceea și părea atât de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2344_a_3669]
-
Artă și creație în anotimpul primăvara -eseu Este din nou primăvară. Natura se spală pe ochi somnoroasă, fiindcă tocmai s-a trezit din somnul anotimpurilor reci. Odată cu ea au venit și păsărelele care ne încântă cu recitalurile lor. Primul zâmbet al primăverii a apărut, dezbinând farmecul glaciar al iernii, puterea gingașilor și purilor ghiocei a învins zăpada. Văzduhul miroase a iarbă proaspătă. În livezi se văd pomii înfloriți, natura s-a îmbrăcat
Arta si creatie in anotimpul primavara. In: FASCINAŢIA ANOTIMPURILOR ÎN LITERATURĂ ŞI ARTĂ. Concurs naţional by Voloşciuc Cristina Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1123_a_2335]
-
mâncarea găinilor ce începeau a se aduna acasă de pe unde hoinăreau toată ziua, fiindcă începea să se însereze. Mai trecu un răstimp până ce se putu așeza pe pragul casei, cu blidul mare în poală, strigând cum făcea în fiecare seară: ― Păsărelele mamii, păsărele, păsări, păsă... Găinile și puicile veniră din toate părțile ca niște copii ascultători; se îmbulzeau și se ciocăneau la picioarele ei. Le numără. Lipseau două bătrâne și cocoșul. Deșertă blidul, goni câinii să nu mănânce porția galițelor și
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
ce începeau a se aduna acasă de pe unde hoinăreau toată ziua, fiindcă începea să se însereze. Mai trecu un răstimp până ce se putu așeza pe pragul casei, cu blidul mare în poală, strigând cum făcea în fiecare seară: ― Păsărelele mamii, păsărele, păsări, păsă... Găinile și puicile veniră din toate părțile ca niște copii ascultători; se îmbulzeau și se ciocăneau la picioarele ei. Le numără. Lipseau două bătrâne și cocoșul. Deșertă blidul, goni câinii să nu mănânce porția galițelor și porni spre
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
puicile veniră din toate părțile ca niște copii ascultători; se îmbulzeau și se ciocăneau la picioarele ei. Le numără. Lipseau două bătrâne și cocoșul. Deșertă blidul, goni câinii să nu mănânce porția galițelor și porni spre uliță, chemând mai prelung: ― Păsărelele mamii, păsărele, păsări, păsă... Când deschise portița, auzi din sus un uruit zgomotos și o trâmbiță care tutuia amenințător. Zări în marginea cealaltă a uliței găinile scăldîndu-se într-o pojghiță de pulbere, cu cocoșul lângă ele. Strigă necăjită: ― Păsărelele mamei
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
din toate părțile ca niște copii ascultători; se îmbulzeau și se ciocăneau la picioarele ei. Le numără. Lipseau două bătrâne și cocoșul. Deșertă blidul, goni câinii să nu mănânce porția galițelor și porni spre uliță, chemând mai prelung: ― Păsărelele mamii, păsărele, păsări, păsă... Când deschise portița, auzi din sus un uruit zgomotos și o trâmbiță care tutuia amenințător. Zări în marginea cealaltă a uliței găinile scăldîndu-se într-o pojghiță de pulbere, cu cocoșul lângă ele. Strigă necăjită: ― Păsărelele mamei... Automobilul se
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
prelung: ― Păsărelele mamii, păsărele, păsări, păsă... Când deschise portița, auzi din sus un uruit zgomotos și o trâmbiță care tutuia amenințător. Zări în marginea cealaltă a uliței găinile scăldîndu-se într-o pojghiță de pulbere, cu cocoșul lângă ele. Strigă necăjită: ― Păsărelele mamei... Automobilul se apropia în goana mare și găinile nici nu se sinchiseau. Desperată brusc că o să dea mașina peste ele, baba se repezi să treacă, să le ferească de primejdie. Nu apucă însă să ajungă decât până în mijlocul uliței
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
