1,051 matches
-
și frize de parchet neasamblate) fasonat (sub formă de pene de uluc, fălțuit, nutuit, rindeluit, cantuit, fasonat sau similare), chiar geluite, șlefuite sau lipite prin îmbinare dințata 32. ex.4409.20.91 Lamele și frize pentru parchet prelucrate din nuc, paltin, cireș, frasin, ulm (neasamblate) 33. ex.4409.21.99 Altele (nuc, paltin, cireș, frasin, ulm) 34. ex.4412.99.90 Placaje furniruite cu stejar, nuc, paltin, frasin, ulm, cireș 35. ex.4415.10.10 Lăzi, lădițe, coșuri, bidoane (stejar, paltin
ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114403_a_115732]
-
fălțuit, nutuit, rindeluit, cantuit, fasonat sau similare), chiar geluite, șlefuite sau lipite prin îmbinare dințata 32. ex.4409.20.91 Lamele și frize pentru parchet prelucrate din nuc, paltin, cireș, frasin, ulm (neasamblate) 33. ex.4409.21.99 Altele (nuc, paltin, cireș, frasin, ulm) 34. ex.4412.99.90 Placaje furniruite cu stejar, nuc, paltin, frasin, ulm, cireș 35. ex.4415.10.10 Lăzi, lădițe, coșuri, bidoane (stejar, paltin, cireș, ulm, frasin, nuc) 36. ex.4415.20.10 Pălețe simple din
ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114403_a_115732]
-
dințata 32. ex.4409.20.91 Lamele și frize pentru parchet prelucrate din nuc, paltin, cireș, frasin, ulm (neasamblate) 33. ex.4409.21.99 Altele (nuc, paltin, cireș, frasin, ulm) 34. ex.4412.99.90 Placaje furniruite cu stejar, nuc, paltin, frasin, ulm, cireș 35. ex.4415.10.10 Lăzi, lădițe, coșuri, bidoane (stejar, paltin, cireș, ulm, frasin, nuc) 36. ex.4415.20.10 Pălețe simple din stejar, paltin, cireș, ulm, frasin, nuc 37. ex.4415.20.90 Altele (europaleți, boxpaleti
ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114403_a_115732]
-
paltin, cireș, frasin, ulm (neasamblate) 33. ex.4409.21.99 Altele (nuc, paltin, cireș, frasin, ulm) 34. ex.4412.99.90 Placaje furniruite cu stejar, nuc, paltin, frasin, ulm, cireș 35. ex.4415.10.10 Lăzi, lădițe, coșuri, bidoane (stejar, paltin, cireș, ulm, frasin, nuc) 36. ex.4415.20.10 Pălețe simple din stejar, paltin, cireș, ulm, frasin, nuc 37. ex.4415.20.90 Altele (europaleți, boxpaleti din stejar, paltin, cireș, ulm, frasin, nuc) 38. ex.4416.00.10 Lemn pentru
ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114403_a_115732]
-
frasin, ulm) 34. ex.4412.99.90 Placaje furniruite cu stejar, nuc, paltin, frasin, ulm, cireș 35. ex.4415.10.10 Lăzi, lădițe, coșuri, bidoane (stejar, paltin, cireș, ulm, frasin, nuc) 36. ex.4415.20.10 Pălețe simple din stejar, paltin, cireș, ulm, frasin, nuc 37. ex.4415.20.90 Altele (europaleți, boxpaleti din stejar, paltin, cireș, ulm, frasin, nuc) 38. ex.4416.00.10 Lemn pentru doage, chiar tăiat pe cele două fete principale, dar neprelucrat altfel, din stejar 39
ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114403_a_115732]
-
cireș 35. ex.4415.10.10 Lăzi, lădițe, coșuri, bidoane (stejar, paltin, cireș, ulm, frasin, nuc) 36. ex.4415.20.10 Pălețe simple din stejar, paltin, cireș, ulm, frasin, nuc 37. ex.4415.20.90 Altele (europaleți, boxpaleti din stejar, paltin, cireș, ulm, frasin, nuc) 38. ex.4416.00.10 Lemn pentru doage, chiar tăiat pe cele două fete principale, dar neprelucrat altfel, din stejar 39. ex.4416.00.90 Altele, din stejar 40. ex.4418.90.00 Altele (părți de
ORDIN nr. 63 din 19 septembrie 1996 privind produsele lemnoase contingentate la export în anul 1996. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/114403_a_115732]
-
umed (500- 600 mm) și mai cald. În componența lor intră, în regiunile joase și sudice, speciile de stejar cerul și gârnița, iar în cele mai înalte stejarul pedunculat și gorunul. La acestea se adaugă carpenul, ulmul, teiul, frasinul, arțarul, paltinul, jugastrul. O mare parte din aceste păduri au fost tăiate, locul lor fiind luat de culturi agricole. Etajul fagului ocupă dealurile înalte și munții joși între 500 și 1 200 m. Reprezintă peste o treime din suprafața forestieră a României
