2,686 matches
-
care conține întoarcerea acasă a eroului, revolta, dar și jurnalul ,reeducării" de la Institut. Apoi, ceea ce va deveni al doilea roman, intitulat Noul mancurt, care cuprinde perioada ,metamorfozei" kafkiene a lui Danyel, dar și noi fragmente din jurnalul ,reeducării" de la Institut. Parabola soldatului mancurt este, de fapt, o mise en abîme: Raynal o povestește în romanul său, Jean Elby, apoi o trăiește pe propria-i piele și o povestește în al doilea roman, Noul mancurt. Planurile se întrepătrund, așa cum dialogurile din roman
După 20 de ani by Serelena Ghiețanu () [Corola-journal/Journalistic/10899_a_12224]
-
și simplu greu de îndurat pe tot parcursul lecturii. Ritualul bărbieritului unui muribund în La fel ca altădată reface, în cheie profană, ceva din emoția euharistiei. Cînd și cînd, dintre nenumăratele tablouri ale dezolării cu inextricabil miez oniric răsar mici parabole, străvezii pînă în adîncul substratului lor social : Urechea muzicală nu e totul / Mai e și muzica, domnilor, strigam / Chiar în vreme ce pasărea măiastră / Cădea de pe ram". Lipsit de orice echivoc stilistic, scrisul Ilenei Mălăncioiu dovedește talent și inteligență, deopotrivă de limpezi
Ianuarie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Journalistic/10953_a_12278]
-
era cea oferită de ficțiune, transformată adesea într-un joc de-a șoarecele și pisica între autor și cenzorii cărții sale), în explozia informațională și graba din societatea românească postcomunistă, prea puțini au mai găsit dispoziția să caute adevărul în parabole și metafore. Interesul publicului s-a orientat spre comunicarea directă cu gîndurile unui autor, adesea nemediată artistic, pe care o făceau posibilă jurnalele, volumele de memorialistică și cărțile de corespondență. Ce urmărește un devorator de literatură memorialistică? El își poate
Însemnări inutile by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11025_a_12350]
-
lui Dumnezeu, Dumnezeu... * Acela este atemporal, fără început și fără sfârșit, dar poate determina, atotpotent, în lumea sub-dimensionată, creație (început) - și finalitate (sfârșit)... Misterul este că i-a oferit omului, prin Iubire Paternală, șansa transcenderii, prin înviere, înălțare. Aceasta este parabola supremei științe/revelații, transfigurată prin Iisus Christos, cel de-al doilea Adam, pentru omul actual, proiect în desfășurare al Divinului. * Divinul experimentează, geneza este perpetuă. Natura terestră a primit inteligența (biotopul, jocul trofic, evoluțiile și distrugerile de cuviință, succesive, în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
știute, a fost păstrată prin „timpul“ omului, istorie, din protoistorie, această decisivă faptă. Omul nu are decât să suporte consecințele complicității (prin ignoranță, prin înșelăciunea luciferică), cu acei îngeri căzuți. însă Creatorul ia păstrat șansa întoarcerii, mântuirii, înălțării. Aceasta este parabola christică, a învierii, sau mai potrivit spus, a Reînvierii și înălțării. Unde? Mai presus decât acel spațiu sub-dumnezeiesc, dar olaltă cu îngerii loiali, cei necorupți, cei ce n-au trădat Opera. * Timpul este egal spațiu. Adică omul, odată întreru pând
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
conținând spațiul-timpul, viul etern. Pentru a fi mărturisită, revelată (și) omului, a trebuit (a devenit sau implicit a fost necesar) să fie întrupată. Cuvântul a fost (deci este!) Dumnezeu. Se pare că scrierea, adică semnele, sistemul limbajului primordial, ulterior (vezi parabola încurcării limbilor, ca cenzură divină)... scrierea așadar, a fost învățată de la luciferici. Ca și multe altele. Scrierea este un act compensatoriu, după pierderea telepatiei ca funcție. Sigur, scrierea este și memorare, învățare, continuitate, însă a unei cunoașteri necsare doar în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
