1,724 matches
-
de încercări și care nu se abat de la calea poruncilor, fiind singurele care ajung la cetate și la templu, unde sunt aduse ca jertfă. Sfântul Maxim Mărturisitorul spune că noi trebuie să despărțim patima de înțelesurile simple ale lucrurilor: „Înțeles pătimaș este gândul alcătuit din patimă și înțeles. Să despărțim patima de înțeles și vă rămâne gândul simplu. Să o despărțim prin iubire duhovnicească și înfrânare, dacă voim”. Mai trebuie să menționăm că lucrarea lui Iisus Hristos din inima noastră nu
DESPRE RAPORTUL ŞI RELAŢIA DINTRE OM ŞI BISERICĂ ÎN GÂNDIREA ŞI VIZIUNEA MISTAGOGICĂ ORTODOXĂ ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354684_a_356013]
-
de necaz însă nu minimalizează cu nimic efectul apocaliptic, premeditat, al naturii care caută să distrugă în imaginația lui entitatea-om, blocând-o în întunericul lipsit de viață, căci timpul este o iluzie care are un scop, iar iluziile sunt pătimașele jocuri ale închipuirii. Maladivul este semnul agoniei: O palidă fată cu gesturi grăbite / Așteaptă pe noul amor ... (În grădină), dezmorțind speranța supusă salvării prin iubire totul se pierde în așteptarea sfârșitului, de care literatul are o cunoaștere însă nu temei
PREVIZIUNE CATACLISMICĂ ÎN POEZIA SIMBOLISTĂ BACOVIANĂ de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354775_a_356104]
-
martie 2012 Toate Articolele Autorului ageri ochi supraveghează alternanțe subversive cu arome de andive, lâncezeala de amiază cine vrea înfruntă riscul chiar cu sabia deasupra; noaptea când visez pe Scupra îi ascult adesea discul ghinion sau noroc oare ca iubirea pătimașă de n-ar fi ucisă-n fașă căpătând aripi, să zboare! cine ești tu care-mi tai din elanuri cu ogiva mersurile împotriva hergheliilor de cai? jocul sorții, un suspans miza pe-o singură carte azi destinul își împarte șansele
NOAPTEA CÂND VISEZ PE SCUPRA de ION UNTARU în ediţia nr. 455 din 30 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354825_a_356154]
-
albastrul ochilor ei. Simt un fior pe șira spinării. Peste 20 de ani vom fi oale și ulcele! Amândorura, în același timp, o fărâmă de lacrimă ni se zbătea sub priviri. O iau în brațe și o sărut. Lung și pătimaș. Poc! A sărit dopul! Ne-am speriat, ca doi școlari, prinși copiind la teză. Am turnat repede, în paharele de cristal. Sfârâie! Nu s-a vărsat nici o picătură din prețiosul lichid. Numai din ochii noștri au căzut două picături. Două
PRIMĂVARA, TINEREŢEA VIEŢII de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 434 din 09 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354785_a_356114]
-
mistere și minuni, enigme înșirate-n ochii Universului, în care eu, umilul, vreau să strig: exist! Din șirurile negre ale tușului, cursive ori aldine ori mai știu eu cum, răzbate melodia unui suflet, un cântec murmurat la foc lăuntric, cuminte, pătimaș... se-nalță ca un fum. Iar filele-ți subțiri poartă povara atâtor secole de suferință sau mărire; se încovoaie, se usucă de dorul mângâierii, așteaptă, rugătoare, o mână viguroasă-ori tremurândă să le foșnească întru nemurire. Referință Bibliografică: Un cântec murmurat
UN CÂNTEC MURMURAT LA FOC LĂUNTRIC de CURELCIUC BOMBONICA în ediţia nr. 872 din 21 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354906_a_356235]
-
dansatori din Spania, un merit imens la răspândirea artei flamenco l-au avut dansatoarele profesioniste de prin alte părți ale Europei. După succesul răsunător al italiencei Taglioni, grațioasa franțuzoaică Guy-Stephan și italianca focoasă Maria Brambilla - supranumită „Sofia Fuoco” - își dispută pătimaș publicul, scindându-l în două tabere. Fuoquistas și guyistas se disting unii de alții după culoarea - roșie sau albă - a garoafei pe care o poartă la rever. În privința suferinței pe care o emană soliștii, nu puțini sunt cei care susțin
FLAMENCO de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 863 din 12 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354862_a_356191]
-