GEOGRAFIE. MANUAL PENTRU CLASA A VIII–A by SILVIU NEGUT, GABRIELA APOSTOL, MIHAI IELENICZ () [Corola-publishinghouse/Science/576_a_929]
-
ș i pe servele sale cu sine, cu alte străchini de zamă și de sarmale . Domnul de Marenne primi în nări mireasma și ochii i se înduioșa ră. - Poftiți, șopti gospodina, cu fruntea plecată, împărțind linguri albe de lemn de paltin și ieși de înd ată cu f emeile. Șătrarul aștepta să-și vadă musafirii gustând. Când observă pe fața lui ava Paul ceea ce aștepta și ceea ce dorea, rânji ușor în colțul stâng al gurii, între țepii de arici ai bărbii
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
de drum ce necesită a fi asfaltată este cea între Năruja și Nereju, respectiv DJ205A. DN2D se ramifică în localitatea Valea Sării (la 45 km de Focșani) spre Năruja, Nistorești, continuând cu DJ205D. Din Năruja face legătura cu DJ205A (spre Paltin și Nereju). Acest tronson face legătura cu una din zonele vrâncene care păstrează cel mai bine tradițiile și obiceiurile străbune. Turiștii sosiți pe aceste meleaguri pot descoperi peisaje de o rară frumusețe, se pot bucura de ospitalitatea țăranului vrâncean și
PERSPECTIVE ALE DEZVOLT?RII TURISMULUI RURAL VR?NCEAN by Camelia BUT? () [Corola-publishinghouse/Science/83104_a_84429]
-
fără să se întâmple nimic rău, doar de către oamenii buni la suflet, ceilalți, care reușesc să le vadă, rămân desfigurați pe viață. Misterioasele zâne locuiesc în cete, în aer, pe stânci, în munți, în păduri, în copaci (de preferință, în paltin și în nuc). Ielele apar noaptea, în locuri retrase, în poieni, pe marginea iazurilor, în păduri, zboară din poiană în poiană, din livadă în livadă, cântând și dansând în horă, despletite, uneori goale, alteori în veșminte de zale ori în
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Constanța. Am patru icoane de la 1700. Le scot când fac sfântul maslu, ajung acasă și pe drum ne prinde ploaia. Parintele Alexandru a făcut Teologia la București. E pasionat de tâmplărie, de sculptură. Face catapetesme de nuc, de stejar, de paltin și ia bani frumoși, chiar dacă lucrează mult mai ieftin decât meșterii consacrați. - Tata m-a luat în primire. «Mă băiete, eu te-am trimis la Seminar. Tu ce-ai făcut acolo? În loc să-nveți carte, te-ai apucat de lemnărie, sudură
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
în Versuri,1, p. 44. 12. Opere, p. 33. 13. Op. cit., p. 141. 14. Op. cit., p. 160. 15. Op. cit., p. 129. 16. S. P. Radianu, Județul Bacău, ediția cit., p. 121. Dendrologic, un județ bogat, cu: fag, carpen, arțar, mesteacăn, paltin, alun, jugastru, tisă, ienupăr, pin silvestru, brad, molid, arin, sînger, corn, soc, frasin, dîrmoz, gladiș, salcie, răchită, călin. Opiniile unui institutor 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1990, p. 306. 2. ,,Răsăritul”, 1, nr. 6, octombrie 1905, p. 105-106. 3
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
specific eminescian. De fiecare dată, cititorul trăiește alături de poet starea de grație, imortalizată Într-un text, fără nici o dificultate, memorabil. Există În poezia lui Eminescu o floră distinctă: codrul, teiul, cornul, creanga, pădurea, copacul, plopul, arinul, stejarul, fagul, salcia, mesteacănul, paltinul, salcâmul, liliacul, iarba, nufărul, trandafirul, viorelele, crinul, macul, trestia, răchita etc. Ele nu puteau lipsi Într-o poezie care dezvoltă una din temele eminesciene, fundamentale, natura și dragostea. Nu lipsește din lirica poetului o faună romantică: calul, cerbul, vulturul, corbul
