1,125 matches
-
a mijlocirii sentimentului religios dintr-un univers în altul, prin mitizare reconstruindu-se în spațiul umanului imaginea divintății. Referindu-ne aici doar la mitul cosmogonic, pe care îl considerăm un reper spiritual esențial, un prototip primordial ce evocă în mod paradigmatic lumea sacrului, oferind modelele demne de urmat în lumea profanului și a artelor, subliniem prezența principiilor creației în majoritatea culturilor, și materializarea lor prin diferite idei și concepții privitoare la modul în care lumea a luat naștere. Cu privire la actul creației
Reprezentarea vizuală a sacrului by Adrian Stoleriu [Corola-publishinghouse/Science/1040_a_2548]
-
PSE pentru locurile de muncă, observăm mai curînd că partidele social-democrate sînt divizate în trei grupe care favorizează seturi de instrumente politice foarte disticte. Desigur, cele mai multe partide social-democrate și-au dat acordul politicilor active, dar nu au operat o transformare paradigmatică, în măsura în care sînt și în favoarea acțiunilor politice, cum ar fi revenirea la o creștere creatoare de locuri de muncă. Teza adaptării se vede așadar infirmată. 10.3. Dimensiunea normativă Teoriile interguvernamentale, supranaționale și instituționale ale UE sînt sceptice în privința europartidelor, afirmînd
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
Europa are nevoie de partide politice pentru crearea unui mecanism de responsabilizare eficace față de cetățeni, el nu precizează caracteristicile acestuia. După aproape două decenii, Simon Hix și Christopher Lord au folosit din nou expresia pentru a trimite la aspectele empirice, paradigmatice/teoretice și normative. Amintindu-le concluziile, vom evidenția implicațile analizei noastre în dezbaterea generală privind trecerea și transformarea Europei patriilor în Europa partidelor. 10.4.1. Aspecte empirice În acest scop, vom începe cu natura și politica social- democraților și
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
nivel european. În schimb, este, în principiu, dipus să "articuleze" poziționarea cetățenilor prin intermediul cererilor făcute de elitele partidelor naționale. În plus, contribuie la influențarea comportamentului actorilor săi în procesul decizional intern și în cel al UE. 10.4.2. Aspecte paradigmatice/teoretice Vom pune apoi în evidență contribuția noastră pe plan paradigmatic/teoretic. Hix și Lord au afirmat că "studiul diferitelor relități empirice este mai bine condus prin folosirea unor perspective teoretice și metodologice variate: analizînd UE ca organizație internațioanlă ai
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
cetățenilor prin intermediul cererilor făcute de elitele partidelor naționale. În plus, contribuie la influențarea comportamentului actorilor săi în procesul decizional intern și în cel al UE. 10.4.2. Aspecte paradigmatice/teoretice Vom pune apoi în evidență contribuția noastră pe plan paradigmatic/teoretic. Hix și Lord au afirmat că "studiul diferitelor relități empirice este mai bine condus prin folosirea unor perspective teoretice și metodologice variate: analizînd UE ca organizație internațioanlă ai cărei principali actori sînt miniștrii naționali sau ca sistem politic dispunînd
Natura și politica partidelor europene - Social democrația și criza șomajului by Erol Kulahci () [Corola-publishinghouse/Science/1019_a_2527]
-
prezintă o povestire care, conform acestui criteriu, se aseamănă cu fabula primară, poate fi luat drept un indiciu al fabulei primare. Să ne gîndim la celebra povestire a lui Borges, Pierre Menard, autor al lui Quixote. Povestirea este un exemplu paradigmatic al literaturii postmoderne, care pune sub semnul întrebării bazele propriei sale arte. Pierre Menard a fost un poet ce a transcris literal pasaje din Don Quixote de Cervantes. Naratorul susține că, deși verbal identică cu textul lui Cervantes, transcrierea lui
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
politicii și a artei, literatura de călătorie, literatura pornografică), media (cuvinte, imagini) și stiluri tipografice. Dar, deși interdiscursivitatea încă trezește interes și este folosită intens, fenomenul nu se limitează nicidecum la cultura contemporană. Încă o dată, Don Quixote rămîne un caz paradigmatic, dacă nu chiar deschizător de drumuri. Într-un fel de prefață dramatizată la piesa El Narciso Divino, autoarea barocă mexicană Sor Juana Ines de la Cruz pune o reprezentantă a populației autohtone, denumită "America", să vorbească nu numai o limbă percepută
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
și de interacțiune, cu metode și practici specifice. E suficient să citim cronicile jurnalistice în care sunt povestite diferitele cazuri de corupție, pentru a ne da seama cât de adevărat este acest fapt. Interceptările telefonice ale dialogurilor între corupți sunt paradigmatice în acest sens. Corupția ca rău obișnuit înseamnă că devine o consuetudine, adică o formă de viață stabilă, repetând (fie cu fapte practice sau de cunoaștere) mai întâi cu o conștiință voită, care apoi se transformă într-o dispoziție către
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
