2,828 matches
-
cărare lată și adâncă în zăpada groasă de mai bine de jumătate de metru: Montero, era ca un tăvălug mare alb, înghețat, venind parcă de pe o altă lume! La volan, concentrat la maximum, țineam direcția înainte și abia vedeam prin parbrizul pe care ștergătoarele înghețate, nu-l mai puteau curăța: Am condus în acest infern mai bine de o oră când brusc, ninsoarea s-a oprit și puteam vedea acum la o distanță mai mare, în față! M-am hotărât să
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
înghețate, nu-l mai puteau curăța: Am condus în acest infern mai bine de o oră când brusc, ninsoarea s-a oprit și puteam vedea acum la o distanță mai mare, în față! M-am hotărât să opresc ca să curăț parbrizul și ștergătoarele: Mi-am lăsat arma pe scaun să o protejez de apă și am coborât din mașină. Zăpada îmi trecea de genunchi iar roțile la mașină nu se mai vedeau! După ce am curățat ștergătoarele și eram gata să urc
ÎN ARŞIŢA PRIMĂVERII TIMPURII (NUVELĂ) PARTEA A DOUA de IOAN CÂRJA în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380816_a_382145]
-
sau ger. Auzi ger la -1, -10 grade C? Și la -30 ce o mai fi? Se anunță sfârșitul lumii? • Cade o tont cu mașina în șanț, de vină e nu știu cine, că nu a făcut nu știu ce! Operatorii filmează roți, volane, parbrize sparte, se amestecă cu imagini filmate în alți ani și iese o adevărată telenovelă. Iar boborul plânge de sare cămașa de pe România! • Văd că nu a apărut, încă, violatorul de serviciu! Alo, domnu', treci la action! Te-așteaptă alde tonciu
TABLETA DE WEEKEND (96): A FOST ANUL LUMINII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374400_a_375729]
-
stil. - Așa sunt toți francezii, David? - La ce vă referiți? - Mi se par cam înceți. - Vi se pare. Acesta este ritmul lor! Nu-mi dau seama când adorm. La un moment dat, David frânează brusc și dau cu capul în parbriz. Deschid ochii speriat. - Să nu-mi spui că am ajuns în port? David zâmbește cu gura până la urechi. - Suntem în Le Havre, sir! În fața noastră se vede rada portului. Mă zgâiesc prin parbriz. Cheiul, înțestat de iahturi, feriboturi, pescadoare, nave
DRUMUL APELOR, 52 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374013_a_375342]
-
frânează brusc și dau cu capul în parbriz. Deschid ochii speriat. - Să nu-mi spui că am ajuns în port? David zâmbește cu gura până la urechi. - Suntem în Le Havre, sir! În fața noastră se vede rada portului. Mă zgâiesc prin parbriz. Cheiul, înțestat de iahturi, feriboturi, pescadoare, nave comerciale, de croazieră, barje, ambarcațiuni ușoare, în toate formele și culorile posibile, mi se pare de-a dreptul impresionant. - „Paul Gauguin” e acolo, la mijloc! continuă David, arătând cu mâna. Scrie cu litere
DRUMUL APELOR, 52 ( ROMAN ) de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2307 din 25 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374013_a_375342]
-
bani te trezești că-ți pleacă meșterii să lucreze în lumea largă. Nu, nu se gândise să plece și el în Germania, răspunsese la întrebarea unuia, la ce bun să se ducă, să devină salahor? Să vândă benzină, să spele parbrize?... Unii mai nimeriseră cum nimeriseră, dar cei mai mulți frecau menta. Ăia, adăugase, chiar neamț fiind, niciodată nu te vor socoti unul de-ai lor. Apoi povestise ce i se întâmplase maică-si. După ce lucrase mai mult de douăzeci și cinci de ani contabilă
CAMEEA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 2226 din 03 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/375501_a_376830]
-