SCRISOARE DESCHISĂ DOAMNEI ELENA TOMA, RADIOCLUB XXL ROMÂNIA-PITEȘTI Autor: George Nicolae Podișor Publicat în: Ediția nr. 467 din 11 aprilie 2012 Toate Articolele Autorului Stimată Doamnă Elena Toma, În deplină cunoștință de cauză asupra cuvântului folosit, mă declar un fan pătimaș al stilului degajat și elevat cu care vă susțineți prezentarea propriei emisiuni muzicale de la Radio Club XXL Pitești-România. Termenii nu-mi stau cuminți la îndemână, sentimentele mă copleșesc, îmi vin de-a valma și nu sunt grupate pentru a răzbi
SCRISOARE DESCHISĂ DOAMNEI ELENA TOMA, RADIOCLUB XXL ROMÂNIA-PITEŞTI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 467 din 11 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355380_a_356709]
-
reproșezi parazitismul unui discurs despre nimic în debara sau în nișă. Dar Intelectualul trebuie certat! Măcar pentru că statutul său și-l atribuie toți. Chiar și funcționarii se declară intelectuali! Iar când norodul, apărându-se de lipitori și șerpi, își însușește pătimaș lozinca Moarte intelectualilor!, să nu ne facem vreo iluzie, El, Norodul, chiar ESTE dispus să-i ia, ca un prim avertisment, la omor, pe acești toți domni generoși neprieteni ai lui! Căci Intelectualul, spre deosebire de Cărturar, care are avere doar cel
POSTROMÂNISMUL (2) – NECHEZOLII DE AMBE SPEŢE ŞI POSTACUL INTELECTUAL PUBLIC de CAMELIAN PROPINAŢIU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355287_a_356616]
-
prin păcatul „strămoșesc” s-a ajuns la starea trupului căzut (p. 41-54). De altfel, trupul a fost un instrument prin care omul s-a întors de la Creator către realitățile sensibile: el a înlocuit plăcerile duhovincești prin plăcerile trupești - o „atitudine pătimașă” exprimată în scrierile ascetice patristice prin termenul „filautia”. După cădere trupul devine „un idol căruia omul i se închină” (p. 44); în fapt, omul devine prizonierul plăcerii și al durerii - un cerc vicios care atestă că, spre deosebire de starea paradisiacă, ființa
JEAN CLAUDE LARCHET... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 285 din 12 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355464_a_356793]
-
și direcțiile principale până în anul 2000; - 1980 - Congresul științei și învățământului; - 1984 - Congresul al XIII-lea al P.C.R.; - - 1986 - Tezele din aprilie; Relevanța platitudinii și amorfismului doctrinar poate fi dovedită prin repetarea până la sațietate a unor stereotipii și slogane devenite pătimaș leitmotive propagandistice din care, un popor damnat trebuia să extragă - și era "ajutat"în acest sens - "firul roșu diriguitor"al direcțiilor și sarcinilor social-obștești, profesionale și ideologice. Câteva mostre din perimetrul școlii: "continua dezvoltare a învățământului de toate gradele", "dezvoltarea
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XXI) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 299 din 26 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356770_a_358099]
-
intrat el în joc apropiindu-se de ea pentru a o îmbrățișa. A sărutat-o, înflăcărat de dorință, pe gură și pe gât, apoi a coborât pe piept, încet și rar, tot mai insistent. Ea a răspuns cu aceeași pornire pătimașă primelor săruturi, dar s-a opus când degetele lui înfrigurate încercau să-i descopere sânii sub halatul larg, bărbătesc. - Te rog... te rog mult, Emil! Lasă-mă puțin să-mi revin. Lasă-mă să mă acomodez cu tine. Te rog
INIMĂ RĂNITĂ (2) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356740_a_358069]
-
mereu în căutare de exotism". Poeziile din "Afinități"sunt traduceri efectuate într-o perioadă relativ scurtă, cuprinsă între 1989 - 1995 și care "explodează"criteriile lui Thibaudet. Autorul antologiei ignorând orice problemă legată de generații care, după cum știm, a declanșat răfuieli pătimașe în toate țările unde s-a "bătut monedă"pe o astfel de clasificare, uneori veninoase, orgolii incendiare, vanități furibunde, a reunit între coperțile cărții sale mode și timp care au încăput prin "inelul"acela denumit atât de concret de Florentin
FLORENTIN SMARANDACHE AFINITĂŢI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 283 din 10 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356679_a_358008]
-
