769 matches
-
reprezentată de Charles Maurras și Leon Daudet ce obținuse un număr redus de locuri în Adunarea Națională. Era condamnată pontifical pentru discursul extrme de agresiv împotriva Republicii, evreilor și străinilor, având sprijinul cotidianului Echo de Paris și dispunând de gruparea paramilitară les camelots du roi. Opoziția de dreapta s-a exprimat prin mișcări activiste, ligi , organizații ierarhizate, disciplinate, ce se declarau franceze, patriotice, apolitice, antimarxiste, antiparlamentare și autoritare, că Crucea de Fox, Jeunesses Patriotes, Solidarite Francaise, fiind finanțate de mari industriași
Istoria Franței () [Corola-website/Science/305941_a_307270]
-
în Knesset-ul (Parlamentul) statului Israel. s-a născut la data de 1 iunie 1947, în orașul Seini (județul Maramureș), într-o familie de etnie evreiască. A emigrat în Israel în anul 1963. Și-a efectuat serviciul militar în cadrul trupelor paramilitare. A lucrat ca electrician, printre altele la Compania Israeliană de Electricitate, manifestându-se foarte activ în cadrul sindicatului lucrătorilor acestei companii. A fost membru al Consiliului Director al Sindicatului Electricienilor din Israel. În paralel, a absolvit Facultatea de Administrație a Afacerilor
Alex Goldfarb () [Corola-website/Science/306034_a_307363]
-
poziția fortificată arabă de la Latrun, în drumul spre Ierusalim. (inclusiv "Operația Yoram" a treia încercare de acest fel, comandată de Allon însuși). Igal Allon a fost nevoit să se conformeze ordinului lui David Ben Gurion de dizolvare a tuturor organizațiilor paramilitare evreiești, inclusiv a Palmahului, condus de el, ca și a Irgun-ului (Etzel) și a formației Lehi (Grupul Stern), în scopul cooptării lor în noua armată a Israelului (Tzahal). Ben Gurion se temea de caracterul politic al acestor organizații, în cazul
Igal Alon () [Corola-website/Science/306041_a_307370]
-
înrolat în organizația principală subterană de apărare a evreilor din Palestina, Haganá. După ce, în 1939, a terminat cea dintâi promoție a cursului de ofițeri al Haganei, a fost responsabil cu latura științifică a activității secției de cercetare a acestui corp paramilitar. După proclamarea Statului Israel, și crearea armatei israeliene în mai 1948 a devenit comandantul unităților de știință ale armatei (Heil Ha'Madá). În anul 1949 a fost primit la Institutul de științe Weizmann din Rehovot, unde a întemeiat departamentul de
Efraim Kațir () [Corola-website/Science/306050_a_307379]
-
mai priceput dintre noi cei de aici (Constantin Pârvulescu), astăzi stâlpul principal al familiei."" Triumviratul Pârvulescu - Rangheț - Bodnăraș a deținut conducerea partidului până la evadarea lui Gheorghe Gheorghiu-Dej din închisoare în august 1944. Bodnăraș s-a ocupat de organizarea unor organizații paramilitare clandestine (gărzile patriotice), cărora în timpul perioadei comuniste a istoriei românești li s-a dat o importanță exagerată. Împreună cu colonelul Dumitru Dămăceanu a coordonat activitățile de sabotare a porțiunii de front numită "Poarta Iașului" din Moldova în timpul ofensivei sovietice din august
Emil Bodnăraș () [Corola-website/Science/304809_a_306138]
-
José Calvo Sotelo l-a înlocuit pe Gil Robles de la CEDA ca principal purtător de cuvânt al dreptei în parlament. Aceasta a fost o perioadă de creștere a tensiunilor. Radicalii au devenit mai agresivi, în vreme ce conservatorii au apelat la acțiuni paramilitare. Conform surselor oficiale ale perioadei, 330 de oameni au fost asasinați și au fost răniți în acte de violență pe motive politice; arhivele relevă 213 tentative eșuate de asasinat, 113 greve generale, și distrugerea (de regulă prin incendiere) a 160
Războiul Civil Spaniol () [Corola-website/Science/304865_a_306194]
-