ingrat", abandonează formularea univocă, glisând, prin antifraza ironică, spre pseudoreferențialitate. El suspendă, temporar, coerența globală pentru a reveni apoi la detaliile lumii obiective (dar subiectiv asumate) într-o incitantă navetă real imaginar real. Enunțul ironic joacă un rol structural și paradigmatic în polemica literară, în mod particular în cea argheziană. În acest punct considerăm necesare câteva considerații cu privire la ironie pe care le vom nuanța și relaționa concret în analiza discursului polemic arghezian. Privind-o "ca agent de ficțiune", C. Munteanu îi
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
acest sens, discursul-pledoarie referitor la "bătaie", capital pentru înțelegerea gestului polemic arghezian, trebuie citit, mai întâi, în cheie ideologică și acceptat ca metatext al publicisticii ofensive. Este, în esență, o ars polemica, decodabilă prin răsturnarea sensului literal, din care transpare paradigmatic și sintagmatic individualitatea argheziană. Iată perspectiva etico-estetică pe care o regăsim atât de frecvent în gazetăria polemică: "Lumea politicoasă se scârbește de bătaie. Concepția despre bătaie se ajustează în calapodul fix al unei formule. Dacă citești, dacă scrii, dacă ești
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
teritoriul imaginar probându-și virtuozitatea pe spații restrânse și sub cenzura impusă de rigorile cadrului polemic. În astfel de condiții, litota (procedeu ce exprimă "regimul de viață al economiei și al celei mai mari densități spirituale"153) devine o figură paradigmatică, grație căreia autorul poate amenda nu prin ceea ce spune, ci prin ceea ce lasă să se înțeleagă. Gândită, din perspectivă semiotică, drept semn distinctiv în discursul polemic, litota traduce, în fond, o autocenzură scriptică a semnificantului, în favoarea libertății de mișcare a
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
preoteasă și a făcut-o moașă. Porcul celălalt trăiește cu nevestele fraților lui, popa Cârnu și popa Blegu". În această secvență, totul (lexicul trivial, sintaxa, procedeele satirice și pamfletare înjurătura, porecla aluziv peiorativă, tema lumii descentrate) trimite la un stil paradigmatic pentru Icoane de lemn și Poarta neagră, dar identificabil și în extensiile ficționale din proza publicistică. Tocmai din acest motiv am acordat un spațiu mai amplu anecdotei ficționale, ca modalitate exclusiv literară, în care dimensiunea polemică e implicită, iar agresivitatea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Intenționăm însă tocmai demontarea acestor claustrări în tandem, printr-un demers analitic al cărui scop explicit să fie repunerea în ecuație a două tipuri de discursuri care, structural și formal, sunt diferite. Dacă, în lirica românească, intervenția lui Arghezi devine paradigmatică prin contestarea tacită mai ales a statu-quo-ului posteminescian și redefinirea conceptului de poezie, în gazetărie scriitorul nu s-a mai așezat de-a curmezișul curentului ci, captându-i energiile, și-a deviat propriul curs. Exersată încă de la începuturile presei românești
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
autorului său. Format în perioada maturității presei românești și având șansa de a veni după Eminescu, Arghezi liricizează discursul gazetăresc într-o manieră atât de personală încât îi va impune, ca și antedecesorul său, însă cu alte valențe, un statut paradigmatic. Sedus de substanța magică a cuvântului, poetul Agatelor negre va ceda impulsului ludic de a transforma realul evenimențial în poezie, de cele mai multe ori. Acest lucru nu înseamnă că, atunci când rămâne cantonat în actualitatea imediată, devine prozaic, așa cum uneori exegeza argheziană
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
credem că putem adânci perspectiva contiguității discursiv-polemice, situând gazetăria argheziană în proximitatea spirituală și chiar afectivă a celei caragialiene, pentru a releva palierul cel mai spectaculos al întâlnirii celor două condeie: comicul. Asupra acestei problematici, viziunea eminesciană dobândește un sens paradigmatic, de aceea o reamintim: "Nu sunt oamenii la locul lor, nu sunt ceea ce reprezintă. Compararea între ceea ce sunt într-adevăr, nimica toată, și ceea ce reprezintă, demnități înalte ale statului, escitează râsul și ironia cititorului"233. Mai întâi, găsim necesară reliefarea
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
subtil cartograf al mentalității românești într-un interval istoric determinat. Arghezi l-a asimilat într-o manieră proprie care până la un punct îi apropie, iar contiguitatea lor devine evidentă (e vorba aici și de emulație culturală), mai ales în planul paradigmatic al creației publicistice, pentru ca, apoi, să-i distingă complet, la nivelul de suprafață al discursului publicistic ei devenind exponenți ai unor maniere diferite de "punere în formă". Fapt firesc, având în vedere "orgoliul de prozator" al lui Caragiale, în contrast cu lirismul
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
de a-l incita să formuleze el însuși acuzațiile. Evident, formula predilectă a atacului disimulat este ironia, dublu ipostaziată în text: sintagmatică (litota, antifraza, asteismul, diasirmul, charientismul), mizând pe figuri ale economiei lingvistice și pe forța lor de sugestie, și paradigmatică (alegoria, parabola, hiperbola, enigma)305, relevând abilitatea polemistului de a selecta, din tropologia polemică, figurile cel mai adecvate pentru a stimula latura imaginativă a receptorului. În discursul antiiorghist, disimularea argheziană este, de cele mai multe ori, sursa unui umor de o intensitate
