155,444 matches
-
în destin. În ani în care a scris cronică dramatică, apoi piese, altfel de piese, cum mărturisea că și-a dorit să facă în cuvîntul înainte la volumul Antologii, publicat în 1997 la Editura Unitext. Parcurg acum din nou această pagină intitulată " Un sfat către mine". Mi se pare că însuși conținutul ei are ceva testamentar, ceva important de descifrat pentru profesiunea de dramaturg, dar și pentru omul de teatru în general. A fost un dramaturg jucat, pus în scenă de
Adio, Dolfi! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14259_a_15584]
-
trebuit să dispară. Ceva s-a rupt în el. Dar și-a asumat, tot tăcut și interiorizat, durerea. Rubrica săptămînală din Dilema îi dădea confortul prezenței, al esențializării unei idei, unei chestiuni. Un extraordinar exercițiu al condeiului scriitorului pus în pagină în una dintre cele mai prestigioase reviste de cultură și atitudine. Diogene cîinele, Platon, Socrate, Apa, Repetabila scenă a balconului, Transfer de personalitate, Oglindă, De mers în pustiu, Cine ajunge sus, la fix, Kant sau principiul vaselor comunicante, Miriam sau
Adio, Dolfi! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14259_a_15584]
-
O parte din piesele lui, așa cum îmi vin în minte. S-au jucat și înainte de 1989, și după, în teatrele din București, din țară, pe micul ecran. "Există o respirație, fie ea și amară, universală", scriam nu de mult, în paginile acestea, la ultimul volum al lui Dumitru Solomon, apărut la Editura Hasefer, "care îl poate duce pe dramaturg în orice spațiu teatral european. De la spectacolul-lectură, pînă la complexe montări scenice, piesele oferă suport. Abstract, concret, palpabil, în deșert sau la
Adio, Dolfi! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14259_a_15584]
-
română înseamnă o sumă de hachițe redacționale, conjuncturale, elitiste" - scrie dl Liviu Ioan Stoiciu în ZIUA LITERARĂ din 2 februarie. În loc să ne laude că avem criterii estetice și de elită, dl S. se supără. Mai bine ne-ar trimite o pagină de poezii. Funcția schimbă declarația După somația pe care președintele Iliescu a adresat-o "agamanilor" din PSD, poetul senator Adrian Păunescu a sărit în apărarea celor care ar trebui să aleagă între politică și afaceri, cum le-a cerut Ion
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14267_a_15592]
-
semăna izbitor cu prietena sa, Wilde se pasionă în urmărirea similitudinii. Povestea literară se termină deplorabil, eroina fugind cu un bărbat inferior ei, atît ca situație socială cît și ca intelect. Pe cînd se afla la Veneția și citea ultimele pagini ale romanului, Wilde îi scrie prietenei sale, care cunoștea și ea cartea, temîndu-se că, influențată de lectură, ar putea termina și ea în același fel. Înainte însă ca scrisoarea să ajungă la destinatară, femeia fugise cu un bărbat care o
Românul s-a născut mim by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14270_a_15595]
-
poate închipui oricine sentimentele de care a fost ea cuprinsă când a citit aceste rânduri: "Trebuie să mărturisesc că Blana de focă mi-a plăcut, și m-a interesat atât de mult, încât am recitit-o îndată ce am terminat ultima pagină (ceea ce nu mi s-a mai întâmplat de mult)". Scrisoarea este interesantă și prin altceva. Ni-l arată pe Mircea Eliade preocupat de ceea ce se scria în acei ani în țară, de "poezia și proza românească mai nouă", preocupat cu
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
toate bunurile pământești, iar acum și de tăinuita blană de focă în zadar tăinuită, un mesaj care ar suna astfel: nimic nu vom lua cu noi dincolo, în marea călătorie. Un moralism discret, bine supravegheat de prozatoare, irizează în final paginile aceste cărți în care ni s-a vorbit despre eșec și despre lipsa de sens a goanei după înavuțire. O temă clasică.
