857 matches
-
zero, în care acțiunea se desfășoară șapte ani mai tîrziu, se pare că această combinație unitară IA, dintre inteligență și simțire s-a fragmentat, rezultînd o multitudine de "zei" aflați în conflict unii cu ceilalți, fiind reprezentați sub forma unui panteon de zeități voodoo. Aceasta pare să sugereze că centrul nu a putut menține unitatea, lumea viitorului fiind condamnat să retrăiască războaiele unor zeități aflate în conflict: tocmai viziunea lui Max Weber asupra modernității. 24 Teoria modernă a încercat de asemenea
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
exercițiu de imaginație și să credem că pentru o clipă ați putea să îi "revedeți" pe unii dintre prietenii plecați ... în alte lumi. Pe cine ați dori să revedeți și de ce, ce le-ați spune? Pe toți cei trecuți în Panteonul meu. Îi și văd, dialoghez cu ei, uneori notez ceea ce vorbim. Ehe, ce unice momente! Unii mă roagă să mai adaug sau să îndepărtez ceva din opera lor. Ce vreau să spun? N-ar trebui să părăsesc lumea asta înainte de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
și văd, dialoghez cu ei, uneori notez ceea ce vorbim. Ehe, ce unice momente! Unii mă roagă să mai adaug sau să îndepărtez ceva din opera lor. Ce vreau să spun? N-ar trebui să părăsesc lumea asta înainte de a termina Panteonul, o carte de poeme la care lucrez de vreo douăzeci și cinci de ani. O replică postmodernă la Divina comedie, pusă la cale împreună cu idealul meu prieten Rilke. Serenissimele poet german mă conduce prin Panteonul celest. A ajuns la șase sute de pagini
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
să părăsesc lumea asta înainte de a termina Panteonul, o carte de poeme la care lucrez de vreo douăzeci și cinci de ani. O replică postmodernă la Divina comedie, pusă la cale împreună cu idealul meu prieten Rilke. Serenissimele poet german mă conduce prin Panteonul celest. A ajuns la șase sute de pagini și, ca și celelalte cărți scrise, va fi o formă de libertate canonică, menținută în metafizic, aceeași misterioasă navetă între mine și mine, între mine și lume, între ideal și realizabil, dar și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
salvarea ființei? Dacă n-am crede, n-am persevera în blestem asemenea unor Narcis, Prometeu, Tezeu... Sunt aproape gata: o nouă carte de poeme, Ferestrele oarbe. Dar n-aș vrea să părăsesc lumea asta, cum spuneam, înainte de-a termina Panteonul, o carte gîndită îndelung, ajustată, complicată, din nou simplificată, replică postmodernă peste cîteva secole la Divina comedie a neasemuitului Dante. A.B. V-aș ruga să îmi citiți un poem care vă aduce aminte de ceva sau de cineva... INTRAREA
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
bine să fie manipulat prin neștiință, ignoranță și frică. Ce poate fi mai productiv decât să sperii, să manipulezi și să stăpânești folosind sintagma Crede și nu cerceta! - căci altfel... Nu la fel se întâmplă în cazul unei zeități din panteonul indian. Astfel, SHRI SHIVA este Cel pur, Cel plin de compasiune, Născut din El Însuși, Oceanul iertării, Zeu al iubirii, Cel care dorește binele Universului, Cel care acordă binecuvântări, Sălaș al fericirii supreme, Domnul unic, Ascetul, Cel foarte subtil, Inima
Nevăzutele cărări by FLORIN MEȘCA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91862_a_93220]
-
său, în virtutea educației sale strict europene, Wikander este un filolog al textelor religioase iraniene și, dincolo de ele, al intangibilelor instituții arhaice iraniene și indo-iraniene: comunitățile războinice indo-iraniene anterioare emergenței istorice a zoroastrismului, cu minima morfologie religioasă a organizării lor, cu panteonul și structura cultelor lor. După gestul inaugural și dezinteresat al lui Anquetil Duperron, prestigiul religiilor Iranului antic urma să evolueze crescător, mai ales dincolo de laboratoarele științifice, comparabil cu cariera europeană a lui Zoroastru, probabil foarte înrudit cu aceasta în ceea ce
Întotdeauna Orientul. Corespondența Mircea Eliade – Stig Wikander (1948-1977) by Mircea Eliade, Stig Wikander () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2332_a_3657]
-
sesiuni științifice, articole În presă, totul Încheiat cu un „spectacol grandios“ În prezența lui Ceaușescu, pe cel mai mare stadion din București. Prin astfel de reconstituiri istorice, liderul României comuniste se Întâlnea „efectiv“ cu eroii istoriei naționale. Trecuse vremea când panteonul era alcătuit aproape exclusiv din revoluționari și comuniști luptători pentru o lume nouă. Acum, aceștia se retrăgeau discret, pentru a lăsa prim-planul scenei regilor daci și voievozilor din Evul Mediu. Ceaușescu se reflecta În toți și era o sinteză
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