își pierde gustul de mai e ziua umbrei si a întunericului timpul ne fură câte o zi din viață ca un cămătar versat uitarea șterge căpițele de fân fixate pe retină cândva trece vremea unei lumini pământești cum șterge ploaia parbrizul mecanic și cu nepăsare crizanteme cu gust de amintiri mi-au adus-o pe mama din nou în brațe vocea ei ca și pielea catifelată mă încălzesc în tăcere la rugăciunea lumânărilor ascult iarăși povestea în care eram fiica ei
ZIUA MORŢILOR LA TÂRGU MUREŞ de SUZANA DEAC în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/344985_a_346314]
-
Publicat în: Ediția nr. 828 din 07 aprilie 2013 Toate Articolele Autorului Sub egida Ligii Scriitorilor Români Atelier literar”CEREMONII TRANSILVANE“ la Biblioteca Județeană “Petre Dulfu “ din Baia Mare Când genele zilei încă nu se deschiseseră și lacrimile cerului curgeau pe parbrizul automobilului condus de poetul Ioan Cărășel, în care se aflau scriitorii Al.Florin Țene și Voichița Pălăcean Vereș, în data de sâmbătă 6 aprilie, părăseau Clujul îndreptându-se spre Baia Mare. Aceștia fiind invitați de Filiala Maramureș a Ligii Scriitorilor și
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345763_a_347092]
-
prin Gherla am vorbit de pictorul Sorin Spiridon Gâtu și icoanele lui din bisericile maramureșene.La Dej ne-am amintit de poeta Raveca Vlașin, de prozatorul Gheorghe Lucian D`Aquila și de regretatul critic literar Radu Săplăcan. Uneori priveam prin parbrizul mașinii și mișcările ritmice ale ștergătoarelor schimbau secvență după secvență, parcă dintr-un film cu călătoria de întoarcere a lui Ulise, când câmpurile păreau o mare peste care norii coborâseră. La Jibou ne-am adus aminte de latinistul Vasile Sav
SUB EGIDA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 828 din 07 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345763_a_347092]
-
blocuri, și-au amintit că pe această localitate latinii o numeau Pons Abbatin. Aici fiind descoperit cimitirul celtic din secolele III-II î.c. și două tezaure în 1889, și cel de-al doilea în 1968. Cu razele soarelui ce mângâiau parbrizul, trecând prin Gherla pe care latinii au botezat-o Novum Castrum, numit și orașul baroc, sau armenesc, ne-am adus aminte că aici locuiește scriitorul Iulian Dămăcuș. Nu după mult timp ajungând în Dej, aflat la confluența dintre Someșul Mare
SCRIITORI CLUJENI PE MELEAGURI BISTRIŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1212 din 26 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347960_a_349289]
-
îți apun bovaric în pat cu stiletul îmi desenezi zece inimi pe piept nu mă culc până cerul de sânge cu pleoapele mele nu-l șterg rătăcește-mă între cele două străzi pe stânga număra douăzeci de secunde alergând pe parbrizul inert îmi întind rufele sentimentale stai liniștit gol de mine în gând inepții zâmbesc din reclame publicitare tastează-mi pe epidermă diafane cuvinte nu-ndrăzni să mai pleci taci și râde-nainte Referință Bibliografică: Stilet onest / Angi Cristea : Confluențe Literare
STILET ONEST de ANGI CRISTEA în ediţia nr. 1397 din 28 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347034_a_348363]
-
Țină. Privind în oglindă retrovizorie Aură o vedea pe Țină tinereții ei, plină de vise și speranțe. Constantin conducând cu atenție, depășea uneori TIR-urile care înaintau greoi... încărcate cu cine știe ce marfă... Îl vedea pe Florin în oglindă de deasupra parbrizului... tânăr, visând să-și cumpere din economii o Dacie 1100... Imaginile, atunci când amintirile din memorie te obsedează, vin fără să le chemi. Viața omului, gândea la volan Constantin, este precum cursul Oltului care poate capătă un număr nelimitat de forme
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ZECEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 323 din 19 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348431_a_349760]
-
