785 matches
-
vest și nord ale incintei se află casele egumenești și chiliile călugărești cu parter și etaj. În decursul timpului, aceste clădiri au fost reconstruite de mai multe ori. Actualele clădiri datează din perioada 1843-1845, în timpul stăpânirii austriece. Clădirea egumeniei și paraclisul "Sf. Nicolae" au fost reparate în 1846. Corpul de chilii se termină pe latura de nord cu un mic paraclis cu hramul "Nașterea Maicii Domnului". Acesta a fost construit în 1976, la etaj, pentru a permite oficierea slujbelor religioase în
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
clădiri au fost reconstruite de mai multe ori. Actualele clădiri datează din perioada 1843-1845, în timpul stăpânirii austriece. Clădirea egumeniei și paraclisul "Sf. Nicolae" au fost reparate în 1846. Corpul de chilii se termină pe latura de nord cu un mic paraclis cu hramul "Nașterea Maicii Domnului". Acesta a fost construit în 1976, la etaj, pentru a permite oficierea slujbelor religioase în vremea sezonului rece. În martie 1885, în ziarul grecesc "Ἕσπερος" din Leipzig a fost publicată o inscripție în greaca veche
Mănăstirea Dragomirna () [Corola-website/Science/303885_a_305214]
-
și aruncătoare de flăcări în incinta mănăstirii. Un raport al Muzeului de Istorie și Artă al Municipiului București menționa „fracturarea crucii din marmură a unuia dintre ctitorii mănăstirii, domnitorul Constantin Mavrocordat; forțarea lacătelor și a drugilor de fier care închideau paraclisul, precum și a ușii altarului Bisericii Mari”. Ultimul film al lui Nicolaescu din epoca comunistă a fost "Mircea", filmat în vara lui 1988, după un scenariu de Titus Popovici. Ion Besoiu joacă rolul unui preot intrigant, asemănător rolului Sigismund Bathory din
Sergiu Nicolaescu () [Corola-website/Science/303894_a_305223]
-
Este vorba de reparații. Se pomenește de o moară din Tohan arendata de Bucur Ureche. 1757 - Se citează numele olarului român Besinar, din Tohan care instala o sobă și un cuptor la castelul Bran. 1761 - Târnosirea la 29 mai a paraclisului din Tohan. (Cronicat nou. Manuscris prof. Clotogea.) 1761 - Înființarea regimentelor de graniță. Secolul al XVIII-lea - Se organizează regimentele grănicerești. Tohanul este cuprins în subunitatea grănicereasca cu sediul la Dumbrăvița (Tătari) aparținător la Regimentul romanesc-grăniceresc de la Făgăraș. 1764 - Organizarea regimentelor
Tohanu Vechi () [Corola-website/Science/304296_a_305625]
-
Niculescu se construiește la intrare o clopotniță din lemn prin care se face actualmente intrarea în mănăstire . În 1956 bisericile mănăstirii au fost renovate de Comisia Monumentelor Istorice, iar după 1990 redevine mănăstire de călugări. În 1991 se construiește un paraclis pictat de arhidiaconul Gabriel Sibiescu, o casa arhierească și se renovează pavilionul mare în care se află trapeza și camera pentru oaspeți. A devenit din nou mănăstire de călugărițe în 2010. În decembrie 2014 un alt incendiu a distrus două
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
din cimitir este tot din lemn, în formă de navă, fără abside. Are o singură turlă joasă pe pronaos. Acoperișul este din șindrilă. Intrarea în incintă se face prin gangul clopotniței, care se afla la 40 m în dreapta bisericii mari. Paraclisul este clădit tot din lemn și a fost pictat de catre arhidiaconul Gabriel Sibiescu. In incintă mai sunt trei cladiri, una de lemn și două din zid pentru chilii, precum și alte clădiri cu rol de anexe gospodărești. Schitul Muntioru cu hramul
Mănăstirea Poiana Mărului () [Corola-website/Science/312496_a_313825]
-