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
o vietate puternică, ba... mi se mai părea că și un mormăit, plin de rele prevestiri, străbate depărtările până la mine... Era vântul care clătina întinderea trandafirie și plină de soare a smidului de zmeură, și poate că vreun brad sau paltin, cu încheieturile slăbite de bătrânețe, se legăna scârțâind la suflarea aceluiași vânt... Din închipuire se naște frica, din judecată bărbăția..." (Calistrat Hogaș, Singur) (e) "A fost odată un împărat, un împărat mare și puternic; împărăția lui era atât de mare
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
oricât cădea Mândra n-o oprea, Ci ea tot venea, Și s-apropia. Manea mi-o vedea, Inima-i plângea, Și iar se-nchina, Și iar se ruga: "Suflă, Doamne,-un vânt Suflă-l pe pământ, Brazii să-i despoaie, Paltini să îndoaie, Munții să răstoarne, Mândra să-mi întoarne, Să mi-o-ntoarne-n cale, S-o ducă de vale!". Domnul se-ndura, Ruga-i asculta Și sufla un vânt Un vânt pe pământ Paltini că-ndoia, Brazi că despoia, Munții răsturna, Iară
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
Suflă-l pe pământ, Brazii să-i despoaie, Paltini să îndoaie, Munții să răstoarne, Mândra să-mi întoarne, Să mi-o-ntoarne-n cale, S-o ducă de vale!". Domnul se-ndura, Ruga-i asculta Și sufla un vânt Un vânt pe pământ Paltini că-ndoia, Brazi că despoia, Munții răsturna, Iară pe Ana Nici c-o înturna! Ea mereu venea, Pe drum șovăia Și s-apropia Și amar de ea, Iată c-ajungea! Meșterii cei mari Calfe și zidari, Mult înveselea Dacă o
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
vestită în întreaga plasă atât prin întindere și frumusețe,cât și prin calitatea lemnului de construcții. Pădurile care se află în partea de nord a comunei, conțin foioase în care predomină fagul, stejarul, dar mai ales carpenul și plopul apoi paltinul, frasinul, teiul și salcia, jugastru și ulmul care în ultima perioadă a început să se cam usuce. Spre Baranca și mai ales în Lunca Prutului crește răchita și lozia din care se confecționează coșuri, paniere și alte produse de uz
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
joase, lavița(laița), blidarul, furca de tors, fusele, leagănul, războiul de țesut și toate celelalte ustensile necesare țesătoriei, lada de zestre, culișerul de făcut mămăligă, covățica sau chersânul pentru ținut făina, sărărița, scafa pentru pisat usturoiul, lingurile din lemn de paltin sau de plop, polonicul, iar în tindă drugul cu care se asigura ușa închisă și toiagul din lemn de carpen sau de corn. Pentru cei mai înstăriți, dacă aveau beci(zemnic) în el erau butoaiele pentru vin, teascul cu șurub
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
câteva propuneri personale. în primul rând să fie plantate cu pădure locurile care sunt în pantă și slab productive, cum de fapt au început câțiva locuitori prin Poiană să planteze aceste terenuri cu salcâm la început și apoi cu carpen, paltin, frasin, fag, cireș, stejar. Apoi locurile pe care înainte au existat păduri și nu în ultimă instanță poienile din interiorul pădurii. Lemnul e un material prețios și trebuie valorificat superior. Pădurea înseamnă pentru noi, nu numai o mare bogăție, dar
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
Voinești Climatul temperat, moderat continental, cu valori medii anuale termice de 8,50-9,50C și pluviometrice de 550-650mm, favorizează o vegetație forestieră de stejereto-carpinete cu arțar, jugastru, tei etc., doar parțial conservate pe culmile deluroase mijlocii, și de goruneto-făgete cu paltin, mesteacăn ș.a., sub formă de masive aproape compacte pe culmile mai înalte, în timp ce pe culmile mai joase și versanții văilor domină o vegetație de silvostepă (pajiști cu rare pâlcuri sau fragmente de pădure), înlocuită aproape în totalitate prin culturi agro-viti-pomicole