răspândească În lume. Pe străzile orașelor din Occident se aude acum frecvent vorbindu-se românește. Cândva, veneau străinii În România, iar românii stăteau pe loc. Deocamdată, străinii nu sunt prea numeroși; În schimb, românii pleacă În masă. 7 Incursiune În Panteon Dracula Cel mai celebru dintre români e contele Dracula.<endnote id="1"/> Doar Ceaușescu mai poate pretinde să-i stea alături. Sunt străini care nu știu nimic despre România, dar cunosc măcar aceste două nume. Cuplul Dracula-Ceaușescu pare a fi
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
contele Dracula.<endnote id="1"/> Doar Ceaușescu mai poate pretinde să-i stea alături. Sunt străini care nu știu nimic despre România, dar cunosc măcar aceste două nume. Cuplul Dracula-Ceaușescu pare a fi pentru ei expresia cea mai concentrată a Panteonului românesc. Două legende negre Își răspund peste veacuri, susținându-se reciproc. O selecție nu prea avantajoasă pentru români, susceptibilă, ce-i drept, să-i ademenească pe amatorii de insolit, dar care aruncă asupra țării o umbră neliniștitoare. țara lui Dracula
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
un plus de ordine, dar atunci cum rămâne cu democrația? Galeria princiară a românilor — foarte prezentă și astăzi În conștiința națională — implică recursul la autoritate și ilustrează o Înclinare Încă vie spre marile modele ale trecutului. Dar nici locurile În Panteon nu sunt garantate. Se petrec avansări, retrogradări și chiar excluderi: nu În funcție de meritele „absolute“ ale celor În cauză, ci de privirea mereu schimbătoare asupra lor. Jocul cu eroii nu Îi privește, se Înțelege, doar pe români; se Încadrează Într-o
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
În funcție de meritele „absolute“ ale celor În cauză, ci de privirea mereu schimbătoare asupra lor. Jocul cu eroii nu Îi privește, se Înțelege, doar pe români; se Încadrează Într-o tipologie universală. Românii se remarcă Însă printr o instabilitate accentuată a Panteonului (reflectând instabilitatea efectivă a României din ultimul veac), printr-un accent apăsat asupra principiului de autoritate și prin insistența invocării precedentelor istorice, În probleme care țin strict de prezent — ca și când eroii trecutului ne pot Învăța ce să facem astăzi, Într-
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
reprezentările simbolice ale epocii — alături de Împăratul Traian: Traian, Întemeietorul neamului românesc; Carol I, Întemeietorul regatului român. Funcția de Întemeietor a lui Cuza era astfel aproape anulată. Dar Cuza și-a luat revanșa odată cu comunismul, când Carol a fost exclus din Panteon (deși a trebuit să aștepte și el un număr de ani, până când comunismul a devenit mai receptiv la valorile naționale). Carol a revenit după 1989, Însă forța mitului dinastic era mult diminuată. În conștiința românească, pe primul loc ajunsese Cuza
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
percepuți Înainte de comunism ca personaje-simbol, alături de regi. Comuniștii i-au alungat și pe unii, și pe alții, ceea ce l-a plasat pe Kogălniceanu — Împreună cu Cuza — Într-o poziție fără rival. Inițial, comunismul procedase la o modificare și mai radicală a Panteonului, așezându-l În poziția cea mai Înaltă pe Nicolae Bălcescu (1819-1852), istoric și revoluționar de la 1848; el personifica evacuarea mitului dinastic — și, În genere, a mitologiei naționale — În favoarea noii mitologii revoluționare. Gheorghiu-Dej Își dădea mâna cu Bălcescu (fără să-l
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Întâi În conștiințe. S-ar putea spune că este o țară făcută de cărturari: scriitori, istorici, oameni ai școlii... Ei au dat contur unei istorii comune și unui spațiu spiritual; prin ei, românii au căpătat o identitate. Trecem astfel, din panteonul eroilor politici În cel al oamenilor de litere. Și aici există o ierarhie. Și aici, unii urcă, și alții coboară. Dacă ar fi să restrângem alegerea la cea mai esențială și simbolică expresie, sunt două nume care rămân: Eminescu și
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
anume poet care să fie așezat mult deasupra celorlalți, și nu numai ca poet, ci ca exponent fără rival al spiritului național. Eminescu nu este doar un mare poet; el este un sfânt și un simbol suprem. Dacă am amesteca panteonul politic cu cel literar, ar sta deasupra tuturor. Este cel dintâi dintre români, Împlinirea supremă a geniului românesc. Cel puțin, așa se prezintă mitul... Într-o Românie care s-a identificat atâta vreme cu civilizația ei rurală, Eminescu apare ca
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
1995. 10. E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne, vol. I, București, 1924, p. 118. 11. Un dosar bine informat cu privire la aromâni, la Max Demeter Peyfuss, Die Aromunische Frage, Graz, 1994; ediție românească: Problema aromânească, București, 1994. </endnotelist> 7. Incursiune În Panteon <endnotelist> 1. Dosarul „Vlad țepeș-Dracula“ este prezentat În toate detaliile de Raymond T. McNally și Radu Florescu: In Search of Dracula. A True History of Dracula and Vampire Legends, Greenwich, Connecticut, 1972, și, mai recent, de Matei Cazacu, Dracula, Paris
