1,835 matches
-
nou la mine în sufragerie, amintindu-mi de îndatoriri. Privirea reușește să mai parcurgă o frază: „N-aveam cu cine să mă bucur. Venisem la Cluj singur, nu cunoșteam pe nimeni în mulțimea accea forfotitoare și nici n-aveam niscai parale să cinstesc evenimentul.” M-am desprins cu greu de cartea din care apucasem să lecturez doar două pagini și deși, în orele care au urmat, mi-am plimbat trupul în altă parte, sufletul îmi rămăsese acolo, lângă tânărul care tocmai
CĂMINUL RACOVIŢĂ, AUTOR GRIG GOCIU de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1303 din 26 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362235_a_363564]
-
în lume, doar Dumnezeu mai poate să alunge, tristețea celui ce își caută un nume! Să nu vorbim Doamne, de cel bolnav, nici zeii nu ies din spitale, la noi se vinde ceva grav, viața e un schimb doar de parale! Voi știți că să schimbați destinul, dintr-o țară vie,în pajiște pustie, din oropsirea vremii,ne va supune chinul... Unde ești tu ,dulce ,Românie?... Referință Bibliografica: UNDE EȘTI TU,DULCE ROMÂNIE? / Lucian Tătar : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr.
UNDE EȘTI TU,DULCE ROMÂNIE? de LUCIAN TATAR în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378709_a_380038]
-
de omenie, E-nțelept nevoie mare. [32] Banul își arată puterea în toate, trecînd peste onoare, dificultăți sau glorie: Ce-i de necinste-a onora, Ce-i greu de-atins-a cîștiga, Ce nu se cade-a lăuda: Puterea toată stă-n para. [29] Se-nțelege că, față de astfel de concepție materialistă, omul fără de avere nu are comun cu bogatul decît "numele de om": Omul făr-avere-n lume E un șarpe fără dinte, Elefant dresat, cuminte: Simplu purtător de nume. [4] (cf. Panciatantra, II
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
330, 332, 348, 368 Paleologi (familia) 41 Paleologu, Alexandru 363 Panaitescu, Petre P. 22 Panu 127 Papa Pius 43 Papa Pius al Xll-lea 281 Papacostea, Șerban 32, 48, 49, 51 Papadat-Bengescu, Hortensia 201 Papiu-Ilarian, Alexandrii 19, 97 Papu, Edgar 343 Para, loan 64 Paraschiv, Vasile 331 Paraschivescu, Miron 288, 289, 306 Paris, Henri 294 Pascu, Ștefan 27, 63, 99 Paști, Vladimir 355 Patočka, Jan 328 Pauker, Ana 218, 220, 270-272, 276-278, 283-285, 292, 293, 295, 312, 386 Păcurariu, Mircea 194 Pătrașcu
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
în gura lupului? Basarabia. Geaba n-am vrut război, ori geaba l-am fi vrut, tot pe pielea noastră s-au împăcat lucrurile; pe-a noastră și pe-a turcului, sărmanul, care-a plătit și cui n-a fost dator para frântă. Austria i-a luat Bosnia și Herțegovina, Anglia Cyprul, Italia și Franța s-au ales cu câte ceva în Egipet ș. a. m. d. De aceea nu ne spună "Romînul" ba de glorie națională, ba că bine s-au bătut oștirea
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
I. Arion, contrasemnează legea amendată și o supun semnăturii șefului statului, de unde apare peste trei zile, "regulată" gata, în "Monitor". Ceea ce izbește ochii oricui în acel buget este regularitatea fenomenală a cifrelor de la venituri. Rămășite 3 333 333 lei, 33 parale; imprimate 22 222 lei, 22 parale; tutunul 4 444 444 lei, 44 parale; subvențiuni 2 522 222 lei, 22 parale; taxe, spirtoase etc. 4 555 555 lei, 55 parale. Astfel, cu puțină cheltuială de fantazie, înșirînd aceeași țifră de 8-9
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o supun semnăturii șefului statului, de unde apare peste trei zile, "regulată" gata, în "Monitor". Ceea ce izbește ochii oricui în acel buget este regularitatea fenomenală a cifrelor de la venituri. Rămășite 3 333 333 lei, 33 parale; imprimate 22 222 lei, 22 parale; tutunul 4 444 444 lei, 44 parale; subvențiuni 2 522 222 lei, 22 parale; taxe, spirtoase etc. 4 555 555 lei, 55 parale. Astfel, cu puțină cheltuială de fantazie, înșirînd aceeași țifră de 8-9 ori dupăolaltă, se poate face un
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
peste trei zile, "regulată" gata, în "Monitor". Ceea ce izbește ochii oricui în acel buget este regularitatea fenomenală a cifrelor de la venituri. Rămășite 3 333 333 lei, 33 parale; imprimate 22 222 lei, 22 parale; tutunul 4 444 444 lei, 44 parale; subvențiuni 2 522 222 lei, 22 parale; taxe, spirtoase etc. 4 555 555 lei, 55 parale. Astfel, cu puțină cheltuială de fantazie, înșirînd aceeași țifră de 8-9 ori dupăolaltă, se poate face un minunat buget geometricește exact, matematicește e altă