Mai avem nevoie de un semn, un model autentic de mișcare rectilinie uniformă, o reacție alchimica surprinzătoare, care să ne confrunte pe noi cu propria noastră sugestie, pentru ca să auzim, într-o ultima răsuflare, legenda minusculelor picături de ploaie aliniate pe parbrizul aburit. Come away with me în the night Come away with me And I will write you a song[2] O dată în plus, zgârâie norii dispăruseră, iar verticalitatea lor se transformase într-o șosea fără de margine, cuprinsă pe o lungime
AXIS MUNDI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345357_a_346686]
-
în noaptea de sânziene[4], prin bibliotecă imaginara a perioadei interbelice europene, pentru amintirea celor care au rămas să construiască. Come away with me on a bus Come away where they can't tempt uș With their lies[5] Prin parbriz, lumina cenușie se confundă cu cerul albastru al mandalei desenate cu câteva zile înainte, în fața templului mitologic al hârtiei. Referințele se puteau citi ușor, culorile și liniile se amestecau pentru a descoperi, o dată în plus, căutarea armoniei în zumzetul exterior
AXIS MUNDI de MIHAELA CRISTESCU în ediţia nr. 812 din 22 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345357_a_346686]
-
dat peste o,, putoare,, peste unul care nu este în stare de nimic, nu îl duce capul nu îl duce mintea,,,, Deodată, Taty a frînat brusk, fără să ne anunțe . Norocul meu că aveam centura pusă altfel mă arunca prin parbriz. Kim nu avea centura pusă și acum miorlăia pe sub un scaun, ca bleaga. De, dacă nu m-a ascultat să stea în cușca ei. Umbla creanga prin toată mașina și acum uite ce a pățit. Toate lăzile cu roșii, cu
LEGILE NESCRISE DE LA IGEȘTI de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 2089 din 19 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376737_a_378066]
-
la câte trebuia să se gândească! Acum știe ce trebuia să facă la plecare. Acum? La plecare trebuia să știe! Trebuia să se asigure dacă asta e o afacere serioasă, dacă...Îi venea să turbeze, să dea cu capul în parbriz, în torpedou, în...orice. Dar nu reuși decât să smiorcăie. Să smiorcăie continuu, ca un copil bătut de soartă. Așa îl găsi moș Ion Gâscan, tatăl lui Floricel, când s-a întors de la biserică. Referință Bibliografică: TUNARII-3 / Năstase Marin : Confluențe
TUNARII-3 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1414 din 14 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376824_a_378153]
-
gureșe, informându-se fiecare pe cealaltă despre ce s-a mai întâmplat în viața lor, de când nu s-au mai văzut. Adrianei îi fugeau ochii avizi de cunoaștere, la tot ce apărea în vizorul său, la tot ce vedea prin parbriz, întrebând-o continuu pe Elena ce-i acolo, dar acolo, care zâmbea îngăduitoare, dându-i informațiile necesare. - Vrei să înveți orașul de la prima intrare în el? îi replică ea. Lasă, că avem destul timp să-l vizităm, chiar să-l
ROMAN IN LUCRU , CAP. II de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 () [Corola-blog/BlogPost/377045_a_378374]
-
șuierătoare frământa nemiloasă pieptul mic și ... XXVI. DILEME ( FRAGMENT 22), de Silvia Giurgiu , publicat în Ediția nr. 2191 din 30 decembrie 2016. Pe străzile orașului trecătorii se mișcau asemeni unor umbre incerte, fără formă și consistență. Lea privea pierdută prin parbrizul mașinii, ce o ducea... nu-și mai amintea unde. Era sigură că dăduse indicații șoferului, dar nu se concentrase nici o clipă asupra cuvintelor ce-i ieșeau din gură. Conta pe luciditatea lui și se lăsă purtată de providență, oriunde ar
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