Altfel spus, să ajungă: PE STRADA MÂNTULEASA. Lu mea anchetatorilor este lăsată în urmă de “fărâma” de om preocupat de esențele care țin de miezul de divinitate din sinea fiecăruia. în opinia lui Mircea Eliade, acest roman ar fi “o parabolă a omului fragil” (p.155). Fărâmă care vine de la “a fărâma”, a îmbucătăți, a micșora prin fărâmițare pentru a ajunge la “miez” (esență) este “fragmentul” care “va supraviețui când cei puternici vor cădea” (Mircea Eliade, încercarea labirintului, Ed. Dacia, Cluj-Napoca
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ostentație retorică) asupra destinului unui scriitor de limbă română, obligat să părăsească ,matca" literaturii noastre și să se redefinească într-un alt spațiu cultural. Spre deosebire de un Norman Manea, tipul de globe-trotter intelectual, traductibil și intens tradus, perfect adaptat la strategiile parabolei de piață, mai discretul, dar mai înzestratul ca scriitor Virgil Duda resimte ca pe un șoc traumatic orice schimbare de mediu, încercând din răsputeri - dar, cel mai adesea, nereușind - să iasă din condiția de victimă a propriei biografii. Prins între
La anul la Ierusalim by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10844_a_12169]
-
concluziei. Nu mai departe de secolul XIX, înainte ca Rusia pravoslavnică să fi inventat presa liberă, F.M. Dostoievksi schițase - prin ,Marele Inchizitor" - cel mai usturător pamflet la adresa intoleranței religioase. Mai mult decât un atac la adresa catolicismului (fixat simbolic la Sevilla), parabola lui Ivan Karamazov demasca instituționalizarea violenței față de aproapele. În veacul care îl oferea Danemarcei pe Sřren Kierkegaard, creștinismul dădea astfel proba autocriticii. Conștiința istorică răspundea la testul implacabil al ironiei. Un secol mai târziu, teologul francez Louis Bouyer avea să
Limitele unei comparații by Mihail Neamțu () [Corola-journal/Journalistic/10857_a_12182]
-
sempre state) al divenire tecnico. E, se ci è consentita una chiosa di tipo prescrittivo, devono cimentarsi con la difficoltà di fuoriuscire dal gorgo della Tecnica fagocitante, del destino di annichilimento che già Heidegger aveva previsto osservando la traiettoria della parabolă apertasi con îl Rinascimento. Tra profeți e missionari Se la parolă è l'estrinsecazione fonica del linguaggio, diventa di capitale importanza capire quale orizzonte esso delinei, tanto più în riferimento all'azione, alla luce della scissione tra pensare e agire
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
străine de orice semnificație rațională. Retorica sa este una confuză în care se amestecă elemente din lumi diferite și interpretări care sfidează logica bunului simț. Discursul său sună ca o litanie în care se amestecă elemente de filozofie și literatură, parabole mai mult sau mai puțin transparente, viziuni simbolice, totul concurînd la o sublimă lipsă de sens. Reacția femeii în fața logoreii fără leac a ,Extraterestrului" este una cît se poate de clară și la ea ar putea subscrie, fără probleme, fiecare
Mașa față cu postmodernitatea by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10819_a_12144]
-
un ultim țel, cumva imposibil de atins.” (America) Succesul de care s-a bucurat dintotdeauna F. Scott Fitzgerald pe Vechiul Continent nu e probabil străin de asemenea considerente. Marele Gatsby reprezintă, desigur, cum notează Mircea Mihăieș în postfața romanului, o parabolă a Visului American - însă privită cu ochii noștri de europeni, captivați de un anume miraj optic vizibil la răsăritul soarelui în strâmtoarea Messina și cunoscut sub numele de Fata Morgana: „La urma urmelor, pentru singuratici precum Gatsby iubirea e perfectă
Portret de grup cu Statuia Libertății by Corina Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3992_a_5317]