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Ceea ce izbește ochii oricui în acel buget este regularitatea fenomenală a cifrelor de la venituri. Rămășite 3 333 333 lei, 33 parale; imprimate 22 222 lei, 22 parale; tutunul 4 444 444 lei, 44 parale; subvențiuni 2 522 222 lei, 22 parale; taxe, spirtoase etc. 4 555 555 lei, 55 parale. Astfel, cu puțină cheltuială de fantazie, înșirînd aceeași țifră de 8-9 ori dupăolaltă, se poate face un minunat buget geometricește exact, matematicește e altă cestiune. {EminescuOpXI 114} Iată ce Cameră a
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
fenomenală a cifrelor de la venituri. Rămășite 3 333 333 lei, 33 parale; imprimate 22 222 lei, 22 parale; tutunul 4 444 444 lei, 44 parale; subvențiuni 2 522 222 lei, 22 parale; taxe, spirtoase etc. 4 555 555 lei, 55 parale. Astfel, cu puțină cheltuială de fantazie, înșirînd aceeași țifră de 8-9 ori dupăolaltă, se poate face un minunat buget geometricește exact, matematicește e altă cestiune. {EminescuOpXI 114} Iată ce Cameră a fost aceea care la 1868 a votat d-lui
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
o sumă de feliurite cheltuieli aduc o disproporție din ce în ce mai mare între ceea ce poporul produce și ceea ce plebea patrioților consumă. Nu trebuie să uităm că {EminescuOpXI 388} nu numai discursurile lungi și insipide din Adunări, dar până și tăcerea patrioților ține parale, deci muncă. E destul ca un patriot să iscălească o condică de prezență și apoi să meargă la preumblare pentru a lua diurnă, e destul să ridice mâna spre a vota o pensie reversibilă ca s-o ia asemenea. S-
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
Să nu crează d. Brătianu și Rosetti cu ogeacurile dumnealor că vor putea aduce la venetici cari să ducă la măcelărie pe copiii și frații noștri tratîndu-i de proști din țara proștilor... Aci nu mai e vorba să dăm câteva parale pe la scăpătăciunile din Germania; este vorba de țara noastră, de onoarea noastră, de sângele nostru în fine. Niciodată niște vagabonzi mercenari nu vor comanda pe români... Toți (junii ofițeri) sânt plini de onoare și zel, și, oricât de proști li
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
se poate în aceeași seară, cam pe la aceleași televiziuni de doi bani. Invitați de cam aceiași moderatori (cuvînt distins) la fel de diletanți și ei ca ignorant dezabuzații lor invitați. De la asimetricul sîsîit Cristoiu, dînd-o permanent pe gluma enciclopedismului său de două parale, la lombrozian încruntatul C.T.P., pe post permanent de mafaldă națională, de la, vai, declarat republicanul multidioptric Preda la transpiratul și pe ger Boda, de la mereu prostdispusul cu bănuite dificultăți gastrice Paler, la incongruentul și frivolul ex-poet Dinescu (și lista rămîne generos
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
a ordonat să strângă pe toți meșterii de prin ținuturi și să-i trimită la lucru cu uneltele lor. De asemenea, năzâria a fost obligată să dea câte 80 de țigani lingurari și ursari pe lună, cu plată de 30 parale pe zi „pentru hrana lor”, deși ursarii erau scutiți de „salahorie și beilicuri”. Aceleași îndatoriri au fost aruncate și pe seama ,,lăcuitorilor târgurilor”.Tot materialul necesar pentru construcțiile de poduri și drumuri - mai ales lemnos - a fost transportat pe apă, de către
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
pentru negustori, un pod pe apa Crasnei, unul pe apa Putnii la Focșani, un nou pod stătător la Furceni pe Siret, unul la Onești pe Trotuș, la care s-au folosit 113 oca fier, lucrat de meșteri plătiți cu 20 parale de „oca fier lucrat”. În 1830 se refac podurile de piatră de la Uncești și Telega din ținutul Vaslui, iar la Lipcani se mai fac încă 3 poduri umblătoare. Tot atunci s-au reparat podurile de pe Dunăre de la Văleni, Hârșova etc.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
august 1856, compania Berezinski propunea guvernului moldovean să transporte sârmă de la Viena în condiții ceva mai avantajoase. Sârma cu transportul ei ar fi costat 116 florini și 30 creițari centnerul, la o valoare a florinului de 7 lei și 30 parale. Striegl, directorul centralei telegrafice din Iași, s-a opus. A fost nevoie de multă insistență din partea Departamentului lucrărilor publice, pentru a se aproba propunerea companiei. După oarecare opoziție din partea clerului, în cele din urmă s-a dat curs hotărârii Sfatului
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
