711 matches
-
Din acest ultim exemplu constatăm că starea orizontală are proprietatea de a "aspira", de a converti starea verticală sugerată aici de "cetini și munți", "arbori în delir". Arborii, pădurea constituie un "cosmos verticalizat" (Gilbert Durand), dar care va fi absorbit, "păscut" de "turmele apocalipsului". În contrast cu acest peisaj apocaliptic, apare un Dumnezeu mult prea abstras, care nu asigură contraponderea unei lumi în derivă. Cunoașterea este înțeleasă ca o absorbție până la procesul concret-fiziologic al îngurgitării. Noaptea devine "un nemilos cimitir" imagine a orizontalității
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1504_a_2802]
-
țară și de neam. Pline de semnificații sunt și câteva informații insolite, cuprinse În scrierea „Cronică succintă a neamului Derdena”. Aflăm, așadar, că unul dintre strămoșii autorului a fost răpit de extratereștri(pe când se afla pe câmp cu oile la păscut) și că patronimul Derdena s-ar trage din Dardanos, Întemeietorul legendar al tribului dardanilor și al vestitei cetăți Troia. Tot din etimonul „Dardanos” derivă și numele „Dardanele” al strâmtorii care leagă mările Marmara și Egee, precum și continentele Europa și Asia
Zborul unui Înger Înapoi, la cer by Mihai Stere Derdena () [Corola-publishinghouse/Imaginative/865_a_1495]
-
care stăteau înfipți, mari și ocrotitori, câțiva nuci, care și întindeau crengile bogate, ușor aplecați peste drum. Înainte să se sfârșească șirul de nuci, se deschidea pe dreapta o pajiște, cu iarbă mare și deasă, unde se aduceau vitele la păscut. Și pajiștea asta părea un loc scobit, afundat, făcut anume ca să fie un loc deosebit. Din drum, o priveai de sus. Dar nu foarte de sus, ca privirea să nu se despartă de pajiște, ca să te îmbie să cobori în
Nocturnal by Tarangul Marin () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1360_a_2889]
-
curțile vecine se aude zgomotul păsărilor ieșite din cotețe. Cîte o vacă mugește după vițelul care așteaptă să fie slobozit la lapte. Primele vite încep deja să treacă spre capătul satului, unde se adună cireada înainte de-a porni la păscut. Un bătrîn cu păr lung și alb, mustață mare, albită și ea de vreme, pășește rar în urma unei vaci de rasă, pe care o mînă cu o vărguță. E adus mult de spate, dar întreaga lui ținută amintește de țăranul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1470_a_2768]
-
moartă de oboseală de la câmp... N-ai fi știut cum să te duci mai repede la culcare...». Imediat după asta urmează partea în care îmi povestește cât de isteț și silitor la învățătură era el și cum ducea vaca la păscut, de-l târa prin porumb, și el tot nu dădea drumul la carte: «Cu cartea într-o mână și cu funia de la vacă în cealaltă» (am citat)” (Paula Sandu). Dar sunt și culturile politice mai deschise, familii mai democratice, unde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2349_a_3674]
-
pășunilor artificiale în care, în loc să se lase pământul să se înierbeze de la sine, agricultorul seamănă iarbă în ultima cereală a rotațiunilor (Stahl, 1998, vol. I, p. 273). „Tehnica folosirii agricole a închisorilor pastorale” consta în exploatarea agricolă a terenurilor de păscut, întrucât acestea deveneau fertile. (Stahl, 1998, vol. I, pp. 275-276) Tot cu scopul de a fertiliza terenul, se practica și tehnica pârjolului, care ajunge să fie reglementată de domnie din cauza riscului de a provoca pagube agricole (Stahl, 1998, vol. I
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
vol. I, pp. 275-276) Tot cu scopul de a fertiliza terenul, se practica și tehnica pârjolului, care ajunge să fie reglementată de domnie din cauza riscului de a provoca pagube agricole (Stahl, 1998, vol. I, pp. 276-277). „Tehnica izlăjirii sau a păscutului în miriște” consta în permiterea pășunatului pe orice teren agricol după strângerea recoltei, chiar dacă acel lot fusese în folosință individuală, denotând încă o dată puterea de intervenție a obștii asupra individului. Creșterea animalelor avea un caracter predominant colectiv, în principal datorită
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
fiecare gospodărie trebuie să aibă cel puțin două loturi, câte unul în fiecare tarla. Pe măsură ce agricultura progresează, cucerește noi suprafețe și se instalează statornic pe ele, an după an, terenul rămas pentru pășunat scade. „Nu mai este posibil, deci, ca păscutul în ogor să rămână nereglementat și se caută fie o plafonare a drepturilor de păscut, fie o despăgubire a obștii pe calea unei plăți făcute de posesorii vitelor.” (Stahl, 1998, vol. I, pp. 282-292) Despre această problemă vom discuta însă
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