înainte de al doilea război mondial de peste 100 de mănăstiri și schituri, care după Decretul nr.410/1959 au fost în totalitate desființate sau transformate în depozite și CAP-uri. În anul 1993, fusese sfințit în apropierea Movilei lui Burcel un paraclis al Mănăstirii "Ștefan cel Mare și Sfânt". Starețului mănăstirii respective, arhimandrit dr. Ștefan Gușă, i-a venit ideea să ridice un nou așezământ monahal chiar sus, pe vârful Movilei. Deoarece Movila lui Burcel este înscrisă în lista monumentelor istorice din
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
profesorului C. Ciubotaru din Târgu Neamț. Grupul statuar format din trei cruci de pe Movilă reprezintă fie cele trei cruci de pe Golgota, fie Sfânta Treime, fie cele trei provincii românești, fie chiar cei trei luceferi ai Ortodoxiei: Sfântul Apostol Andrei - hramul paraclisului de la Mănăstirea "Ștefan cel Mare și Sfânt", Constantin cel Mare - cel care oficializează creștinismul și Ștefan cel Mare - cel care a apărat creștinismul, după căderea Constantinopolului sub turci (1453). Soclul monumentului urmează să fie placat cu scene din viața voievodului
Mănăstirea Sfinții Împărați Constantin și Elena de pe Movila lui Burcel () [Corola-website/Science/312803_a_314132]
-
Biserica "Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul" din Vaslui, cunoscută și ca Biserica Domnească din Vaslui, este o biserică ortodoxă ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în anul 1490, la Vaslui. Ea a avut rolul de paraclis al Curții Domnești din Vaslui. Avariată de cutremure, a fost reconstruită din temelie în anul 1820. Biserica se află situată în centrul orașului, pe str. Ștefan cel Mare nr. 58. Biserica "Tăierea Capului Sf. Ioan Botezătorul” (Biserica Domnească) din Vaslui
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
pe Lista monumentelor istorice din anul 2015 din județul Vaslui la numărul 167, având codul de clasificare . Biserica "Sf. Ioan" din Vaslui a fost ctitorită de domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) în cadrul Curții domnești din Vaslui, pentru a servi ca paraclis al curții. Ea se încadrează în rândul bisericilor orășenești construite de voievodul moldovean, alături de Biserica Precista din Bacău, Biserica Sfântul Nicolae Domnesc din Iași, Biserica Sfântul Ioan din Piatra Neamț, Biserica Sfântul Gheorghe din Hârlău și Biserica Sfântul Nicolae-Popăuți din Botoșani
Biserica Tăierea Capului Sfântului Ioan Botezătorul din Vaslui () [Corola-website/Science/311597_a_312926]
-
terenul pe care fusese cândva mănăstirea. Din anul 1990, arhimandritul Flavian Bârgăoanu este starețul și duhovnicul Mănăstirii "Adormirea Maicii Domnului" (de stil vechi) din București. La data de 2 septembrie 1991, s-a pus piatra de temelie a unui mic paraclis a actualei Mânăstiri cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" din București, locul fiind sfințit de către Î.P.S. Mitropolit Silvestru Onofrei. În anii de după revoluție, cu toate dificultățile datorate situației economice precare prin care a trecut România, așezământul monahal a fost reclădit
Flavian Bârgăoanu () [Corola-website/Science/311693_a_313022]
-
mici îi cheamă și-i pune la locul unde nu merită, doar bunătatea lui Dumnezeu rânduiește după cum voiește"" , își amintea PS Pahomie. În primăvara anului 1953, starețul Evloghie Oța și toți călugării de la Mânăstirea Râmeț (raionul Aiud), de la cele două paraclise din Teiuș și Tețu, precum și credincioșii din alte 7 localități învecinate, au trecut la credința ortodoxă după calendarul iulian (existentă în România până în anul 1924 când Biserica Ortodoxă Română a început folosirea în biserică a calendarului gregorian). Deoarece Mânăstirea Râmeț
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