Menachem Begin (מנחם בגין în ebraică, ) a fost un om politic israelian, comandant, în anii mandatului britanic, al organizației evreiești paramilitare de rezistență Etzel (Irgun Tzvai Leumi), apoi lider al mișcării de dreapta „Herut”, prim-ministru al Israelului în perioada 20 iunie 1977 - 10 octombrie 1983. Discipol al lui Zeev Jabotinski, considerat unul din pionierii sionismului, marele merit al său îl
Menahem Beghin () [Corola-website/Science/305278_a_306607]
-
guvernului german, pentru separarea regiunii de Republica de la Weimar și unirea cu A doua Republică Poloneză. Insurecția a început la data care fusese planificată încă din mai. Populația era deja înspăimântată de violențele dintre Armata din Polonia Mare și grupurile paramilitare germane. Aceste grupuri, numite Freikorps, erau formate pentru ca să servească ca poliție de frontieră (Grenzschutz), fiind încadrate cu soldați demobilizați și volutari. Comisia Interaliată, în rândurile căreia generalul Henri Le Rond era cel mai indluent personaj, a așteptat foarte mult până
Insurecțiile din Silezia () [Corola-website/Science/305386_a_306715]
-
despre haiduci sunt de multe ori contradictorii, considerați tâlhari de către stăpânitori și eroi de către popor, o prezentare a lor într-o lumină neutră este o sarcină ingrată. Pandurii, în România, în majoritatea cazurilor, sunt tot haiduci înrolați într-o oaste paramilitară (cea a pandurilor) care a stârnit revoluția de la 1821. Termenul de pandur este folosit prima dată în lumea germanică, derivat din denumirea grupurilor de vikingi care făceau diversiuni în vremuri străvechi, când vikingii pustiiau sudul mării Baltice. În epoca modernă
Haiduci și panduri din Oltenia () [Corola-website/Science/300002_a_301331]
-
constituiau o forță greu de ținut în frâu, mai ales că erau oameni obișnuiti cu luptele. În momentul în care pandurii plecau conduși de Tudor Vladimirescu, termenul de pandur iși schimbă pentru ultima dată sensul, în membru al unei armate paramilitare de revoluționari, sau o armată de haiduci și răsculați întocmită după toate legile moderne ale războiului. din întreaga perioadă a "vremii haiducilor", cei care au precedat explozia haiduciei:
Haiduci și panduri din Oltenia () [Corola-website/Science/300002_a_301331]
-
atacurilor forțelor sârbe. Institutul Bosniac din Regatul Unit a publicat o listă cu 296 de sate distruse de forțele sârbe în jurul Srebrenicei cu trei ani înainte de genocid și în primele trei luni ale războiului (aprilie - iunie 1992): Forțele militare și paramilitare sârbe din zonă și din părțile învecinate din estul Bosniei și din Serbia au ocupat Srebrenica timp de câteva săptămâni la începutul lui 1992, ucigând și expulzând civili bosniaci. În mai 1992, forțele guvernului bosniac sub conducerea lui Naser Orić
Masacrul de la Srebrenica () [Corola-website/Science/313215_a_314544]
-
(arabă: حزب الله ḥizbu-'llăh(i), în traducere „Partidul lui Dumnezeu”) este o organizație politică și paramilitară șiită islamică din Liban, având circa 15,000 de combatanți. reprezintă o forță importantă în politica libaneză, deținând școli, spitale și oferind servicii sociale pentru mii de libanezi. Este privită adesea ca o mișcare de rezistență legitimă de o mare
Hezbollah () [Corola-website/Science/314558_a_315887]
-
infanterie: Divizia a 40-a "Cacciatori d'Africa" (Vânătorii Africani) și cea de-a 65 "Granatieri di Savoia". Italienii aveau la dispoziție și un batalion de elită de vânători de munte ("alpini"), unul de infanterie cu mobilitate sporită ("bersaglieri"), trupe paramilitare fasciste „Cămășile Negre” ("Camice Nere"), milițieni ("Milizia Volontaria per la Sicurezza Nazionale") și alte unități mai mici. Cea mai mare parte a trupelor italiene din Africa de Est (aproximativ 70%) era format din localnici ascari. În vreme ce ascarii din batalioanele regulate
