8,430 matches
-
1918, după Primul Război Mondial, din cauza acelui Realpolitik european; în 1945, după Al Doilea Război Mondial, din cauza stalinismului; în 1989, după reunificarea germană și Războiul din Golf, din cauza lipsei unei viziuni. Grupul nostru propune astfel o viziune asupra unei noi paradigme a relațiilor internaționale, care implică și noi actori pe scena mondială. În zilele noastre, religiile redevin actori ai politicii mondiale. Într-adevăr, în decursul istoriei, deseori religiile și-au arătat chipul lor distructiv. Ele au provocat și justificat ura, ostilitatea
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
între națiuni fără o pace între religii; nu există pace între religii fără dialog între religii; nu există dialog între religii fără un model etic global; nu există o supraviețuire a planetei noastre în pace și dreptate fără o nouă paradigmă a relațiilor internaționale fondată pe modele etice globale". Astfel lua sfârșit conferința mea din acel moment. Pentru ca această viziune să nu rămână generică și abstractă, a trebuit să mă dedic problemelor practice ale politicii și economiei, lucru ce a solicitat
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
practice ale politicii și economiei, lucru ce a solicitat o muncă intensă, dar care mi-a permis să argumentez și să concretizez idei ce le împărtășeam de foarte mult timp și pe care le ilustrasem deja în alte studii. Noua paradigmă a unei politici mondiale pacifiste Din momentul când în 1940, fiind clasa a V-a, am scris o temă de treizeci și două de pagini despre izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, urmăresc în fiecare zi cu interes evenimentele
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
unei politici mondiale pacifiste Din momentul când în 1940, fiind clasa a V-a, am scris o temă de treizeci și două de pagini despre izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, urmăresc în fiecare zi cu interes evenimentele internaționale. Paradigma dominantă până la sfârșitul războiului, a modernității europene, viza clar violența și războiul, nu cooperarea pacifistă, ei îi era atribuit disprețul machiavellic al moralei. Noua paradigmă apărută în Europa și în lume începând cu 1945 înseamnă substanțial: în locul politicii intereselor, puterii
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, urmăresc în fiecare zi cu interes evenimentele internaționale. Paradigma dominantă până la sfârșitul războiului, a modernității europene, viza clar violența și războiul, nu cooperarea pacifistă, ei îi era atribuit disprețul machiavellic al moralei. Noua paradigmă apărută în Europa și în lume începând cu 1945 înseamnă substanțial: în locul politicii intereselor, puterii și prestigiului național, specific epocii moderne (la Versailles sau în timpul celei de-a doua administrație Bush), o politică de înțelegere, apropiere și reconciliere. Concretizată exemplar
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mentalitate care să meargă dincolo de politica cotidiană: nu sunt suficiente noile organizații, este necesară o nouă forma mentis (mindset); diversitatea națională, etnică și religioasă nu trebuie înțeleasă ca o amenințare, ci mai degrabă interpretată ca posibilitate de îmbogățire; în timp ce vechea paradigmă presupunea întotdeauna un dușman, noua paradigmă nu mai are nevoie de dușmani, ci de parteneri, concurenți, iar uneori chiar de oponenți; în schimbul confruntărilor militare să se afirme la toate nivelurile competiția economică și socială. Nu un război salvific, ci dreptul
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
cotidiană: nu sunt suficiente noile organizații, este necesară o nouă forma mentis (mindset); diversitatea națională, etnică și religioasă nu trebuie înțeleasă ca o amenințare, ci mai degrabă interpretată ca posibilitate de îmbogățire; în timp ce vechea paradigmă presupunea întotdeauna un dușman, noua paradigmă nu mai are nevoie de dușmani, ci de parteneri, concurenți, iar uneori chiar de oponenți; în schimbul confruntărilor militare să se afirme la toate nivelurile competiția economică și socială. Nu un război salvific, ci dreptul popoarelor și înțelegerea între ele; s-
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
din urmă satisfăcute, conviețuind și împărtășind aceleași interese, este posibilă o politică în afara oricărui joc cu o sumă negativă în care unul învinge în detrimentul altuia, dar un joc cu o sumă pozitivă unde toți ies învingători. Desigur, odată cu această nouă paradigmă a face politică nu a devenit mai ușor: politica rămâne mereu "arta posibilității", dar cel puțin acum este eliberată de violență. Pentru a funcționa, nu se poate baza pe un pluralism "postmodern", un pluralism pe măsura așa-zisului anything goes
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
mondială, iar sociologii de o civilizație mondială (în sens tehnico-economico-social): societate și civilizație mondială ca și cadru de interacțiune coerent, în care suntem toți direct și indirect implicați. Până în ce punct acest lucru este adevărat îl dovedește criza economică. Noua paradigmă a unei economii mai drepte Sunt unul dintre puținii teologi care aruncă regulat câte un ochi pe paginile economice ale ziarelor; încă de student am acordat multă atenție problemelor de filozofie și politică socială. În cartea mea Etica mondială pentru
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