-ul din localitate terenul pe care fusese construită mânăstirea (transformat la acel moment într-o livadă). Din cauza prigoanei ateiste, călugării au cerut Consiliului Popular și au obținut autorizație pentru construirea unei case cu două camere (unde se dorea amenajarea unui paraclis), și nu a unei biserici. Cu toate acestea, la intervenția preoților de stil nou din împrejurimi care-i calificau pe călugări drept "elemente antisociale", autorizația le-a fost suspendată, dar temelia casei fusese turnată deja. După finalizarea procesului de colectivizare
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
drept "elemente antisociale", autorizația le-a fost suspendată, dar temelia casei fusese turnată deja. După finalizarea procesului de colectivizare în anul 1962, s-a obținut pentru a treia oară autorizația de construcție. Atunci, călugării au început să construiască un mic paraclis și câteva chilii, reușind să le termine în numai două luni. Pentru a înșela vigilența autorităților, trapeza era folosită în chip de ciupercărie, iar călugării munceau la colectiv, în zootehnie și viticultură pentru a nu fi alungați din localitate. Până la
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
Pahomie și ucenicul său, Teodosie. Au fost condamnați la un an de închisoare, dar în timp ce se desfășura recursul, a intervenit o grațiere și s-a anulat executarea pedepsei. Odată cu trecerea timpului, în anul 1967, în interiorul casei s-a amenajat un paraclis înzestrat cu toate cele necesare, apoi în 1972 s-a construit și un turn mic pe care s-a pus și o cruce, semn că acolo era lăcaș de închinăciune. Odată cu întemeierea vieții de obște și cu construirea de noi
Pahomie Morar () [Corola-website/Science/311685_a_313014]
-
ascultarea de a întemeia un așezământ monahal în localitatea Șelimbăr, din apropierea municipiului Sibiu. În calitate de stareț, el a adunat aici o mică obște monahală, punând temelia bisericii mari, cu hramul Acoperământul Maicii Domnului (prăznuit în fiecare an la 1 octombrie), a paraclisului cu hramul Înălțarea Domnului, a blocului de chilii și a celorlalte clădiri anexe, aflate în anul 2008 în faza de construcție. În ziua de 15/28 august 2005, la praznicul Adormirii Maicii Domnului (conform calendarului iulian), este ridicat la rangul
Evloghie Nica () [Corola-website/Science/311694_a_313023]
-
se află PS Evloghie, dar el a refuzat să facă lucrul acesta. În anul 1957, primește binecuvântare din partea IPS Galaction pentru a înființa o parohie în orașul natal. El reușește să înființeze, împreună cu credincioșii de stil vechi din zonă, un paraclis în casa credinciosului Ion Vlad, desfășurând acolo o activitate pastorală și de duhovnic care a fost mult îngreuiată de regimul comunist ateu. La data de 23 iulie 1958, pr. Demostene este arestat din nou, deoarece slujise împreună cu un grup de
Demosten Ioniță () [Corola-website/Science/311713_a_313042]
-
ascuns și a muncit. În anul 1968, după intrarea armatei sovietice în Cehoslovacia, pr. Demosten revine în localitatea natală. Ca urmare a denunțului preotul pe stil nou Olteanu din Covasna, împuternicitul pentru problemele cultelor, ungurul Szekely, a aplicat sigiliul pe paraclisul din locuința lui Ion Vlad, interzicându-se oficierea slujbelor religioase. Deoarece credincioșii au făcut plângere la Departamentul Cultelor din București, acesta a comunicat că n-a dat nici o dispoziție pentru sigilarea bisericii și a dispus deschiderea ei . Pe această bază
Demosten Ioniță () [Corola-website/Science/311713_a_313042]
-
Vlad, interzicându-se oficierea slujbelor religioase. Deoarece credincioșii au făcut plângere la Departamentul Cultelor din București, acesta a comunicat că n-a dat nici o dispoziție pentru sigilarea bisericii și a dispus deschiderea ei . Pe această bază, pr. Demosten a desigilat paraclisul, dar a fost arestat imediat după tulburările ce s-au produs la o înmormântare și anchetat pentru rupere de sigiliu. I s-a întocmit dosarul penal nr. 1 din 1969, care a fost judecat la Judecătoria din Târgu Secuiesc, acuzației