La o reeditare by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/14281_a_15606]
-
cât mai multor nume care aliază literatura scriitorilor din exil cu a celor din țară. A celor care au reușit să-și mențină suflul interior, moralmente intact, și voința lor explicită a păstrării acestui suflu în relieful ideilor cuprinse în paginile lor. O seamă de cuvinte, Povestea vorbei, Carte de cetire preiau articulațiile adânci ale scriitorilor clasici și moderni, (numele cele mai frecvent întâlnite sunt Ion Barbu, Lucian Blaga, Tudor Arghezi, Vasile Voiculescu, Dan Botta), ca prin ei să se păstreze
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
Brâncuși nu este un vizionar "ci o vrere de a crea", trăsătură care dă lumii conștiința că arta lui este modernă, mare și nepieritoare. O rară valoare a "Caetelor de Dor" constă în deținerea unui important fond de informații. În paginile revistei au apărut pentru prima oară fragmente din Jurnalul lui E. Lovinescu, prezentate de Virgil Ierunca și Jurnal la Cordoba de Mircea Eliade. Mihai Negulescu, în cronica poeziei A murit un sfânt de Vintilă Horia, recrează drumurile acestuia în exil
"Caete de Dor" by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14282_a_15607]
-
franceză de la Villon la zilele noastre al celui dintîi, vom reveni, comparativ, la cel de-al doilea. Să menționăm mai întîi că Nicolae Balotă poate fi cu destulă ușurință scos din unghiul suspiciunii proustiene pe motivul că numeroasele d-sale pagini exegetice traduc chiar o experiență de viață livresc constelată, e drept, însă nu seacă, searbădă, artificioasă, ci conținînd o măduvă imanentă, una nu doar a cunoașterii ce înaintează ori, și mai bine zis, se autoformează prin adnotarea critică, ci și
Pornind de la literatura franceză(I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14280_a_15605]
-
pe pământ, Versuri care se întâmplă în cer, Mlaștina de deasupra lumii, Fără pleoape, apoi versurile, fiecare în parte, de atâtea ori glorificând o măreție neagră, toate acestea m-au convins că locul lor cel mai potrivit după lectură este pagina de revistă și raftul bibliotecii. Și, totuși, sunt cuvinte, cuvinte doar, nu viziuni, cu convingeri, nu scârbele asasine de care suferim, cuvinte numai în textele dvs. care ar putea fi înlocuite cu termeni civilizați, la fel de elocvenți, dar nu atât de
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14293_a_15618]
-
și respectul nostru față de imaginea pe care ați imprimat-o în chipul teatrului și culturii românești. LA MULȚI ANI! Doresc, de asemenea, să-i mulțumesc Mihaelei Mihailov, secretar literar al Teatrului Bulandra, pentru sprijinul real și devotat acordat realizării acestei pagini. Ea are în pregătire o carte dedicată sărbătoritului nostru. Liviu Ciulei: Mi-l amintesc pe Victor acum 45 de ani. Visător, expansiv și retras în același timp, sobru și ludic. Legătura noastră a devenit prietenie, apoi suflu de care fiecare
VICTOR REBENGIUC, sărbătorit by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14288_a_15613]
-
nu ne puteau revigora strigătele de revoltă ale lui Dan Deșliu, să zicem; oricât de vehement ar fi fost el, poezia lui nu devenea credibilă. Alți poeți nu și-au permis astfel de acte de vehemență în scris, dar au pagini cu mult mai valoroase. Aceste strigăte de revoltă veneau, în general, din partea unor autori mediocri care voiau să iasă la suprafață pe această cale, pentru că a fi contra însemna, poate, o speranță de a beneficia de norocul de a fi
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
unor autori mediocri care voiau să iasă la suprafață pe această cale, pentru că a fi contra însemna, poate, o speranță de a beneficia de norocul de a fi pus în discuție și nu interzis și de a ajunge în primele pagini ale unor reviste din afară. - Nu cred că toți acționau cu un astfel de gând. - Cine făcea gălăgie intra într-o arie de cunoaștere mai largă și pe cuprinsul țării. Nu pot vorbi că s-a falsificat literatura noastră, dar
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
ceva din ea. Nu-mi gândesc viața prin referință la moarte ca la un fenomen de paralizie; o gândesc ca pe o posibilitate de demonstrare a ultimelor fărâme de vigoare mintală și psihologică pe care să le pot exprima în paginile de memorii pe care le dictez acuma și în care să am curajul să-mi urmăresc chiar și degenerarea mintală, până la formele la care voi fi capabil s-o înregistrez.
