1,639 matches
-
Candida Simoncini este specialist oncolog (tratarea tumorilor), specialist în diabet și boli de metabolism, dar este chiar mai mult de atât. El este un adevărat medic care urmărește să dezvăluie adevărul pentru beneficiul pacienților și refuză să repete precum un papagal, versiunea oficială a ceea ce trebuie doctorii să gândească și să spună. El provoacă dogmă “conformismului intelectual” și toate asumările nefondate, minciunile, manipularea și falsurile acesteia, fiind foarte critic la adresa organizațiilor medicale care continuă să caute “tratamente” false și ineficiente pentru
CANCERUL ESTE O CIUPERCA SI POATE FI VINDECAT de GEORGETA NEDELCU în ediţia nr. 892 din 10 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346295_a_347624]
-
2015 Toate Articolele Autorului bate vântul ploaia, lăcrimează duzii invocăm orbește harurile muzii de o vreme-ncoace ninge și ne plouă pe umerii goi trandafiri de rouă câte din principii nu ni ne supun nod marinăresc, frânghie și săpun de la papagali până la egrete noi suntem experți în a da rețete bune pentru alții, bune pentru toți de la Arhimede până la iloți noi am spart tipare, noi am spart oglinzi umbrele pe care nu poți să le prinzi regimente stranii puse sub umbrele
DREPTUL LA OPINII de ION UNTARU în ediţia nr. 1755 din 21 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376977_a_378306]
-
sânii mari. Bârfă între îngerii păzitori Un înger relatează: L-am salvat Din patru căsnicii înrobitoare Dar prea e omul încăpățânat... Îl las pe-a cincea singur s-o omoare. La bâlci Să vă spunem cum arată un bilet de papagal: “Vei avea noroc, o fată te va săruta la bal, Vei avea copii, serviciu, o mașină și-un conac.” ...Dar pe cele norocoase scrie să rămâi burlac. Referință Bibliografică: Înger păzitor / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1858
ÎNGER PĂZITOR de DAN NOREA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376470_a_377799]
-
sânii mari. Bârfa între îngerii păzitori Un înger relatează: L-am salvat Din patru casnicii înrobitoare Dar prea e omul încăpățânat... Îl las pe-a cincea singur s-o omoare. La bâlci Să vă spunem cum arată un bilet de papagal: “Vei avea noroc, o fată te va săruta la bal, Vei avea copii, serviciu, o mașină și-un conac.” ...Dar pe cele norocoase scrie să rămâi burlac. Citește mai mult Cadou la căsătorie Bărbatul proaspăt însurat primeșteDin mâna unor preoți
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
cele rele... și cu sânii mari.Bârfă între îngerii păzitoriUn înger relatează: L-am salvatDin patru casnicii înrobitoareDar prea e omul încăpățânat...Îl las pe-a cincea singur s-o omoare.La bâlciSă vă spunem cum arată un bilet de papagal:“Vei avea noroc, o fată te va săruta la bal, Vei avea copii, serviciu, o mașină și-un conac.”... Dar pe cele norocoase scrie să rămâi burlac.... ÎI. CALENDAR 2016 ÎN 17 SILABE, de Dan Norea , publicat în Ediția nr.