-
grotescă și simbolismul teatral fac casă bună. În fine, proza care dă și titlul volumului, tot o nuvelă, e și cea mai densă din volum. Scrisă, probabil, pe scheletul unui roman abandonat, Jocul celor o sută de frunze este o parabolă a chipului din moarte. Tili, Jenică și Maca(irodus) sunt nevoiți să renunțe la filosofie și ajung, în comunism, ingineri. Revoluția, noul mileniu sau comunismul înțeles prin moartea lui Luca - prietenul lor împușcat odinioară în tentativa de a trece granița
Scenarii caleidoscopice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3093_a_4418]
-
cu adevărat esențiale. Însă autorul înscenează, mereu egal, imploziile. Suprapune intrigi, anchetează istorii uitate. Profită de fragilitățile memoriei, pentru a da șansa eroilor să identifice carențele vechi și să accepte noua lume întregită. În fapt, peticită. Impresia e că citim parabole ascunse într-un policier mistic, unde, printre morți simbolice și iubiri violente, se cască alte suprarealități. Aici, ca și în Cartea șoaptelor, ideea liminară e că ne naștem bătrâni. Din multe puncte de vedere, Jocul... poate fi considerat o Carte
Scenarii caleidoscopice by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3093_a_4418]
-
asumă eșecul nu într-un fel isteric sau catastrofist, în orice caz nu iremediabil, face din abordarea filmică a unei lumi rurale una nuanțată cu mici subtilități, la antipod cu perspectiva asupra unei urbanități semirurale din distopia cu iz de parabolă a unui Purcărete, Undeva la Palilula (2012), cu comediile grotești invadate de un neaoșism grosier, gen Legiunea străină (2008) al lui Mircea Daneliuc sau cu istoriile de mucava ale unui sat butaforiccarnavalesc la Horațiu Mălăele din Nunta mută (2008). Ar
Câinele japonez în poiana lui Iocan by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/3099_a_4424]
-
punctul de vedere al urgenței redactării, deplasată. Micaela Ghițescu, al cărei nume e legat și de prima apariție în limba română a Alchimistului (Editura Nemira, 1995), roman considerat în continuare principalul succes al lui Coelho, are o frază adaptată simplității parabolei și marilor adevăruri, prin care Coelho, popularizatorul „sufletului lumii”, „Marii Opere”, „limbajului universal” (și al altor termeni preluați de la Jung sau alți pasionați de alchimie) a ajuns în ultimii douăzeci de ani la tiraje amețitoare. Împărtășirea înțelepciunilor elementare (precum „descoperirea
Manuscrisul găsit la Accra by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4149_a_5474]
-
krypto, „a ascunde”) se leagă acum într-un text care, ca filtru literar, îmi pare a nu fi ignorat Proverbele din Infern de William Blake și, în general, scrierea pseudo-profetică a acestuia, The Marriage of Heaven and Hell. Succesiunea de parabole, maxime, reflecții conferă limbajului de o poetică limpezime al lui Coelho acea concentrare care face volumul citibil în „porții mici” (ca orice carte despre adevăratele valori ale vieții). Vorbim de cuvinte bine șlefuite, „sculptate” cu flacără lăuntrică, a căror ardență
Manuscrisul găsit la Accra by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4149_a_5474]
-
emblematice dintre bine și rău. Aici însă nu lumea occidentală sau cea comunistă sunt înfățișate cu adevărat, ci numai ceea ce Aglaja vede din ele. Aceasta pentru că asemeni lui Peter Pan, Aglaja încearcă să păstreze ceva din inocența lumii dezvăluită în parabola benedictină din filmulețul alb-negru cu care debutează filmul. Filmul suferă de la bun început de un spirit improvizatoric, de un anumit reducționism facil. Ajunse într-o școală germană, Aglajei și surorii sale le sunt schimbate numele, fiind asistate de către doi soldățoi
Circul și nostalgia by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4077_a_5402]
-