a socotelilor, iar cine a stat cu mîinile-n sân are să răspundă! Când vor sosi călăreții pe armăsari albi cu vestea cea mare, atunci dumneata ai să te ridici să strigi că... În clipa aceasta, glasul babei Ioana se auzi chemător: ― Păsărelele mamii, păsărele, păsări... Nebunul încetă brusc și se întoarse, parcă ar fi fost chemarea lui, bolborosind supus: ― Stai că viu, maică Ioană! Ion Dragoș îi auzi pașii desculți, leopăind în tină și depărtîndu-se, și glasul babei: ― Păsărelele mamii... 4 Câteva
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
iar cine a stat cu mîinile-n sân are să răspundă! Când vor sosi călăreții pe armăsari albi cu vestea cea mare, atunci dumneata ai să te ridici să strigi că... În clipa aceasta, glasul babei Ioana se auzi chemător: ― Păsărelele mamii, păsărele, păsări... Nebunul încetă brusc și se întoarse, parcă ar fi fost chemarea lui, bolborosind supus: ― Stai că viu, maică Ioană! Ion Dragoș îi auzi pașii desculți, leopăind în tină și depărtîndu-se, și glasul babei: ― Păsărelele mamii... 4 Câteva zile după ce
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
se auzi chemător: ― Păsărelele mamii, păsărele, păsări... Nebunul încetă brusc și se întoarse, parcă ar fi fost chemarea lui, bolborosind supus: ― Stai că viu, maică Ioană! Ion Dragoș îi auzi pașii desculți, leopăind în tină și depărtîndu-se, și glasul babei: ― Păsărelele mamii... 4 Câteva zile după ce se mutase, într-o dimineață, intrând în redacție, Titu Herdelea găsi pe Roșu mai ursuz ca de obicei. ― Ei, văzuși dreptatea mea, puiule? zise cu o strâmbătură batjocoritoare. Acuma ce mai spui, ai? Tânărul Herdelea
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
răstimp, împrejur liniște mare și nici o mișcare, parcă satul ar fi fost mort. Ușa cârciumii era închisă. Petre bombănea și scrâșnea, așteptând cine știe ce minune. Atunci din vale, pe uliță, spre curtea lui Iuga, auzi glasul babei Ioana, supărat ca totdeauna: ― Păsărelele mamei, păsărele, păsări... ― Maica Ioana tot cu găinile ei ș-acuma, nea Petrică, auzi? zise Ilie bucuros c-a auzit glas de om în tăcerea asta dureroasă. ― D-apoi că ea nici n-are alte griji, bâigui Petre morocănos. După
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
liniște mare și nici o mișcare, parcă satul ar fi fost mort. Ușa cârciumii era închisă. Petre bombănea și scrâșnea, așteptând cine știe ce minune. Atunci din vale, pe uliță, spre curtea lui Iuga, auzi glasul babei Ioana, supărat ca totdeauna: ― Păsărelele mamei, păsărele, păsări... ― Maica Ioana tot cu găinile ei ș-acuma, nea Petrică, auzi? zise Ilie bucuros c-a auzit glas de om în tăcerea asta dureroasă. ― D-apoi că ea nici n-are alte griji, bâigui Petre morocănos. După alt răstimp
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
greu-plumb. Lăsîndu-l jos pe piept nu-și mai putu păstra echilibrul și se rostogoli, gemând cu o ultimă sforțare de mînie: ― Dumnezeul... soarele... pământul. Mai devale baba Ioana, în mijlocul uliței, striga cu atât mai nerăbdătoare cu cât împușcăturile se apropiau: ― Păsărelele mamei, păsărele... Găinile, în șanțul celălalt, ciuguleau nepăsătoare. Îngrijorată să nu i le omoare, baba nu contenea chemările, uitîndu-se doar din când în când mai urât spre cârciumă, de unde venea zgomotul armelor: ― Păsărelele mamei... fire-ați ai dracului cu focurile
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
jos pe piept nu-și mai putu păstra echilibrul și se rostogoli, gemând cu o ultimă sforțare de mînie: ― Dumnezeul... soarele... pământul. Mai devale baba Ioana, în mijlocul uliței, striga cu atât mai nerăbdătoare cu cât împușcăturile se apropiau: ― Păsărelele mamei, păsărele... Găinile, în șanțul celălalt, ciuguleau nepăsătoare. Îngrijorată să nu i le omoare, baba nu contenea chemările, uitîndu-se doar din când în când mai urât spre cârciumă, de unde venea zgomotul armelor: ― Păsărelele mamei... fire-ați ai dracului cu focurile voastre să
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]