Campania din Africa de Est (al Doilea Război Mondial) () [Corola-website/Science/313562_a_314891]
-
(din ) sau puci (din ) se numește o răsturnare bruscă și neconstituțională a puterii legitime a unui stat, impusă prin surpriză de o minoritate, de obicei formată din ofițeri militari sau comandanți paramilitari aparținând aceluiași stat, folosind forța. Se deosebește de revoluție prin aceea că la revoluție există o participare masivă a populației la procesul de schimbare. O trecere a unei armate de partea unei revoluții se numește "lovitură de stat militară" sau
Lovitură de stat () [Corola-website/Science/314029_a_315358]
-
lovi de o rezistență deosebită orașele Kandahar, Ghazni iar la 8 iulie 1839 intră în Kabul. La 23 noiembrie 1840 se predă regele afgan Dost Mohammed, el va fi trimis în exil. In anii următori apar conflicte interne între grupări paramilitare afgane și trupele engleze, ele vor fi agravate de ridicarea impozitului. Garnizoana engleză suferă pierderi și începe să piardă controlul asupra regiunii Kabul unde va crește numărul revoltelor. La data de 6 ianuarie 1842 începe retragerea cu pierderi însemnate a
Războaiele Anglo-Afgane () [Corola-website/Science/314121_a_315450]
-
violența, îndreptate mai ales împotriva socialiștilor. Acestia sunt fasciștii care au câștigat suporteri profitând de insecuritatea clasei mijlocii și de teama industriașilor de eventualitatea unei revolutii bolșevice în Italia. Mussolini ajunge în fruntea acestei mișcări, care era dotată cu trupe paramilitare, "Cămășile negre". Premierul Giolitti, venit la putere din nou, pentru a menține ordinea și stabilitatea politică, este nevoit să penduleze între cele două extreme, fasciștii și socialiștii. Fascistul Mussolini este ales de Camera Deputaților. În ceea ce privește stânga, Partidul Comunist Italian, se
Istoria Italiei () [Corola-website/Science/314059_a_315388]
-
62 NATO) sub denumirea SSG-97 ("Scharfschützengewehr" - 1997). Compania Tennessee Guns International oferă puștile semiautomante PSL sub denumirea FPK sau FPK Dragunov (denumire pur comercială, cele două arme fiind diferite). De asemenea, armata israeliană a capturat puști semiautomate PSL de la organizațiile paramilitare palestiniene.
Pușcă semiautomată cu lunetă () [Corola-website/Science/314211_a_315540]
-
a locurilor în Congres, statutul civil al liderilor Confederației, și statutul legal și constituțional al sclavilor eliberați. După războiul civil, au izbucnit controverse violente în tot sudul privind tratarea unor astfel de probleme, foști soldați confederați organizându-se în grupări paramilitare pentru a continua rezistența, sau în grupări ca Ku Klux Klan. Amendamentele Constituționale și reformele legislative care au pus bazele celei mai radicale faze a Reconstrucției au fost adoptate între 1865 și 1871. Până în anii 1870, Reconstrucția reușise parțial să
Epoca de reconstrucție a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/314243_a_315572]
-
în fața legii, iar aceștia aveau drept de vot și puteau candida pentru posturi în conducere. Legislaturile republicane, coaliții între albi și negri, au înființat primele sisteme de școli publice din Sud. Începând din 1874, însă, au apărut din ce în ce mai multe organizații paramilitare ale albilor, cum ar fi White League ("Liga Albilor") și Red Shirts ("Cămășile roșii"), al căror scop politic era îndepărtarea republicanilor. Acestea au terorizat negrii pentru a-i opri din a participa la alegeri. Din 1873 până în 1877, democrații albi
Epoca de reconstrucție a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/314243_a_315572]
-