la familia Nițescu pentru a le savura împreună, în tihnă. Cu prilejul unei astfel de vizite, Getty i-a dezvăluit gazdei cum a ajuns să renunțe la fumat. Se afla într-o călătorie de afaceri la Paris. Fiind un fumător pătimaș a constatat într-o seară, pe la ora 11,00, că nu mai avea țigări. A coborât din cameră și-a hoinărit pe străzile Parisului în căutarea unui magazin, reușind în final să-și cumpere țigări. La ieșire din magazin s-
DUMITRU SINU – FRÂNTURI DE VIAŢĂ, OPINII, AMINTIRI ... ( CAP. XXVI, PARTEA A II-A) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356628_a_357957]
-
masă că te dau cu capu' de pereți imediat! - Nu pot să mănânc, nu mă simt bine... - Nu te simți bine? O să te simți acușica. Dezbrăcă te și dansează pentru mine, a poruncit el cu voce dură și cu priviri pătimașe printre gene, după care a desfăcut o sticlă de coniac și a băut câteva înghițituri mari. Observând că ea a rămas nemișcată, s a ridicat de pe scaun, s a apropiat de pat și a ridicat o trăgând o de păr
CHEMAREA DESTINULUI (3) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 281 din 08 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355566_a_356895]
-
onirică, halucinantă, plină de mister și secvențe diafane, privind dragostea dintre doi tineri. Autorul pare un fachir renascentist care este atras de alchimia imaginației, un erudit cu viziuni neoplatonice, în fine, un degustător rafinat al imaginilor pe care le scormonește pătimaș în cotloanele amintirilor și mărturiilor. Romanul structurat în capitolele: “Mesaje de dincolo “, “În lumea cărților “,”Flori pentru Rico “, “Un nou prieten “, “Orânduiala “ și “Colindul florilor de cireș “ are o construcție de puzzle cu a cărui componente se pot construi noi
PROIECŢII ALCHIMICE ŞI EXPERIENŢE MAGICE ÎN ROMANUL DE DINCOLO DE NEGURI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 267 din 24 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355665_a_356994]
-
drumul parcurgerii până în răutatea lacrimilor din palmele slugilor ce recoltează îngeri curgerea nefirească a lanțurilor a ucis albul aripilor și a scăzut la jumătate producția de puritate pe metru pătrat din acest motiv îngerescul este doar o constantă în lumea pătimașă a oamenilor un numitor comun uitat să-și afle corespondentul în infinirea cărnii hoardele cerului au ajuns preferatele crescătorilor de oameni și iertarea este la ofertă în piețele de leguminoase Referință Bibliografică: vând iertare / Daniel Dăian : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
VÂND IERTARE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355741_a_357070]
-
aminti atunci de mine nici furtunile deșertice care m-au traversat vei locui în altă clonă a edenului și te vei lăsa vânat în cel mai vegetarian mod de o nouă Evă (i)responsabilă acuzată de practici oculte și iubire pătimașă care va șterge otrava mărului rătăcit în coșul cuvintelor încrucișat în pielea șarpelui ce-ți sâsâia amorul iar nu-ți vei aminti atunci de mine nici de furtunile deșertice care m-au traversat și e normal să fie așa Referință
ADAM SI ... EVE de CĂTĂLINA NICOLETA MUNTEANU în ediţia nr. 827 din 06 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346060_a_347389]
-
un alt fel se discern simțirile pornite din străfundul interiorului nostru. Cuvântul împlinește senzații de bine sau rău, străpunge adâncurile neștiute ale sufletului umed de lacrimi sau zâmbitor de radiații venite din semnul existențial al semenului. Cuvântul mușcă sau sărută pătimaș obrazul celui căzut în vraja deochiului care se lasă purtat, cu picioarele goale, pe pietrele încinse ale drumului vieții. Îngenuncheat, vlăguit și hăituit de faptul că niciunul, dintre cei prezenți, nu a înțeles rostul cuvântului său, robul rostirii elevate geme
ESTETICA ROMANULUI SUPERREALIST de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 908 din 26 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346168_a_347497]
-
priește de minune. Ea zâmbi și-i ciufuli părul. - Pleci la birou? îl întrebă. - Da. Îmi pare rău, am o întâlnire foarte importantă. - Să nu-ți pară. Oricum, și eu trebuie să plec. O ridică în brațe și-o sărută pătimaș, după care, cu un zâmbet înnebunitor ieși pe ușă, lăsând-o cu privirea scurgându-i-se după el. Referință Bibliografică: NICIODATA SA NU SPUI NICIODATA / Carmen Suissa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2234, Anul VII, 11 februarie 2017. Drepturi