Sorin Lavric Ca să simți cît de bizară e cartea lui Andrei Pleșu, o minimă idee despre locul parabolelor în corpul scrierilor evanghelice e binevenită. În acest scop, metoda cea mai tăioasă rămîne reducerea la absurd. Altfel spus, modul cel mai sigur de a afla rostul parabolelor este să-ți închipui că Iisus nu ar fi făcut uz de
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
de bizară e cartea lui Andrei Pleșu, o minimă idee despre locul parabolelor în corpul scrierilor evanghelice e binevenită. În acest scop, metoda cea mai tăioasă rămîne reducerea la absurd. Altfel spus, modul cel mai sigur de a afla rostul parabolelor este să-ți închipui că Iisus nu ar fi făcut uz de ele. Ar fi ocolit forma pericopică și le-a fi spus discipolilor adevărul gol-goluț. Rezultatul ar fi fost fie consternarea unor minți care nu pot pricepe nimic, fie
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
înduioșă toare. Ține de alcătuirea debilă a spiritului uman ca să nu suporte prea mult adevăr spus dintr-odată, iar Hristos le spune: „mai am multe a vă spune, dar nu le puteți purta“ (Ioan, 16,12). Prin urmare, în miezul parabolelor, dincolo de forma încifrată a înțelesului lor, stă o intenție de menajare a minții apostolilor. A vorbi în pilde e un mod de a le cruța fragilitatea. Mai mult, e o garanție că adevărul ajunge la urechile lor. Ca un om
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
ale existenței („întrebările rusești”, cum le numește Andrei Pleșu, exemplu „care e sensul vieții?”, „ce e iubirea?”), nu poți răspunde silogistic, prin argumente logice, ci doar pe ocolite, prin secvențe diegetice. Ce intrigă la volum e că, vorbind despre înțelesul parabolelor, Andrei Pleșu se întoarce mereu la condiția receptării lor. Putința receptării (sau a nereceptării) devine laitmotivul cărții și deopotrivă criteriul de clasificare a pericopelor hristice. Unghiul bizar în care se așază autorul face ca parabolele să fie povești autoreferențiale: mesajul
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
e că, vorbind despre înțelesul parabolelor, Andrei Pleșu se întoarce mereu la condiția receptării lor. Putința receptării (sau a nereceptării) devine laitmotivul cărții și deopotrivă criteriul de clasificare a pericopelor hristice. Unghiul bizar în care se așază autorul face ca parabolele să fie povești autoreferențiale: mesajul lor e despre riscul de a nu le înțelege mesajul. Pînă la urmă, nu cheia de înțelegere contează, ci condiția pe care trebuie s-o îndeplinești ca să te poți apropia de spiritul pildelor. Hotărîtor nu
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
arătînd cruzime selectivă, îi izgonește pe unii și îi preferă pe alții, ci din cauza înlemnirii din suflet. Hristos a venit pentru toți, dar nu pentru oricine, asta însemnînd că trebuie să te aduci în acea stare de spirit prielnică primirii parabolelor. De aceea, defectele care ne împiedică să fim primitori sunt: indigența minții (dezinteresul și prostia), consimțirea euforică (exaltarea fără temei), sufocarea spiritului cu grijile lumești, excesul de spirit critic (vigilența încruntată care nu se angajează în nimic), opacitatea agresivă. De
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]
-
stil în timbru personal. E ca un protocol savuros de potrivire a cuvintelor grație unui imbold de a găsi formule memorabile în marginea a orice, de aceea atenția cititorului e deseori absorbită de o virtuozitate expresivă care pune în umbră parabolele. Stilul cu care Pleșu atinge o temă duce la eclipsarea ei treptată, grație unui efect de întunecare prin contrast. Strălucirea de expresie a comentariului dăunează parabolei comentate, care rămîne stingheră într-un colț al paginii, ca un obiect acoperit de
Receptivitatea pericopelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4095_a_5420]