agricultura progresează, cucerește noi suprafețe și se instalează statornic pe ele, an după an, terenul rămas pentru pășunat scade. „Nu mai este posibil, deci, ca păscutul în ogor să rămână nereglementat și se caută fie o plafonare a drepturilor de păscut, fie o despăgubire a obștii pe calea unei plăți făcute de posesorii vitelor.” (Stahl, 1998, vol. I, pp. 282-292) Despre această problemă vom discuta însă în paragrafele următoare. Tot ca regulă de cuprindere, fiecare gospodărie avea obligația de a exploata
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
este cea care autorizează dreptul de a paște în izlaz. Unele sate stabilesc la 30, cu o taxă de 10 lei pe cap de vită, altele la 20 și altele la 10 numărul vitelor mari care pot fi duse la păscut pe izlaz. Oile și caprele erau limitate la 30-60 de capete, iar mieii și iezii erau numărați câte doi - doi miei echivalau cu o oaie. Apar și reguli mai diversificate: un sat nu permitea pătrunderea porcilor pe izlaz; 11 sate
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
diversificate: un sat nu permitea pătrunderea porcilor pe izlaz; 11 sate interziceau pătrunderea animalelor care nu erau în proprietatea obștenilor, altele percepeau o taxă; un sat prevedea obligația de a ține animalele la munte, pe izlaz putând fi aduse la păscut doar vitele trăgătoare și vacile de lapte; cinci sate prevedeau ca cel care nu are animale să fie despăgubit în bani de către obște. Noile reguli erau poate prea detaliate pentru a fi respectate dintr-odată de comunități, care erau obișnuite
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Mirela Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1819]
-
ranch trebuie să dispună de mult capital propriu sau de credit. Vitele slabe sunt vândute în regiunea porumbului pentru îngrășat. Când e lipsă de fân, oierii merg în transhumanță cu oile în regiunea grâului de toamnă, unde le țin la păscut pe grâu. În statul Kansas, sistemul e răspândit, fermierii constatând că grâul nu suferea și în orice caz plata primită pentru pășunat le convenea. Interlocutorul meu, la despărțire, îmi oferă un miel pe care îl avea sub haină. E plăpând
30.000km prin SUA. 1935-1936 by Prof. dr. Nicolae Corn??eanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83483_a_84808]
-
vegetație. De șapte ani, cutreieră munții, străbate călare poalele dealurilor erodate de timp, plantează rânduri de puieți, încearcă să-i învețe pe cei din partea locului cum trebuie păstrat și întreținut solul, pune în aplicare ordonanțe care interzic tăirea copacilor și păscutul. Așa se face că el este primul care înțelege ironia situației sale de acum. Nici în ultimul ceas, pe picior de plecare, nu scapă de munca sa. Soarbe o înghițitură din bidonul cu apă sălcie și se încordează în șa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2322_a_3647]
-
ci trebuia să existe o perioadă de pauză în care copacii să se poată reface. Odată cu apariția unor reguli constituționale privitoare la exploatarea pădurii, incendierea și dărâmarea nu au mai fost permise. Dreptul de tăiere a lemnului și cel de păscut al vitelor în pădure erau drepturi devălmașe tradiționale. În mare parte, pădurile erau în devălmășie, însă existau și păduri care se aflau în exploatarea privată a unor boieri. Pe aceste terenuri, accesul turmelor pentru pășunat era interzis; doar în condiții
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
erau în devălmășie, însă existau și păduri care se aflau în exploatarea privată a unor boieri. Pe aceste terenuri, accesul turmelor pentru pășunat era interzis; doar în condiții de secetă această interdicție era ridicată. Regula care consfințea ridicarea interdicției de păscut pe timp de secetă este una dintre puținele reguli constituționale existente în ceea ce privește pădurea. În pădurile aflate în exploatare privată pe care țăranii le foloseau pe timp de secetă modalitățile de exploatare erau reglementate. În acțiunea de exploatare, sătenii „nu au
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
economică reală a bunurilor pe care le dețineau, iar în urma tranzacțiilor de vânzare cumpărare sumele obținute variau în funcție de cunoșterea deținută (Stahl, 1998, vol. II, p. 191). Un sistem complex de reguli de acces s-a dezvoltat și în ceea ce privește utilizarea izlazului. Păscutul porcului presupune o taxă pe care fiecare dintre beneficiari trebuie să o plătească. Cei care încercau să aducă porcii pe teren fără să achite suma primeau o amendă egală cu taxa ce trebuia plătită inițial (Stahl și Serafim, 1939). Pedeapsa
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
de exploatare face ca odată cu creșterea capacităților tehnice și mărirea cantității de terenuri care pot fi exploatate pe termen lung să apară acaparatorii locali. Acțiunea acaparatorilor locali devine abuzivă în momentul în care numărul de vite care sunt aduse la păscut crește neîncetat. Acțiunile acaparatorilor locali au ca scop creșterea vitelor pentru comerț, și nu pentru consumul propriu. În acest fel, procedeul tradițional de utilizare devălmașă a izlazului și a pădurii poate duce la supraexploatarea sistemului de resurse. De aceea, obștea