Demosten Ioniță () [Corola-website/Science/311713_a_313042]
-
râu pentru construirea bisericii-paraclis, după cum amintește o placă de marmură amplasată în anul 2005 pe zidul lăcașului de cult. În mijlocul pădurii, la o distanță de aproximativ 1,5 km de schit, monahul Ioachim Boghean a construit între anii 1944-1951 un paraclis cu hramul "Sf.Treime", unde au fost adăpostite odoarele mănăstirii de invazia sovietică. Acest paraclis (din care astăzi se cunosc numai urmele) a fost sfințit în 1951 de către mitropolitul Sebastian Rusan al Moldovei. În 1958 s-au construit clopotnița și
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
zidul lăcașului de cult. În mijlocul pădurii, la o distanță de aproximativ 1,5 km de schit, monahul Ioachim Boghean a construit între anii 1944-1951 un paraclis cu hramul "Sf.Treime", unde au fost adăpostite odoarele mănăstirii de invazia sovietică. Acest paraclis (din care astăzi se cunosc numai urmele) a fost sfințit în 1951 de către mitropolitul Sebastian Rusan al Moldovei. În 1958 s-au construit clopotnița și agheazmatarul. Clopotnița se află la o distanță de 70 m sud de pridvor, având la
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
și slova chirilică. Cu mâinile sale, fratele Toader a cărat pietre de râu pentru construirea bisericii-paraclis, după cum amintește o placă de marmură amplasată în anul 2005 pe zidul lăcașului de cult. Textul complet al inscripției este următorul: ""La temelia acestui paraclis al Mânăstirii Sihăstria Voronei a adus pietre din râu, cu mîinile sale, ca frate de mânăstire, în 1928, Prea Fericitul Părinte Teoctist, Patriarhul României. 2005"". La 2 septembrie 2005, într-un interviu pentru postul de radio Trinitas, patriarhul Teoctist afirma
Mănăstirea Sihăstria Voronei () [Corola-website/Science/311210_a_312539]
-
face pravila zilnică). În anul 1863, după cum este precizat în adresa nr.16/13 mai 1942, ieromonahii Nifon Popescu, primul stareț al Schitului Prodromu din Sfântul Munte Athos și Nectarie au întemeiat aici Schitul Bucium, ca metoh al schitului atonit. Paraclisul schitului Bucium, cu hramul "Sfinții Atonului", a fost ridicat într-o casă având o dimensiune mult mai mică decât cea actuală și a fost sfințit la 19 iunie 1871 de către mitropolitul Calinic Miclescu (1865-1875) al Moldovei. Slujbele se țineau numai
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
a numit până în anul 1918 "Metoh" sau "Conacul Bucium", aici venind adeseori pentru odihnă mitropolitul Pimen Georgescu împreună cu alți arhierei, fapt care a făcut să se schimbe și denumirea acestui așezământ în Schitul Bucium. În casa în care se afla paraclisul au funcționat și trei chilii pentru viețuitori, însuși metocarul, iar mai târziu starețul și economul ocupau două dintre ele. Inițial fusese acoperită cu țiglă, dar din cauza faptului că aceasta începuse să se degradeze și să plouă prin ea, a fost
Mănăstirea Bucium din Iași () [Corola-website/Science/311314_a_312643]
-
Episcopul Alba Iuliei, în a cărui jurisdicție se află mănăstirea, arhimandritul Serafim Măciucă care a fost stareț și la Mănăstirea Nicula . Venind la Mănăstirea Pătrângeni, arhimandritul Serafim în vârstă de 76 de ani, reîncepe lucrările, la chilii, începând construcția la Paraclis, precum și lucrările de introducere a gazului metan și a apei potabile. În anul 2000 de ziua hramului mănăstirii ,Buna Vestire, , la 25 martie s-a sfințit piatra de temelie la Paraclis , de către Î.P.S. Arhiepiscop Andrei al Alba Iuliei cu
Mănăstirea Negraia-Pătrângeni () [Corola-website/Science/312321_a_313650]