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
cu toate accesoriile (îndeosebi poduri) în bună stare de funcționare. Culmile acestor dealuri au fost, până nu demult, bine împădurite cu arbori de mare utilitate directă, gospodărească, dar și indirectă, pentru protecția solului și ameliorarea climatului. Stejarul, gorunul, arțarul, jugastrul, paltinul, ulmul, teiul, carpenul, fagul și numeroase esențe de arbuști făceau fala acestor păduri de culme, care adesea coborau și pe versanți, cu rol de stăvilire a eroziunii terenului și alunecărilor. Trecerea de la proprietatea în devălmășie la proprietatea privată, individuală s-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
Prin măsuri și acțiuni silvotehnice și de amenajare trebuie să se urmărească extinderea regenerării naturale, ameliorarea compozițiilor și a schemelor de împădurire, prin promovarea în cultură a speciilor autohtone rezistente la secetă și alte specii (salcâm, salcie, plop, tei, frasin, paltin). De asemenea, e necesară intensificarea protecției și pazei pădurii prin eliminarea pășunatului în păduri, reducerea stării infracționale în fondul forestier, combaterea biologică a dăunătorilor din păduri, dar e necesară și instituirea unui regim normal de tăiere, care să asigure recoltarea
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
al II-lea încearcă să impună o formă de absolutism catolic. Chiar dacă la prima vedere conflictul este regional, atrage după sine întreaga Europă Occidentală. În acest conflict este implicată și Anglia ca susținător teoretic al protestanților mai ales că electorul paltin era ginerele lui James I. Însă datorită neintervenției acestuia Frederick se retrage în Olanda. Deoarece situația conflictuală nu a avut doar substrat religios și de imagine ci și teritorial, țările nordice Danemarca și Suedia se implică în conflict. În acest
Anul 1600: cenzura imaginarului științific la începutul modernității by Dan Gabriel Sîmbotin () [Corola-publishinghouse/Science/84931_a_85716]
-
localității menționez: - carpenul (Carpinus betulus), - stejarul (Qvercus robur), - gorunul (Qvercus petraea), - plopul (Populus alba), - teiul (Tilio tomentosa și Tilio cordata), - frasinul (Frasinus orientalis), - mărul pădureț (Malus sylvestris), - ciresul păsăresc (Prunus avium), - jugastrul (Acer campestris), - ulmul (Ulmus campestris)- pe cale de dispariție, - paltinul (Acer pseudoplatanus) - întâlnit ici-colo, - salcâmul (Robina pseudoaccacia), - fagul (Fagus silvatica), - mesteacănul (Betula pendula) - care este întâlnit la altitudini de peste 600 de metri pe versanții umbriți. În lungul pâraielor întâlnim foarte des aninul negru sau alb (Alnus glutinosa sau incanta) și
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
Larix decidua var. plonica), precum și două specii rare specii rare și ocrotite - zâmbrul (Pinus cembra) ș și tisa (Taxus baccata). În raport de expoziție și soluri, alături de conifere se mai întâlnesc: f fagul (Fagus sylvatica, Fagus silvestris), mesteacănul ( (Betula verrucosa), paltinul de munte (Acer pseudoplatanus), ulmul de munte (Ulmus montana), scorușul (Sorbus aucuparia), arinul de munte (A (Alnus viridis), plopul (Populus termula). De la altitudinea de 1500 - 1600 m în sus începe complexul de tufișuri, rariști și pajiști subalpine, care ocupă suprafețe
Zburătorii din amurg by Emilia Elena Bîrgău () [Corola-publishinghouse/Science/91630_a_92914]