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
exploatare identificate presupun fie limitări ale drepturilor de exploatare (un anumit număr de animale), fie exploatarea resursei cu acordul prealabil al comunității, fie impunerea unor taxe (pe numărul de pomi tăiați sau pe numărul de vite), fie impunerea unor interdicții (păscutul porcilor, caprelor). De asemenea, cei fără vite aveau în continuare drept la izlaz, însă erau despăgubiți de către ceilalți (Stahl și Serafim, 1939). În cadrul sistemului proprietății devălmașe, un rol aparte îl dețin terenurile agricole. În faza de devălmășie totală, loturile agricole
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
stabilită, această tehnică poate fi văzută și ca o simplă modalitate de rezolvare a problemei legate de incapacitatea de exploatare pe termen lung a unui teren. Dubletul tehnic al moinei și desțelenirii permanente consta în faptul că alternarea ierbii pentru păscut cu cultivarea cerealelor nu avea un ritm precis, ci se urmărea utilizarea terenului până la momentul în care acesta era complet secătuit. După mai multe utilizări, terenul era părăsit 10-15-20 de ani pentru a se înierba. Între timp, pentru continuarea activităților
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
cerut oprirea unei astfel de practici. Aceste reguli nu au avut însă niciun rezultat; ca urmare, interacțiunile de la nivel operațional au avut câștig de cauză în fața regulilor de la nivel constituțional (Stahl, 1998, vol. I, pp. 276-277). Tehnica izlăjirii sau a păscutului în miriște: orice câmp agricol, după culegerea recoltei, devenea izlaz devălmaș, chiar dacă acel lot fusese în folosință individuală. Izlăjirea reprezintă o regulă de exploatare adoptată la nivel operațional și este delimitată clar în timp. „După vinerea mare, după 14 octombrie
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
II, p. 184). Plafonarea dreptului de a folosi izlazul constă în limitarea numărului de vite pe care un sătean le poate duce pe izlaz. Regulile de exploatare rezultate din plafonarea drepturilor diferă de la un sat la altul. În unele sate, păscutul vitelor se poate face cu autorizarea prealabilă a obștii, altele limitează numărul de vite, iar în cazul depășirii pragului impun obligativitatea plății unei taxe. În alte sate, păscutul vitelor pe izlaz este condiționat de plata unei taxe către comunitate (Stahl
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
din plafonarea drepturilor diferă de la un sat la altul. În unele sate, păscutul vitelor se poate face cu autorizarea prealabilă a obștii, altele limitează numărul de vite, iar în cazul depășirii pragului impun obligativitatea plății unei taxe. În alte sate, păscutul vitelor pe izlaz este condiționat de plata unei taxe către comunitate (Stahl, 1998, vol. II, pp. 188-189). În ceea ce privește exploatarea pădurilor, s-a încercat plafonarea drepturilor de folosire a unor tehnologii evoluate. O regulă de cuprindere apărută în contextul intenției de
Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Şerban Cerkez () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1820]
-
Asta se întâmpla aproape totdeauna și femeia se făcea că nu bagă de samă. Ea era o biată fată săracă din oameni de rând, ș-o chema Cristina. Umblase în copilăria ei mai mult cu picioarele desculțe și purtase la păscut în prundurile Moldovei vițeii și gâștele tătucu-său, argat boieresc. Când se ridicase și intrase în joc, oacheșă și cu sprâncene codate, unii și alții începură a se uita la dânsa și a-și spune vorbe la ureche. Venindu-i vremea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
din grădină și cireșe de pe marginea șoselei naționale. Pe timp de vară, duminica și de sărbători,când nu ne duceam cu căruța la diferite munci agricole, la moară sau la pădure,ne trimitea tata ,și ne plăcea, cu caii la păscut pe izlazul comunal. Și dormeam noaptea acolo în căruță, deoarece caii pasc toata noaptea. Sub căruță ,pentru șiguranța noastră, un câine pe care îl chema Ciuștea. Era de talie mijlocie, cu coadăș scurtă și foarte credincios. Se ținea șingur după
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
că a tras învățămintele necesare, pe când anumiți oameni după ce fac închisoare, tot de fărădelegi se apucă și nu se lecuiesc. Mai degrabă un animal necuvântător a înțeles și s-a lăsat de rele. Altă dată, fiind tot cu calul la păscut, am văzut pe izlaz un istar (popândău) și ne-am luat după el, dar nu l-am putut ajunge, iar el a intrat în gaura din pământ. Și atunci, ca să-l scoatem afară, am cărat cu pălăriile apă din pârâul
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]