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376472_a_377801]
-
pe ruta desființării țăranului, în cazul celor rurale, sunt privite cu dioptrii optice ce falsifică imaginea reală. De fapt, imaginea cotidiană a lor, apoteozată sinistru în periferii câteodată revenite la un mod de viață tribal, include mereu opera scribălăilor și papagalilor locali care înfățișează roz viața reală, sălcie! Departe de a fi simple alegorii, dioptriile acestea simbolice arată imagini distorsionate. Am așteptat prelung și zadarnic, până la îmbolnăvirea inimii, trezirea unora. Nici gând! Pare că oamenii răi, ca și microbii, se înmulțesc
PĂRINTELE GHEORGHE BÂRJOVANU. OAMENI CUMSECADE! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1723 din 19 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372604_a_373933]
-
de din afară. Traduce pe Apollinaire, comentează pe Heidegger dar mai ales corespondează intens cu scriitori occidentali: Breton, Andre Gide, Paul Fargue etc. Era prieten cu Geo Bogza, Șasa Până , Ilarie Voronca. Scrie de timpuriu o nuvelă în "Bilete de Papagal" sub conducerea lui Arghezi. Citește mai mult Max Blecher, un Kafka suprarealist." Când privesc mult timp un punct fix pe perete mi se întâmplă câteodată să nu mai știu nici cine sunt nici unde mă aflu."Max Blecher, scriitorScurta biografie
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
de din afară. Traduce pe Apollinaire, comentează pe Heidegger dar mai ales corespondează intens cu scriitori occidentali: Breton, Andre Gide, Paul Fargue etc. Era prieten cu Geo Bogza, Șasa Până , Ilarie Voronca. Scrie de timpuriu o nuvelă în "Bilete de Papagal" sub conducerea lui Arghezi.... X. INSTITUȚIA NUMITĂ CAFENEA, de Adrian Grauenfels, publicat în Ediția nr. 1867 din 10 februarie 2016. Instituția numită cafenea Instituție indispensabilă în epoca modernă cafeneaua devine locul de întâlnire și socializare a intelectualilor europeeni. Toate capitalele
ADRIAN GRAUENFELS [Corola-blog/BlogPost/376106_a_377435]
-
despre ele, nu doar pe înțelesul nepoțelului, dar și cu fior liric, menționez câteva care accentuează orizontul bogat și variat în care este introdus pentru a-l familiariza cu acesta: ”Să numărăm până la zece”, ” Numărăm pe degete”, ”Anotimpurile”, ”Momocicleta”, ”Pintenatul”, ”Papagalul Coco”, ”Colind”, ”Pomul vieții”, ”Închinare florilor”, ”Mămică și bunică”, ”Primăvara”, ”Vara”, ” Omul de zăpadă”, ”Pelicanul și peștii”, ” Motănelul cel viteaz”, ”Papucul Doamnei”, ”Coloana infinitului”, ”Odă copiilor”. Pentru a sublinia spiritul tonic ce definește tonul general al acestei cărți ce, și
CĂRTICICĂ PENTRU TONI DE MARIA NICULESCU de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1495 din 03 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379796_a_381125]
-
parte din ea privește asumarea și profesionalismul din perspective inversabile după cum se exercită asupra ei atracția de la centrul activ și gravitațional politic?! Unde se află, pe aceste coordonate, imparțialitatea presei rupte într-o fărâmă pentru păsărele și un dumicat pentru papagali și vulpi? Ce se poate spune, dacă s-a învățat mai tot neamul să ceară în felul următor: „dacă îi dai mamii, tatii, lui frate-miu, soră-mi, vreau și eu, dacă nu ai pentru toți, dă-mi mie primul
RĂZVAN DUMITRESCU. NEOBRĂZAŢII NU PRIMESC NICI MĂCAR COMPĂTIMIREA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1727 din 23 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374758_a_376087]
-
roz - Vine Martie. Inspiră adânc mirosul merelor verzi - vară proaspătă Uite ce gentil își împletește părul noaptea lacoma! Ce radioasa e față șlefuita a lunei pline! Ceață albește figură austera: trunchi ars de bambus. Gâtul machiat cu roșu mătăsos: un papagal singur. Corbule tânăr, când ai să te oprești, să uiți și să respiri? Valuri înalte aduc miros de alge pelicanilor. Vântul cuprinde în brațele tăioase o mângâiere. Lumini pândesc din întunericul plăcut al norilor: alb. Spune-mi,auzi și tu
HAIKU de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1890 din 04 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/377724_a_379053]
-
nestatornic, el este cu totul lipsit de puritatea sa și absurd. În cadrul acestei îndumnezeiri universale a tot ce este finit și, o dată cu ea, a deprecierii divinului, reprezentarea întrupării omenești, a încarnării lui Dumnezeu nu mai este o idee prea importantă. Papagalul, vaca, maimuța etc. sînt și ele încarnări ale lui Dumnezeu, fără a deveni însă prin aceasta superioare naturii lor. Divinul nu este individualizat ca subiect, ca spirit concret, ci este degradat pînă la platitudine și pînă la ceva lipsit de
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
