1,373 matches
-
de principiu. Extinderea rezecției către bilobectomie sau pneumonectomie este la limita indicației chirurgicale, evoluția postoperatorie, fiind în general nefavorabilă. Reconstrucția peretelui toracic este în relație cu topografia și dimensiunile defectului parietal. Astfel, lipsa de substanță postero-superioară nu necesită refacere, stabilitatea parietală oferită de scapulă fiind foarte bună. În defectele laterale și anterioare se va apela la materialele sintetice (Marlex, Goretex sau Metacrilat) pentru stabilizarea peretelui. Reconstrucția este obligatorie și trebuie să preîntâmpine respirația paradoxală și hernierea pulmonului [34]. În defectele joase
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
secționează cu ajutorul staplerului liniar sau în asociere cu laserul Nd:YAG, care poate fi folosi și singular. Examenul histologic extemporaneu va preciza tipul de tumoră. În caz de leziune malignă se va continua procedura pentru diagnostic stadial. Se explorează pleura parietală, se deschid scizurile și se biopsiază ganglionii N1, se secționează pleura mediastinală și se prelevează țesut ganglionar. În caz de metastază pleurală sau în ganglionii mediastinali N2 procedura va fi stopată. Extinderea rezecției spre lobectomie se discută în absența metastazelor
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
un procent de supraviețuire la 5 ani de 44, la 10 ani de 33, iar la 15 ani de 30. În schimb metastazele ganglionare mediastinale N2, precum și invazia coloanei vertebrale nu au permis nici unui bolnav să supraviețuiască 5 ani. Pleurectomia parietală pentru seroasă invadată direct, asociată rezecției pulmonare, are o rată de supraviețuire de 33%. Procentul crește semnificativ când operația este largă - parietectomie, până la 50%. Rezecția de structuri mediastinale, invadate de tumoră, majoritatea cazurilor, având însă și N2, este urmată de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, CEZAR MOTAŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92109_a_92604]
-
mici și mari [1, 2]. Leziunile asociate rupturilor diafragmatice Prezența leziunilor asociate determină gravitatea traumatismului toraco-abdominal, astfel că, de multe ori, importanța leziunii diafragmatice fie trece într-un plan secund, fie rămâne neobservată. Leziunile asociate se clasifică în: leziuni scheletice, parietale și viscerale. Leziunile scheletice și parietale Leziunile scheletice sunt cel mai des observate. Fracturile costale se întâlnesc în proporția cea mai mare (Z. Popovici - 48% din cazuri; Moreaux - 26% din cazuri) [52, 69]. Coastele fracturate pot determina leziuni ale pulmonului
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
asociate rupturilor diafragmatice Prezența leziunilor asociate determină gravitatea traumatismului toraco-abdominal, astfel că, de multe ori, importanța leziunii diafragmatice fie trece într-un plan secund, fie rămâne neobservată. Leziunile asociate se clasifică în: leziuni scheletice, parietale și viscerale. Leziunile scheletice și parietale Leziunile scheletice sunt cel mai des observate. Fracturile costale se întâlnesc în proporția cea mai mare (Z. Popovici - 48% din cazuri; Moreaux - 26% din cazuri) [52, 69]. Coastele fracturate pot determina leziuni ale pulmonului și diafragmului prin acțiune directă („embrochement
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
proiectilul pătrunde într-un hemitorace și iese prin abdomen în partea opusă); antero-posterior, obișnuit de aceeași parte. Orificiul de ieșire este întâlnit în plăgile prin arme de foc, transfixiante, plăgi denumite și bipolare. Orificiul diafragmatic este mai mare decât cel parietal. Leziuni asociate Plăgile cu leziuni asociate sunt cele mai obișnuite. Leziunile asociate, toracice sau abdominale, pun probleme vitale, și presupun dificultăți diagnostice și terapeutice foarte importante. În plăgile frenice viscerele abdominale cel mai des lezate sunt ficatul, splina, stomacul și
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
mezenterului sau a mezocolonului transvers (11,11%). În ceea ce privește tabloul clinic în faza acută, este dificil de apreciat cât din acesta se datorează herniei diafragmatice. Manifestările clinice în faza acută sunt date în cea mai mare proporție de leziunile asociate viscerale, parietale și scheletice. Existența leziunilor asociate viscerale numai în abdomen, numai în torace sau în ambele cavități, determină tipul abdominal, toracic sau mixt al tabloului clinic. Semnele și simptomele identificate la examenul clinic al pacientului în faza acută sunt date de
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