Romul Munteanu: "Am ieșit din scenă ca un personaj mediocru." by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14255_a_15580]
-
Brăila, se află șase scrisori trimise de H. Y. Stahl lui Panait Istrati, între 25 februarie și 18 aprilie 1931. Cinci dintre acestea (25 februarie, 13, 22 martie, 8, 18 aprilie) au fost publicate de noi, în volumul Panait Istrati - Pagini de corespondență (Muzeul Brăilei și Editura Porto-Franco, Galați, 1993, p. 98-101). În 1995, cele cinci scrisori au fost traduse și publicate în Cahiers Panaït Istrati, no 12, fără precizarea sursei. Cea de a șasea, datată "10.III.1931", o publicăm
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
Porto-Franco, Galați, 1993, p. 98-101). În 1995, cele cinci scrisori au fost traduse și publicate în Cahiers Panaït Istrati, no 12, fără precizarea sursei. Cea de a șasea, datată "10.III.1931", o publicăm, prima oară, acum. La vremea apariției Paginilor de corespondență, nu aveam detalii, în afara celor deduse din scrisori și a mențiunii Mihaelei Cristea, despre "prietenia" celor doi scriitori (Istrati nu face nicăieri vreo referire la acest episod din viața sa). Pe de altă parte, conținutul scrisorilor dovedea mai
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
se poate deduce că debutul l-a făcut Panait Istrati. Scrisoarea Henriettei din 25 februarie, conținînd două rînduri ("M-am gîndit mult la Dumneata și știu că-mi pare bine că te-am cunoscut. Te rog să nu uiți asta." - Pagini..., p. 98), deși nu pare, este un răspuns. La el se face referire în scrisoarea din 10 martie: "În prima clipă - răspuns scrisorii matale - ți-am trimis cîteva cuvinte - nu știu ce înțeles le-ai găsit, însă eu le rupsesem din adînc
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
apoi cui să le trimit cînd toate sînt născute din vina dumitale? Dacă acum m-ai lovi cu un răspuns care m-ar durea, aș înceta să-ți scriu ca să nu te supăr, dar n-aș înceta să-ți mulțumesc." (Pagini..., p. 98) Între 8 și 18 aprilie, datele ultimelor două scrisori expediate de H. Y. Stahl, de la Viena și de la Berlin, Istrati a pus capăt relației. Scrisoarea lui se încheia, "în mod ciudat", în franceză: "Laissons le temps passer". H.
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
Vreau însă să știi, că pentru ce mi-ai dat pînă acum îmi ești drag și aproape că n-am să pot auzi numele tău fără să tresară în mine, adînc, ceva cald, mereu. Și acum: "laissons le temps passer" (Pagini..., p. 100-101). Nu s-au mai întîlnit niciodată. În convorbirile cu Mihaela Cristea, H. Y. Stahl mărturisește că nu l-a mai văzut decît fără viață, pe catafalc. "Pe catafalc, Panait Istrati părea tînăr, viu, frumos. Numai că avea splendoarea
O relație puțin cunoscută by Zamfir Bălan () [Corola-journal/Journalistic/14285_a_15610]
-
Florina Nicolae Gregorio Salvador Academia Regală a Spaniei Singurul ziar din Madrid care, duminică 8 septembrie, a dedicat o pagină morții lui , întâmplată sâmbătă, la patru după-amiază, a fost acesta. În celelalte, toate atât cu pagini culturale, cât și cu anunțuri funerare, nu a apărut nimic, nici măcar un chenar, ori o scurtă știre. Și nici luni. (După aceea au început
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
Florina Nicolae Gregorio Salvador Academia Regală a Spaniei Singurul ziar din Madrid care, duminică 8 septembrie, a dedicat o pagină morții lui , întâmplată sâmbătă, la patru după-amiază, a fost acesta. În celelalte, toate atât cu pagini culturale, cât și cu anunțuri funerare, nu a apărut nimic, nici măcar un chenar, ori o scurtă știre. Și nici luni. (După aceea au început să apară numeroase articole dedicate amintirii sale: unul foarte bogat în informații personale, precum cel al
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
scrie despre figura marelui dispărut, soția mea le-a pus la dispoziție câteva nume și, în cele din urmă, José Polo, de la Universitatea Autonomă din Madrid, și fiica mea Aurora, de la Universitatea din Cádiz, au completat cu două texte elocvente pagina în care se dădea vestea morții sale. Polo este lingvistul spaniol care a colaborat cel mai îndeaproape cu Coșeriu și a petrecut ultimele șase veri în casa lui din Tübingen, ajutându-l cu generozitate ca să-și pună în ordine hârtiile
Eugen Coșeriu by Florina Nicolae () [Corola-journal/Journalistic/14292_a_15617]
-
Pacientul englez, mărturisea în 1970: "Frumoșii învinși este un roman superb, cel mai viu, mai fascinant și mai curajos roman modern pe care l-am citit vreodată." Din această carte în curs de apariție la Editura Polirom prezentăm în aceste pagini cîteva fragmente. Leonard Cohen s-a născut la Montreal în 1934. A debutat în 1956 cu volumul de versuri Să comparăm mitologii. În 1961 a plecat în Anglia, unde a scris primul său roman, Joaca preferată (1963). Frumoșii învinși a
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]
-
idolul mai multor generații. După o ședere de câțiva ani într-o mănăstire budistă, anul trecut a avut o revenire spectaculoasă în lumea muzicii cu Zece cântece noi, disc ce l-a readus în clasamentele de specialitate și pe primele pagini ale revistelor. CATHERINE TEKAKWITHA, cine ești tu? (1656-1680)? Să fie destul atât? Fecioara irocheză? Ori Crinul Țărmurilor de pe râul Mohawk? Pot să te iubesc în felul meu? Sunt un bătrân cărturar, care arată mai bine acum decât la tinerețe. Iată
LEONARD COHEN by Liviu Bleoca () [Corola-journal/Journalistic/14261_a_15586]