capitală chiar un ziar denunță că un ofițer de gardiști a luat mită pentru a muta pe un amploiat polițienesc la București și despre același ofițer se mai relatează că a sfănțuit o sută de oameni punând la loterie un papagal pe care nu-l are, și asemenea sfănțuieli, comice prin stupiditatea bestială a celor ce le comit, se petrec în capitală, prin județe, fără ca d. ministru de interne să găsească timpul necesar de-a lămuri lucrurile prin câte vrun comunicat
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
graniță, rechiziții cu cuviosul Simeon de scabroasă importanță, burse date la oameni care nici nu sânt primiți în școli, judecători numiți în serviciul celora a căror crime aveau să le judece, oameni de-ai poliției sfănțuind lumea cu loterii de papagali - iată cum pricep roșii a administra un stat, iată sistemul a cărui părinte sufletesc și suprem protector e d. Brătianu, căci d. C. A. Rosetti, de când e reversibil, e și el din șirul celor protejați. Noi n-avem decât să repetăm
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
în atelierul meu de pe Armeană, se oprise (bănuiam) nu la pînzele mari, de oarecare respirație abstractă, ci la cele medii, tapetînd un perete întreg și frapînd ca un iconostas păgîn: personaje vivante, arlechini, balerine, saxofoniști, însoțite, invariabil, de cîini, pinguini, papagali, totul aproape coregrafic și, evident, să ia ochii. Fie, mi-am zis. De ce nu aș invesra mult bătutul cîndva: bon pour l'Orient, cu: bon pour l'Occident! Glume. Așa că nu sînt prea departe de V.: în patria pleinairismului fac
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
exagerare, cea a unor Balzac, Dickens, Twain, Flaubert... M-au convins, irefutabil, în acest sens, nume actuale, deja notorii David Lodge (Schimb de dame, Ce mică-i lumea!, Meserie), Ian McEwan (Grădina de ciment), Jonathan Coe (Casa somnului), Julian Barnes (Papagalul lui Flaubert), deja "clasicizatul" Lawrence Durrell (Cvartetul din Alexandria), deja și mai "clasicizatul" Saul Bellow (Darul lui Humboldt), Juan Marsé (Cozi de șopîrlă), Filip Roth (Pata umană), Antonio Tabucchi (Se face tot mai tîrziu), dar și nou-venitul Michel Houellbecq (Platforma
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
cu o scurtă povestire (întâmplare adevărată) prezentată copiilor cât mai firesc: „D-na Ana, o femeie în vârstă, locuiește singură, având alături doar trei necuvântătoare, pe care le iubește ca pe niște copilași ai ei: pisicuța Dada, cățelul Alint și papagalul Roro. Fiind nevoită să plece la tratament într-o stațiune, îi roagă pe cei doi copii mai mari ai familiei Ionescu să le îngrijească. Copilul Andrei, zilnic a petrecut mult timp cu animalele drăgălașe. Vecina nu se gândise că Andrei
Micii năzdrăvani, conflictul şi jocul by Alina Nicoleta Bursuc () [Corola-publishinghouse/Science/1683_a_3100]
-
din 1908, a colaborat intens la periodicele vremii, între care, în mod susținut, la „Dumineca”, „Universul literar”, „Greierul” (Iași), „Adevărul literar și artistic”, „Rampa”, „Opinia”, „Tot”, „Cadran” (Iași), unde a făcut parte din redacție, „Aripi românești”, „Poporul” (ca prim-redactor), „Papagalul”, „Aripi noi” și multe altele, cu versuri, proză, articole. Inițial, a semnat Const. Em. Popescu-Pitești, C. Em. P. Argeșan, apoi și C. Arg., C. P. Argeșel, Don Carlos, Ion Brambură, Nichifor Coțcariul. Publicistica sa cuprinde, cu puține excepții, articole despre
ARGESANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285436_a_286765]
-
importante sub raport literar și documentar, cum sunt cele ce dezbat problema românismului: V. Voiculescu (inedit, Expresia sufletului nostru), Constantin Noica (Cuvinte împreună despre cultura românească). Începând cu numărul 2/1966 până în 1967, Tudor Arghezi publică aici câteva „bilete de papagal”, în cadrul unei rubrici ce poartă același titlu. A. cuprinde, de asemenea, traduceri din operele unor scriitori importanți din literatura universală, având în vedere popularizarea unor nume mai puțin cunoscute marelui public. Sunt traduse pagini din scriitori ca Francesco Petrarca, Giordano
ARGES. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285435_a_286764]
-
D. a absolvit liceul la Brăila și Facultatea de Drept la București, unde a fost avocat și consilier juridic. A debutat cu epigrame în „Foaia tinerimii” (1924) și a continuat cu reportaje, proză scurtă, pamflete, articole, evocări în „Bilete de papagal” (unde a semnat și Nidim), „Mișcarea”, „Vremea”, „Secolul”, „Gazeta tribunalelor”, iar după 1966, în „Argeș” și „România literară”. Editorial, a debutat în 1970 cu volumul Patru cravate. A frecventat cafeneaua literară bucureșteană, lăsând câteva mărturii despre scriitorii întâlniți (Al. O.