din ordinul lui N. Istrati, directorul Departamentului lucrărilor publice, casele au fost evacuate și puse la dispoziția pașei. Un alt abuz a consistat în aceea că, în cursul anilor 1854-1858, guvernul turc a folosit telegraful moldovenesc, fără să plătească o para, trimițând sau primind corespondență, ale cărei taxe s-au ridicat la suma de 51.286 piaștri și 20 parale, sau 7.598 florini. Neajunsurile, provenite din însăși situația pe care o crea regimul politic cu reziduri încă feudale, au constituit
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
alt abuz a consistat în aceea că, în cursul anilor 1854-1858, guvernul turc a folosit telegraful moldovenesc, fără să plătească o para, trimițând sau primind corespondență, ale cărei taxe s-au ridicat la suma de 51.286 piaștri și 20 parale, sau 7.598 florini. Neajunsurile, provenite din însăși situația pe care o crea regimul politic cu reziduri încă feudale, au constituit piedici nu mai puțin dificile în organizarea bunei funcționări a acestei instituții. Edificatoare, din acest punct de vedere, este
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
se scotea piatra de la o adâncime de numai un stânjen (2,23 m). Piatra era tăiată cu răngi de fier, spre deosebire de Ivăncăuți, unde această operație se făcea cu dalta. Un om scotea pe zi 2-3 lespezi, fiind plătit cu 50 parale de lespede. Deci mijloace rudimentare - productivitate scăzută. În privința vărăriilor, statistica din 1860-1862 indică un număr de 463 vărării existente în România, din care numai 13 se aflau în Moldova. Evident că în realitate Moldova avea un număr mult mai mare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
octombrie 1849, se trimetea seu, carne și piele către Viena. Seul era desfăcut și pe piața internă, și se și exporta. În 1849 fuseseră scoase la licitație în Galați 10.600 oca seu, care se vânduse la prețul de 35 parale oca. În același an, Goldner a încărcat „tot săul pe vapor pentru Viena”, și avea „închiriate corăbii” și pentru ciolane. Biroul vamal din Galați a înregistrat în 1858 exportul a 710 case (sic!) carne conservată, iar în 1859-1620 case plus
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Stiber i s-a fixat un salariu de 80 de galbeni anual, socotit galbenul la 36 de lei, casă și masă la mănăstire, iar familia lui a fost instalată la Tîrgul Neamț. Salariul lucrătorilor aduși de Stiber era de 30 parale „pe lotul de postav gata, care va fi de un cot latul, iar fiind în lungime de doi coți, atunci li se va plăti cîte un leu și 20 parale cotul, însă cotul cămării sfintei mănăstiri”. Printre lucrătorii angajați de
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Tîrgul Neamț. Salariul lucrătorilor aduși de Stiber era de 30 parale „pe lotul de postav gata, care va fi de un cot latul, iar fiind în lungime de doi coți, atunci li se va plăti cîte un leu și 20 parale cotul, însă cotul cămării sfintei mănăstiri”. Printre lucrătorii angajați de Stiber, cităm numele calfelor Wilhelm Wagner, Iohan, Ioseph etc. Numărul lor era însă sub cerințele procesului de producție. În contractul încheiat de către Stiber cu Consiliul administrativ al mănăstirii se prevedea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
condițiile de viață ale muncitorilor nu puteau fi bune, de vreme ce salariile erau adesea sub minimum necesar asigurării existenței lucrătorului și a familiei sale. Un șavgău de la saline extrăgea aproximativ câte șase drobi de sare pe zi, fiind plătit cu 10 parale drobul ceea ce, evident, însemna puțin dacă avem în vedere că o kilă de grâu costa între 70 și 140 lei. Se aprecia că, în 1852, un șavgău avea un venit anual mai mic decât un clăcaș. Un clăcaș cu doi
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
grâu era plătită cu 200 lei, oca de carne de vacă (1.291 gr.) 1,20 lei, iar oca de unt 5 lei. În timp ce salariile erau staționare, prețul alimentelor a crescut între 1848 și 1862: oca de carne de la 69 parale la 1,20 lei, oca de unt de la 3,63 lei la 5 lei, kila de porumb de la 20-40 lei în 1850 la 120-140 lei în 1860-63. Bine erau plătiți tehnicienii străini. În 1855, directorul tehnic al fabricii lui M.
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
ca, de pildă, în cea a independenței Principatelor, dar sub protecția nedisimulată a Rusiei. Prin această prismă trebuie privită, socotim noi, fără să ignorăm intenția „de jefuire a populației”, baterea la Sadagura a monezilor de aramă, de 2 și 3 parale, care „aveau imprimate pe una din fețe stemele unite ale Moldovei și Țării Românești”, simbolul unității naționale. Care a fost însă reacția românilor față de politica țaristă și desfășurările generale? Majoritatea covârșitoare a populației suferea de pe urma războiului mai mult decât oricând
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]