revenind republicanilor în 1873, Arkansas, Louisiana, Mississippi și Carolina de Sud; Arkansas a căzut și el în mâinile democraților după războiul Brooks-Baxter din 1874. Violențele politice au pornit din Louisiana, dar în 1874 milițiile albilor s-au reorganizat în structuri paramilitare cum ar fi White League, la început în Valea Red River. Aceasta a fost o organizație nouă care a operat în mod deschis în sensul unor scopuri politice: răsturnarea violentă a guvernelor republicane și suprimarea dreptului la vot al negrilor
Epoca de reconstrucție a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/314243_a_315572]
-
forțelor federale. Kellogg ceruse întăriri din timp, iar Grant a trimis trupe adiționale pentru a liniști frământările în regiunea agricolă a Văii Red River, deși de soldați erau deja pe teritoriul statului. Similar, Red Shirts ("Cămășile roșii"), o altă grupare paramilitară, a apărut în 1875 în Mississippi și în Caroline. Ca și White League și cluburile White Liner, aceste grupări au operat ca „ramură militară a Partidului Democrat”, pentru a reinstaura supremația albilor. Democrații și mulți republicani din nord erau de
Epoca de reconstrucție a Statelor Unite ale Americii () [Corola-website/Science/314243_a_315572]
-
organizate producția agricolă și chiar cea industrială în sprijinul locuitorilor și a trupelor de partizani. La începutul conflictului, partizanii aveau efective relativ reduse, erau slab înarmate și fără infrastructură. Dar ei aveau două avantaje majore împotriva oricărei formațiuni militare sau paramilitare din fosta iugoslavia: primul ar fi acela că în rândul lor lupta un grup de veterani ai războiului civil spaniol, mic, dar foarte experimentat, iar în al doilea rând, avantaj care a devenit evident în special în ultima parte a
Războiul de eliberare națională a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/313272_a_314601]
-
războiului civil spaniol, mic, dar foarte experimentat, iar în al doilea rând, avantaj care a devenit evident în special în ultima parte a războiului, mișcarea partizanilor era formată pe baze ideologice, nu pe cel etnice. Spre deosebire de luptătorii din alte formațiuni paramilitare, veteranii Brigăzilor Internaționale cunoșteau tehnicile moderne de luptă, deprinse în Spania. Datorită faptului că partizanii erau uniți de aceeasi ideologie, ei așteptau aproape același nivel de sprijin popular în toate colțurile țării, spre deosebire de alte formațiuni paramilitare, care erau limitate în
Războiul de eliberare națională a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/313272_a_314601]
-
luptătorii din alte formațiuni paramilitare, veteranii Brigăzilor Internaționale cunoșteau tehnicile moderne de luptă, deprinse în Spania. Datorită faptului că partizanii erau uniți de aceeasi ideologie, ei așteptau aproape același nivel de sprijin popular în toate colțurile țării, spre deosebire de alte formațiuni paramilitare, care erau limitate în acțiunile lor doar la teritoriile locuite de croați sau sârbi. Această deosebire fundamentală le-a permis partizanilor să-și completeze efectivele cu numeroși recruți din toate colțurile țării. Puterile Axei erau conștiente de amenințarea reprezentată de
Războiul de eliberare națională a Iugoslaviei () [Corola-website/Science/313272_a_314601]
-
aderat la Partidul nazist, a participat la „puciul de la berărie”, iar în 1926 a trecut la Partidul German al Poporului (DVP - Deutsche Volkspartei), care avea o orientare de extrema dreaptă. A devenit membru în batalioanele de asalt SA (Sturmabteilung), organizația paramilitară a Partidului Nazist. Membrii acesteia erau porecliți „cămășile brune”. Adam a avut diferite funcții în armata germană, iar în 1941 a devenit aghiotantul generalului Friedrich Paulus. Adam a participat la Bătălia de la Stalingrad, de unde a fost dus în prizonieratul sovietic
Wilhelm Adam () [Corola-website/Science/314501_a_315830]