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
zone de mare concentrare a valorilor culturale; Sunt convins că este destinată unui deosebit interes de editură . Aș dori din tot sufletul să vadă lumina tiparului „dacic” , chiar pentru că ar constitui o mărturie În plus și un adaos prețios la panteonul fălticenean al cărturarilor și condeierilor de seamă, numit Eugen Dimitriu; fiu al acestor locuri, În care s au petrecut, după cum rezultă din carte , multe fapte, gânduri și emoții de elită spirituală. Am unele rezerve pentru unele personalități, care au aparținut
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1279]
-
direct în slujba fascismului italian, sau Céline - după Proust, cel mai expresiv prozator francez -, care, împreună cu trupele de ocupație nazistă, a lovit în evreii Franței?! Oare americanii sau francezii îi exclud din această pricină pe cei doi mari maeștri din panteonul valorilor naționale? Matei rămâne însă nu numai marele prieten al tinereții mele literare, dar și unul dintre criticii de un curaj formidabil în epocă; este primul care, într-o cronică la Gazeta literară - cronică și revistă ce dădeau nu numai
(Memorii II). In: Sensul vietii by Nicolae Breban () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2354_a_3679]
-
Am scris câteva cuvinte într-al 76-lea tom al vizitatorilor. Ne-am întâlnit aici cu niște englezi și scoțieni pe care i-am văzut și la Moscova. Am vizitat cimitirul din coasta muntelui ce domină orașul (Sâmbătă) așa-zisul panteon. Între stâncile colțuroase ale piscului, alături de funicularul ce servește palatul de sus, o bisericuță veche ca toate cele vechi de la Tbilisi, și câteva morminte de intelectuali, scriitori, artiști și oameni de știință. Într-o pace impresionantă odihnește aici sufletul acestui
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
conform căreia dacă femeia gravidă vede ceva urât trebuie să-și amintească de starea ei specială și să-și zică: „A neu îi frumos ca soarili și ca luna.” (Mihoveni - Suceava). Tocmai această perspectivă a inclus soarele și luna în panteonul tradițional românesc: „credințele și legendele prezintă Soarele și Luna ca sfinți. Ei sunt un dar de la Dumnezeu. Soarele e «ochiul de zi» al lui Dumnezeu, pe când Luna e «ochiul de noapte», «tronul» sau «cununa» Domnului”. Traian Herseni observa însă că
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
depășește inițierea are o naștere specială, care îndeplinește voia unor instanțe superioare omului și că rolul lui este tocmai acela de a birui ipostaza zoomorfă a haosului, domesticită în colinde sub imaginea surprinzătoare a leului viu adus în sat. În panteonul creștin patru sfinți au numele Damian, însă, dintre ei, sfântul aflat întotdeauna în asociere cu fratele său geamăn, Cosma, are cea mai mare putere la nivel taumaturgic. „Anarghirii devin, în descântece, personaje mitologice, cărora, în mod evident, li se ignoră
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
Ermitajul pentru Rusia, sau Peleșul pentru România. Mănăstirea Regală San Lorenzo este un simbol al aspirațiilor culturale ale coroanei Spaniei din epoca sa de maximă glorie. Mănăstirea a fost inițial destinată călugărilor ordinului Sfântului Jerome, iar biserica mănăstirii a fost Panteonul Împăratului Carol al V-lea, al soției sale și al fiului lor, regele Filip al II-lea. Carol Quintul, personalitatea cea mai complexă a imperiului hispanic, în ultimii săi ani de viață, îl instalase, în anul 1556, pe tronul imperial
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
care au lucrat la acest edificiu până în anul 1585. Apoi, timp de trei secole, Escorialul s-a extins, s-a completat, s-a modificat chiar, după incendiul, din 1671, sub domniile tuturor regilor Spaniei: Filip al III-lea inițiază construcția Panteonului, Filip al IV-lea îmbogățește colecțiile de picturi, Carol al II-lea reconstruiește mănăstirea, arsă, și redecorează sacristia cu fresce grandioase, executate de Luca Giordano etc. Întregul complex rezidențial are forma unui imens dreptunghi, care este vizitabil, și se compune
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
domn Goe al poeziei contemporane, și care vorbea apoi la televizor cu aerul suficient al unui imbecil titrat. Iar lumea românească abonată la televiziune îl credea geniu, fără ca măcar să fi citit un poem al său. Mintea lui era deja în panteon fără să fi făcut măcar câteva exerciții în peștera particulară acolo unde ne formăm instinctele și ne pregătim pentru uitare. E bafta celor privilegiați să intre direct în cercuri literare fără să aibă șansa unei căutări personale, grea și adesea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1450_a_2748]