NICIODATA SA NU SPUI NICIODATA de CARMEN SUISSA în ediţia nr. 2234 din 11 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368799_a_370128]
-
unui om fățarnic Cu gust amar și fals de iudă, Lovește amorul dur amarnic, Lăsând numai dezgust și ciudă! Sărutul prins sub interese Când banu-n rege se îmbracă, Iubiri frugale în mers el țese Cu gust răcit de promoroacă... Sărutul pătimaș în noapte Sporește amoru-n slăbiciuni Și rezultatele sunt coapte C-un bebeluș la noua luni! Sărutul patimă sau spumă Ce-n viața omului purcede, Mereu e serios ori glumă, Dar tot iubirea o prevede... Autor Constantin Enescu Referință Bibliografică: Sărutul
SĂRUTUL de CONSTANTIN ENESCU în ediţia nr. 2109 din 09 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/369091_a_370420]
-
mai doară, Respiri oare parfumul albastrelor zorele, Sau nuferii uitării m-au șters cu ploi de vară ? Când ai să-nfrângi tristețea, din timpul ce-a rămas, Să mă adormi pe brațe de dragoste și dor, Redesenează-mi visul, în taină, pătimaș, Să nu vii prea târziu! Voi învăța să zbor! Referință Bibliografica: Din timpul ce-a rămas / Ines Vândă Popa : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1407, Anul IV, 07 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ines Vândă Popa : Toate
DIN TIMPUL CE-A RĂMAS de INES VANDA POPA în ediţia nr. 1407 din 07 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/369129_a_370458]
-
din ce vom spune aici,/ despre oameni și copii,/ despre câini și pisici,/ mielul cel blând,/ despre cucoș sau găină,/ gânsac, rață și curcan,/ dar și despre pădurea cu ai ei,/ satisface,/ și dacă,/ ulterior,/ se va găsi și cineva pătimaș/ pe desen-grafică,/ bucuroși ne vom întoarce/ către o altă ediție/ colorată,/ utilă celor/ mici... NECUVÂNTĂTOARELE reprezintă o lume colorată prin nuanțele pe care le conturează frumusețea fiecărei povești în parte, o dovadă în plus că lumina mai sălășluiește încă în
APRILIE 2017 de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370765_a_372094]
-
din pruncie - naive patimi de Fecioară - când, hoinărind peste ponoare mă îmbătam cu primăvară pândind cuminte-ntre răzoare ca floarea Paștelui să-nvie... Crăiasa mândră din frunzar sfioasă, albă și gingașă din reavăn lut de-abia ivită dar cu alura pătimașă cunună o-mpleteam, smerită, și-n Joia Mare, în altar o așezam cu sfiiciune... Îngenuncheau, pe rând, camelii din clopote curgea amarul Douăsprezece Evanghelii citea prelatul în altarul cu flori plecate-n rugăciune... Suntem în prag de sărbătoare ne străduim
FLORILEGIU DE PRIMĂVARĂ (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/370996_a_372325]
-
pe furiș Curcubeie, adieri blânde de vânt, Licori din cupe de crini înmiresmați, Cântecul greierilor, cristalul munților calcaroși, Maci purpurii, frânturi de răsărit și apus, Si, brusc, Am închis palmă. Zbang!!! lntemnitate sunteți, Pe vecie, Dimineți magice și grăbite, Roabe pătimașe și nemuritoare Ale sufletului meu Însetat de mister și de dor. Referință Bibliografica: Dimineți, roabele sufletului meu / Eleonora Stoicescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1691, Anul V, 18 august 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Eleonora Stoicescu : Toate Drepturile
DIMINETI, ROABELE SUFLETULUI MEU de ELEONORA STOICESCU în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/369836_a_371165]
-
Mihai, mama lui Criști, singura, tatăl îi murise, iar părinții Deliei nu puteau lipsi de la fericirea fetei lor. Au locuit la început în garsoniera lui Criști, o garsonieră elegantă, destul de aproape de centrul orașului. Zilele erau luminoase iar sărutările tandre sau pătimașe făceau parte din cotidian. Cutreierau fără să țină cont de vremea de afară, cărările de munte. Cand veni iarnă, Criști nu renunță până când iubita lui nu coborî pantă, pe schiuri. De altfel, daca te însoțesc ambiția și iubirea, orice e
SĂ NU UIȚI TRANDAFIRII CONTINUARE de VIORICA GUSBETH în ediţia nr. 1786 din 21 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/369875_a_371204]