DIMITRIU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286778_a_288107]
-
pseudonimul la care nu va mai renunța. Devenind apoi redactor al gazetei, ia numeroase interviuri personalităților lumii literare și artistice. Concomitent, colaborează și la „Adevărul literar și artistic”, „Cotidianul” (Brăila), „Țara de Jos”, „Cetatea literară”, „Contimporanul”, „Universul literar”, „Bilete de papagal”. În redacția acestora se împrietenește cu Sergiu Dan, cu care scrie Viața minunată a lui Anton Pann (1929; a doua ediție, din 1934, se intitulează Nastratin și timpul său). La sfatul lui N. Titulescu, D. intră, după un scurt stagiu
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
V, 230-233, VI, 154-157; Adrian Maniu, Romanul lui Anton Pann, RP, 1929, 3400; Octav Șuluțiu, Sergiu Dan și Romulus Dianu, „Viața minunată a lui Anton Pann”, „Ultima oră”, 1929, 127; Mircea Damian, „Viața minunată a lui Anton Pann”, „Bilete de papagal”, 1929, 459; T. Arghezi, Al. V. Bratu, [Romulus Dianu], „Cronicarul”, 1930, 3; Camil Baltazar, Romulus Dianu, „Tiparnița literară”, 1930, 6-10; Lucian Boz, Romulus Dianu, „Adorata”, „Tiparnița literară”, 1930, 6-10; Const. D. Ionescu, Două romane autobiografice, G, 1930, 8-9; Șerban Cioculescu
DIANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286761_a_288090]
-
eseist. Este fiul Mariei și al lui Florea Cioroianu. A urmat Liceul „Frații Buzești”din Craiova și a absolvit Facultatea de Filosofie și Litere a Universității din București. Va fi ziarist, după ce apăruse deja ca poet în „Ramuri”, „Bilete de papagal”, „Orizonturi noi”, „Reporter”, „Excelsior”, „Herald” și „Datina”, semnând Ilariu Dobridor (dar și Ilie Constantin, N.D. Tomcea). Colaborează la „Curentul”, „Facla”, „Gândirea”, „Secolul”, „Floarea de foc”, „Azi”, „Viața românească”, „Convorbiri literare”, „Conștiința națională”, „Revista Fundațiilor Regale”, „Sfarmă-Piatră”, „Gând românesc”, „Gazeta”, „Familia
DOBRIDOR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286802_a_288131]
-
din Chișinău, și frate cu Leon Donici. A tradus mult, îndeosebi din literatura rusă și sovietică, publicând în „Ilustrațiunea română”, „Adevărul literar și artistic”, „Universul”, „Sfarmă-Piatră”, „Viața Basarabiei”, „Porunca vremii”, „Ideea liberă”, „Vremea”, „Gazeta Basarabiei”, „Universul literar”, „Timpul”, „Seara”, „Viața”, „Papagalul”, „Magazinul copiilor” ș.a. Autorii din care tâlcuiește sunt, printre mulți alții, Arcadii Avercenko, Konstantin Balmont, Al. Blok, Ivan Bunin, F.M. Dostoievski, Ilya Ehrenburg, Serghei Esenin, Konstantin Fedin, Vsevolod Garșin, Vl. Kataev, Al. Kuprin, D. Merejkovski, V. Nemirovici-Dancenko, Lidia Seifulina, Mihail
DONICI-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286828_a_288157]
-
Redactori: Z. Desmond (până la numărul 10/1930), Jean Pascal (10 mai 1930- 22 septembrie 1930 și apoi în colaborare cu Z. Desmond până în 5 ianuarie 1931); director: Maur Săveanu (de la numărul 9/1930). Revista de format mic, asemenea „Biletelor de papagal”, C.l. își propune să fie „ecoul manifestărilor artistice din toate domeniile”, luând distanță față de orice formă de extremism. Este reprodus un „articol critic” (semnat Dalda) pe marginea volumului Bal mascat al lui Ionel Teodoreanu, articol intitulat Declinul d-lui Ionel
CUVINTE LITERARE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286631_a_287960]