leziuni ale diafragmului asociate sau nu cu insuficiență respiratorie severă. Țurai I. și Petrescu C. au folosit pentru prima dată această metodă în diagnosticul leziunilor minime ale diafragmului în traumatismele toracice închise. 5. Toracotomia efectuată în scopul tratării unor leziuni parietale toracice sau afecțiuni pleuro-pulmonare, cât și pentru evacuarea unui hemotorax trenant sau coagulat presupune în mod obligatoriu investigarea diafragmului. Explorarea cupolei diafragmatice și rezolvarea eventualelor leziuni ale acesteia presupune efectuarea toracotomiei prin spațiul VI sau VII intercostal. Prezența în cavitatea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
toracic (cum ar fi sternotomia mediană). Reintegrarea în abdomen a viscerelor herniate În funcție de calea de abord, organele herniate sunt fie trase din torace, fie împinse în abdomen, pe măsura eliberării lor din aderențele dezvoltate între ele și breșa frenică, pleura parietală și viscerele toracice [52, 56, 69]. Întrucât în herniile diafragmatice posttraumatice cronice, absența sacului herniar, conduce la dezvoltarea de aderențe (laxe sau fibroase) între viscerele abdominale și cele toracice, reintegrarea în cavitatea peritoneală a viscerelor herniate în torace întâmpină dificultăți
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
tratamentului chirurgical al herniei Morgagni-Larrey. Un procent mare de cazuri (31,64%) în faza acută și obstructivă necesită intubația orotraheală și ventilația mecanică atât în preoperator, dar mai ales în postoperator. O parte din pacienții ventilați mecanic au prezentat leziuni parietale toracice: fracturi costale multiple cu/fără volet costal, torace moale și secțiune de rebord costal. Nici un caz cu hernie diafragmatică cronică nu a beneficiat de suport ventilator postoperator [1, 2]. Complicațiile postoperatorii În cazul herniilor diafragmatice posttraumatice, asocierea acestora cu
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
fără volet costal, torace moale și secțiune de rebord costal. Nici un caz cu hernie diafragmatică cronică nu a beneficiat de suport ventilator postoperator [1, 2]. Complicațiile postoperatorii În cazul herniilor diafragmatice posttraumatice, asocierea acestora cu leziuni viscerale, scheletice și/sau parietale, determină creșterea frecvenței complicațiilor postoperatorii, multe dintre ele foarte grave și care conduc la evoluția nefavorabilă și chiar decesul frecvent al acestor pacienți. Natura complicațiilor postoperatorii este dependentă de: starea generală a pacientului (vârsta, tarele organice și biologice existente), promptitudinea
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Lucia Alecu () [Corola-publishinghouse/Science/92094_a_92589]
-
la celelalte tipuri de hernii diafragmatice. Vom recurge la exercitarea unei tracțiuni blânde și progresive, cu secționarea eventualelor aderențe dezvoltate între sacul herniar și viscerele prezente în el, sau, în situația herniilor fără sac între viscerele abdominale și marginile defectului parietal, viscerele toracice și/sau pleura parietală diafragmatică sau mediastinală. Odată organele abdominale readuse în cavitatea peritoneală vom acorda o atenție deosebită așezării lor în poziția anatomică normală și vom exclude existența unor eventuale malformații congenitale asociate sau le vom trata
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
Vom recurge la exercitarea unei tracțiuni blânde și progresive, cu secționarea eventualelor aderențe dezvoltate între sacul herniar și viscerele prezente în el, sau, în situația herniilor fără sac între viscerele abdominale și marginile defectului parietal, viscerele toracice și/sau pleura parietală diafragmatică sau mediastinală. Odată organele abdominale readuse în cavitatea peritoneală vom acorda o atenție deosebită așezării lor în poziția anatomică normală și vom exclude existența unor eventuale malformații congenitale asociate sau le vom trata corespunzător în caz că le punem totuși în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by LUCIAN ALECU () [Corola-publishinghouse/Science/92116_a_92611]
-
la extravazarea de lichid pleural bogat în proteine (exudat). Acest fluid se poate acumula în cantități mari ca urmare a blocării drenajului limfatic al spațiului pleural de către procesul neoplazic. Blocajul limfatic se poate realiza la orice nivel, de la stoma pleurei parietale până la ganglionii limfatici mediastinali și mamari interni. Există studii [4, 23], care demonstrează că afectarea drenajului limfatic pleural este probabil cel mai important mecanism responsabil pentru acumularea unor volume mari de lichid în cancer. În apariția pleureziilor paramaligne, au fost