înapoi. Procesului de integrare în Europa și înțelegerilor dintre Est și Vest i se opun diviziunea tot mai mare între Nord și Sud. Cea mai amară dezamăgire pentru lumea întreagă a fost recăderea Statelor Unite, dintotdeauna un far al democrației, în paradigma politicii de putere unilaterală bazată pe confruntare, din 2001 până în 2008, anii președinției lui Bush Jr.: în schimbul înțelegerii reciproce, al reconcilierii și integrării (într-un timp spijinită de USA), așa cum se realizează în interiorul Uniunii Europene, s-a acționat printr-un
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
condusese la căderea Zidului Berlinului și la disoluția imperiului sovietic. În Statele Unite, între sfârșitul secolului XX și începutul celui de-al XXI-lea, aveam deseori impresia că eram doar o voce care striga în deșert. În fața recăderii Statelor Unite în vechea paradigmă a confruntărilor militare și agresiunii, sub președinția lui George W. Bush, cei ce susțineau noua paradigmă a înțelegerii, cooperării și integrării păreau a duce o luptă deja pierdută. Un alt președinte republican nu ar fi adus nicio altă schimbare fundamentală
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
și începutul celui de-al XXI-lea, aveam deseori impresia că eram doar o voce care striga în deșert. În fața recăderii Statelor Unite în vechea paradigmă a confruntărilor militare și agresiunii, sub președinția lui George W. Bush, cei ce susțineau noua paradigmă a înțelegerii, cooperării și integrării păreau a duce o luptă deja pierdută. Un alt președinte republican nu ar fi adus nicio altă schimbare fundamentală și ar fi prelungit paralizarea Statelor Unite. Dar în noiembrie 2008 a fost ales președinte Barack Obama
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Kindler 1989, Serie Piper 1267. Mozart Spuren der Transzendenz, Piper 1991; Serie Piper 1498. Musik und Religion. Mozart Wagner Bruckner; Serie Piper 4607. Kunst und Sinnfrage, Benziger 1980. Situația religioasă a timpului Theologie wohin? Auf dem Weg zu einem neuen Paradigma (mit D. Tracy), Benziger 1984; Gütersloher Verlagshaus 1984. Das neue Paradigma von Th eologie. Strukturen und Dimensionen (mit D. Tracy), Benziger 1984; Gütersloher Verlagshaus 1984. Theologie im Aufb ruch. Eine ökumenische Grundlegung, Piper 1987; Serie Piper 1312. Das Judentum, Piper
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
Serie Piper 1498. Musik und Religion. Mozart Wagner Bruckner; Serie Piper 4607. Kunst und Sinnfrage, Benziger 1980. Situația religioasă a timpului Theologie wohin? Auf dem Weg zu einem neuen Paradigma (mit D. Tracy), Benziger 1984; Gütersloher Verlagshaus 1984. Das neue Paradigma von Th eologie. Strukturen und Dimensionen (mit D. Tracy), Benziger 1984; Gütersloher Verlagshaus 1984. Theologie im Aufb ruch. Eine ökumenische Grundlegung, Piper 1987; Serie Piper 1312. Das Judentum, Piper 1991; Serie Piper 2827; (Iudaismul -Situația religioasă a timpului , introd. de
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
drepturi 142 3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familia 148 3.2. Provocări în spirit liberal 151 4. Feminismul marxist: revoluționarea familiei 153 4.1. Experiența României privind familia în comunism 154 4.2. Provocări privind familia în paradigma marxistă 159 5. Conservatorism și modernizare 161 5.1. Victimizarea 170 6. Dependență și autonomie 174 6.1. Autonomia 184 7. Feminismul radical 194 7.1. Educația androgină 201 8. Capitalul social - perspectiva comunitariană 213 8.1. Inegalități contractuale - egalități
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
de Beauvoir, Al doilea sex, în 1949. Autoarea se întreba cum este posibilă egalitatea reală între femei și bărbați, în condițiile în care egalitatea formală, deși necesară, nu este suficientă?2 Problema de fond rezulta din faptul că, în vechea paradigmă, cea patriarhală 3, femeile dețineau un loc secund în sfera vieții publice, tocmai pe baza faptului că, în planul vieții private, atribuțiile legate de nașterea și creșterea copiilor, de îngrijirea persoanelor dependente și de administrarea gospodăriei le determinau existența. Prezența
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
prin cultură, ca fiind propriu unui gen sau celuilalt. Abordarea critică a raporturilor de putere în familia tradițională (în sensul existenței unui dominator - bărbatul -, ca soț și tată al familiei, și un dominat - femeia -, ca soție și mamă) se opune paradigmei funcționaliste, în care fiecăruia dintre sexe îi erau atribute roluri specifice decurgând din rostul lor în cadrul grupului. Din această discuție, se poate deduce că feminismul poate fi o altă paradigmă de a înțelege ordinea socială. Dacă în abordarea de tip
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
și un dominat - femeia -, ca soție și mamă) se opune paradigmei funcționaliste, în care fiecăruia dintre sexe îi erau atribute roluri specifice decurgând din rostul lor în cadrul grupului. Din această discuție, se poate deduce că feminismul poate fi o altă paradigmă de a înțelege ordinea socială. Dacă în abordarea de tip funcționalist contează stabilitatea și echilibrul familiei, văzute din întreg spre parte (familia este mai mult decât suma indivizilor care o compun), din perspectiva feministă, nu vor fi neglijate individualitățile. O
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
public și privat. Reușind să participe în sfera publică, să desfășoare activități care să le aducă venituri, femeile puneau bazele independenței lor economice. Această independență a fost realizată mai ales în alte contexte politice, cum ar fi cele socialiste. În paradigma liberală, s-au câștigat drepturi în sfera publică, nu însă și în cea privată. În familiile tradiționale românești, configurate după modelul liberal, femeile se legitimau în primul rând ca soții și mame. De pildă, Adela Xenopol (Dochia, anul I, nr.