v-ați oprit? întrebă ea. - Am ajuns doamnă! răspunse perplex, șoferul. - Unde? - La gară! Nu ne-am înțeles așa? Citește mai mult Pe străzile orașului trecătorii se mișcau asemeni unor umbre incerte, fără formă și consistență. Lea privea pierdută prin parbrizul mașinii, ce o ducea... nu-și mai amintea unde. Era sigură că dăduse indicații șoferului, dar nu se concentrase nici o clipă asupra cuvintelor ce-i ieșeau din gură. Conta pe luciditatea lui și se lăsă purtată de providență, oriunde ar
SILVIA GIURGIU [Corola-blog/BlogPost/375671_a_377000]
-
drum și la adăpostul gardurilor și caselor. Era aproape de miezul nopții și se părea că nici un om nu mai circulă. La majoritatea caselor nici nu mai licărea vreo lumină, iar iluminatul stradal era nejustificat de slab. Lumina farurilor aducea către parbriz, ca într-un film, fuioarele de zăpadă învârtejite de vântul ce se făcea auzit peste zgomotul motorului. Se așternuse din nou tăcerea în care se simțea câte un gând al fiecăruia. Studentul, oarecum îmbufnat, își ridică gulerul și închise ochii
D'ALE POLIŢIEI (7) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1500 din 08 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375905_a_377234]
-
mă împiedic de ele și acum...Se gândi să cheme dispeceratul, când se împiedică de un taxi, în care șoferul dormea cu capul pe volan. Se miră că nu-l observase. O fi bolnav, sau are mașina defectă? Ciocăni în parbriz: --Alo, șofer! Taxi! Nicio mișcare, nici un gest. Omul dormea buștean. Enervat, bătu insistent în geam, până când individul tresări speriat. --Ce faci, domnule? Dormi în timpul serviciului? Vrei să te plătească patronul degeaba? --Mă scuzați, mormăi somnorosul cu ochii cârpiți.Eu sunt
ROMANUL TRANDAFIRUL SIRENEI-EPISODUL 1 de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372592_a_373921]
-
a oprit la semafor, era o intersecție mare, iar mașinile aveau mult de așteptat. Un puști de vreo 12 ani cu o găletușă-n mână și un burete a mers la geamul automobilului: -Domnule, îmi dați voie, să vă spăl parbrizul? -Lasă, nu-l spăla, ia banii ăștia! șoferul i-a întins copilului o bancnotă de 5 lei. -Nu-mi trebuie banii dumneavoastră, nu sunt cerșetor, dacă mă lăsați, să vă spăl parbrizul, primesc banii, altfel nu-i iau. Intrigat de comportamentul
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
geamul automobilului: -Domnule, îmi dați voie, să vă spăl parbrizul? -Lasă, nu-l spăla, ia banii ăștia! șoferul i-a întins copilului o bancnotă de 5 lei. -Nu-mi trebuie banii dumneavoastră, nu sunt cerșetor, dacă mă lăsați, să vă spăl parbrizul, primesc banii, altfel nu-i iau. Intrigat de comportamentul copilului, șoferul l-a lăsat să spele parbrizul, apoi i-a dat bancnota de 5 lei, băiatul a luat-o și i-a dat rest un leu. Șoferul din ce în ce mai uimit, l-
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
șoferul i-a întins copilului o bancnotă de 5 lei. -Nu-mi trebuie banii dumneavoastră, nu sunt cerșetor, dacă mă lăsați, să vă spăl parbrizul, primesc banii, altfel nu-i iau. Intrigat de comportamentul copilului, șoferul l-a lăsat să spele parbrizul, apoi i-a dat bancnota de 5 lei, băiatul a luat-o și i-a dat rest un leu. Șoferul din ce în ce mai uimit, l-a rugat să păstreze restul -Mulțumesc, drum bun și o zi frumoasă să aveți domnule! -Urcă-te, te
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]
-
Am avut ocazia, să-l cunosc, este cel mai corect om întâlnit de mine până acuma. Eram la intersecție, când l-am văzut prima dată... -A venit să cerșească, ce vă spun eu... -Nu domnule, a venit, să-mi spele parbrizul, nu l-am lăsat, în schimb am vrut să-i dau cinci lei... -Ce v-am spus eu... -Aveți răbdare! Mihai începuse să se irite, totuși, a povestit cu calm, cum l-a cunoscut pe Pleșoiu Gheorghe, zis Gilă. -Informațiile
DOI PRIETENI, MIHAI ȘI GILĂ I de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/372695_a_374024]