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
Ține, până la urmă, de evoluția intimă și firească a raporturilor dintre critică și literatură, evoluție manipulată, evident, de priorități estetice, ca interesul pentru publicistica unui scriitor să apară nu simultan, ci la un interval după re-cunoașterea discursului său reprezentativ și paradigmatic. De aceea, publicistica scriitorilor importanți apare, cel mai adesea, ca un segment obligatoriu de recuperat, fiind validată, întotdeauna, de postumitate. Pe de altă parte, gazetăria agresivă, practicată, cu predilecție, de nume interbelice sonore (dacă ne gândim doar la condeiul lui
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
continuu în relațiile cu ceilalți. Respectul față de părinți, față de bătrâni etc. este învățat prin gesturi, imitație etc. Dar omul învață și din legende și mituri, din proză și poezie, din teorii, din imaginarul social care se exprimă în povești, vieți paradigmatice, practici sociale, rutine cotidiene. Nu stăpânim toate resorturile vieții pe care o trăim, dar traiectoria vieții noastre e construită diferit de către cei informați, de către cei neinformați, de către cei dezinformați, de către cei capabili sau incapabili să pună un diagnostic adecvat situațiilor
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
determinate, aceasta fiind ceea ce Thomas Kuhn numește "știință normală". În domeniul științelor naturii, "revoluțiile" apar atunci când produsele acestei "științe normale", în forma teoriilor, se extind și se complică, ajungând să fie contradictorii. Aceste perioade de "criză" atrag după sine modificări paradigmatice, care nu se ghidează nici după logica științifică și nici după demonstrație, ci pe o reflecție critică în al cărei context anumite principii, până atunci de la sine înțelese, sunt suspendate. Nu e vorba, aici, de simple schimbări în teorie, ci
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
știința progresează, potrivit lui Kuhn, mai puțin prin schimbări "revoluționare" de acest tip și mai mult prin modificări de factură non-epistemologică. Acestea din urmă presupun recon-ceptualizări ale teoriilor, de obicei ca un rezultat al ajustării incompatibilităților teoretice. În orice caz, schimbarea paradigmatică reprezintă un proces individual, fiind foarte probabil ca aceasta să nu aducă modificări imediate în practica științifică: Va exista o perioadă de tranziție, în care noua paradigmă ajunge, gradual, să o substituie pe cea veche. Pe parcursul acestei perioade, vor exista
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
și la incomensurabilitatea acestora în cadrul teoriei sociale constituie o sursă de controversă. Dacă noțiunea reprezintă, la Thomas Kuhn, un instrument pentru elucidarea naturii schimbării în științele naturii, teoreticienii sociali folosesc termenul fără a deține însă o concepție analogă cu privire la schimbarea paradigmatică din domeniul științelor sociale. Așa cum apare în teoria socială, paradigma pare să nu includă nimic altceva decât elementele a ceea ce am putea numi știință socială "normală", fără să facă vreo referire la mecanica proceselor implicate de cunoaștere. În plus, a
Reinventarea ideologiei: o abordare teoretico-politică by Daniel Şandru () [Corola-publishinghouse/Science/1033_a_2541]
-
Dezvoltarea formulei indoeuropene de limbă în zonele aglutinante a fost favorizată de trei factori: a) prestigiul cultural al limbii latine; b) suplețea comunicativă a sistemului flexionar; c) instituirea administrației romane. 5) Latinitatea limbii române este dată de materialul latin structurat paradigmatic, ca în celelalte limbi romanice, însă gramaticalizarea, căreia i s-a subordonat întregul material lexical, sa făcut în manieră proprie care distanțează limba română atât de latină cât și de celelalte limbi romanice. 6) Constituirea locală a limbilor indoeuropene pe
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
constituit local celelalte limbi indoeuropene. Latina a adus în spațiul est european materialul continuu preindoeuropean, prelucrat în manieră flexionară, și a influențat constituirea limbii române și a celorlalte limbi din acest spațiu atât ca lexic cât și ca manieră flexionară, paradigmatică, de sintetizare a acestuia. În acest sens se poate vorbi de „împrumuturi” latine în lexicul limbii române, la fel cum se vorbește de împrumuturi grecești în latină și cum putem vorbi de împrumuturi lexicale autohtone (nu slave, albaneze, maghiare, turcice
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
zonă binecuvântată. Este astfel din capul locului anulată originea naturală a limbajului și este mascată în consecință perceperea limbilor indoeuropene ca rezultat al evoluției globale a limbii prin stadiile silabic și aglutinant, în afara cărora nu se justifică structura morfematică și paradigmatică a acestor limbi. În plus, locul devenirii zonale a fiecărei limbi i.-e. prin metamorfozarea paradigmatică și flexionară a substratului aglutinant este artificial luat de deteriorarea prin substrat și adstraturi a modelului, căruia i se atribuie capacitate de regenerare prin
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]