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familiatc "3.1. Perspective liberale pentru politicile publice privind familia" În societatea contemporană, în statul bunăstării, familia constituie un sistem principal de referință față de care se pot articula măsurile de politică publică. Conform paradigmei liberale, în sensul sprijinului acordat familiei, se observă tendințe de tip rezidual: statul intervine pentru a-i proteja pe cetățeni doar dacă nici individul însuși, antrenat într-o activitate aducătoare de venituri în economia de piață, și nici familia sa
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
emancipării femeilor, chiar în cadrul familiei. Deși în plan public liberalismul este profund emancipator, în plan privat, rămâne tributar patriarhatului. Premisele deschise de liberalism privesc emanciparea individuală, proces de înaintare spre autonomie, dar aceasta este predictibilă doar în spațiul public. În paradigma liberală, în prim-plan au fost aduse revendicările privind egalitatea în drepturi a femeilor cu bărbații, egalitate în fața legilor (inclusiv drept de reprezentare în instanță), acces la educație, drepturi referitoare la reprezentarea politică. Liberalismul a constituit un context teoretic bun
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fi favorabile unui parteneriat real între soți. Acestea permit, dacă se aplică consecvent parteneriatul, strategii de autoafirmare a persoanei, de dezvoltare a autonomiei. 4. Feminismul marxist: revoluționarea familieitc "4. Feminismul marxist \: revoluționarea familiei" Mă refer la revoluționarea familiei deoarece în paradigma marxistă se aprecia că toate problemele din societate vor fi rezolvate prin revoluție. Este vorba de revoluția proletară, ce desființa exploatarea de clasă. Aceasta transforma relațiile de producție prin dispariția proprietății private. Familia burgheză este o formă de prostituție în favoarea
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
Într-un fel, viața lor privată (sub aspectul reproducerii) se afla sub un plan de stat, acela al unei politici demografice pronataliste, care să asigure pentru viitor o forță de muncă numeroasă și viguroasă. Neintervenției statului în sfera familiei, din paradigma liberală, i se opune, în experiența țărilor comuniste, o intervenție brutală a statului, devenit paternal. Familia reprezenta un refugiu în fața persuasiunii publice 39. Ea era însă controlată, indivizii nu mai erau stăpâni pe viețile lor: nu mai divorțau așa ușor
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
în continuarea tradiției patriarhale privind familia. Ar putea fi considerat un bun argument în favoarea ideii că patriarhatul, ca formă de dominare a femeilor de către bărbați, este constant, indiferent de organizarea politică a societății 47. 4.2. Provocări privind familia în paradigma marxistătc "4.2. Provocări privind familia în paradigma marxistă" Feminismul marxist evidențiază bazele economice ale aservirii femeilor, consideră drept temei al inferiorității acestora inegalitățile din sfera economică. Treburile casnice funcționează similar modului de producție, doar că forța de muncă a
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]
-
fi considerat un bun argument în favoarea ideii că patriarhatul, ca formă de dominare a femeilor de către bărbați, este constant, indiferent de organizarea politică a societății 47. 4.2. Provocări privind familia în paradigma marxistătc "4.2. Provocări privind familia în paradigma marxistă" Feminismul marxist evidențiază bazele economice ale aservirii femeilor, consideră drept temei al inferiorității acestora inegalitățile din sfera economică. Treburile casnice funcționează similar modului de producție, doar că forța de muncă a femeilor este folosită fără a fi recompensată. Are
[Corola-publishinghouse/Administrative/1978_a_3303]