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
pleurale) poate încadra cancerul pulmonar în stadiul IIIB (T4 pleurezie malignă). În prezența metastazelor pleurale cancerul pulmonar se afla în stadiul IV (M1 pleură). Metastazele pleurale din cancerul pulmonar se găsesc cel mai frecvent pe ambele suprafețe pleurale (viscerală și parietală), foarte rar doar pe pleura viscerală și niciodată doar pe pleura parietală. Metastazele pleurale viscerale apar fie prin contiguitate de la tumora pulmonară ce invadează pleura viscerală, fie prin invazia arterelor pulmonare (embolizare neoplazică). Odată ce ajung pe suprafața pleurei viscerale, celulele
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
prezența metastazelor pleurale cancerul pulmonar se afla în stadiul IV (M1 pleură). Metastazele pleurale din cancerul pulmonar se găsesc cel mai frecvent pe ambele suprafețe pleurale (viscerală și parietală), foarte rar doar pe pleura viscerală și niciodată doar pe pleura parietală. Metastazele pleurale viscerale apar fie prin contiguitate de la tumora pulmonară ce invadează pleura viscerală, fie prin invazia arterelor pulmonare (embolizare neoplazică). Odată ce ajung pe suprafața pleurei viscerale, celulele maligne migrează pe suprafața pleurei parietale de-a lungul zonelor de aderență
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
viscerală și niciodată doar pe pleura parietală. Metastazele pleurale viscerale apar fie prin contiguitate de la tumora pulmonară ce invadează pleura viscerală, fie prin invazia arterelor pulmonare (embolizare neoplazică). Odată ce ajung pe suprafața pleurei viscerale, celulele maligne migrează pe suprafața pleurei parietale de-a lungul zonelor de aderență sau prin exfoliere. Pleurezia malignă în cancerul pulmonar poate fi ipsilaterală sau bilaterală (metastaze bilaterale) și niciodată doar controlaterală, sau se asociază cu pericardita. Pleurezia asociată cancerului de sân Poate fi ipsilaterală sau fără
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
ipsilaterală sau controlaterală). TABLOUL CLINIC Pleureziile mici sunt asimptomatice. Pleureziile mari produc dispnee, tuse, disconfort toracic. La examenul fizic sunt prezente matitatea percutorie (limita superioară având forma curbei Damoiseau) și diminuarea murmurului vezicular. Durerea apare când procesul neoplazic afectează pleura parietală sau peretele toracic. Aceasta poate fi localizată strict toracic la nivelul zonei de invazie sau poate iradia în umăr sau în epigastru (invazia pleurei diafragmatice). În pleureziile asociate cancerului pulmonar avansat, se pot palpa limfo-ganglioni tumorali sau se poate nota
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Claudiu Nistor, Adrian Ciuche, Teodor Horvat () [Corola-publishinghouse/Science/92102_a_92597]
-
pulmonar), fungice (asper-gilom, histoplasmoză), parazitare (chist hidatic pulmonar cu membrană încarcerată); - tumori pleurale benigne (tumora fibroasă localizată) sau maligne (mezoteliom malign difuz); - tumori mediastinale benigne (tumora neurogenă, timom) sau maligne (teratom malign); - tumori diafragmatice benigne (fibrom, lipom) sau maligne; - tumori parietale benigne (osteocondrom, condrom, displazia fibroasă) sau maligne (condrosarcom, mielom); - sechestrația pulmonară, infarctul pulmonar, atelectazia rotundă. Diagnosticul diferențial al nodulilor pulmonari multipli include: boala granulomatoasă, sarcoidoza, tuberculoza miliară, abcesele sau infarctele pulmonare multiple. Limfangita carcinomatoasă trebuie diferențiată de edemul pulmonar, fibroza
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, CORINA BLUOSS () [Corola-publishinghouse/Science/92110_a_92605]
-
gigante. Dintre simptomele generale trebuie menționată urticaria cu prurit (apare foarte rar în chistul necomplicat). Semnele clinice obiective sunt de regulă absente. La copii slabi, în CH gigant, se poate constata o deformare a hemitoracelui respectiv, prin compresia asupra structurilor parietale, cu diminuarea amplitudinilor mișcărilor respiratorii. La percuție se poate constata matitatea lichidiană. La auscultație rar se ajunge la abolirea murmurului vezicular, mai frecvent se aud raluri bronșice, frecături pleurale [5, 14]. Chistul hidatic complicat În chistul hidatic complicat simptomatologia devine
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
foarte greu de deosebit de CHP bazal. Clasic se recomandă efectuarea unui pneumoperitoneu. Azi tehnica nu mai este utilizată. Afecțiuni pleurale: pleurezia închistată axilară, pleurezia interlobară. În lipsa unei anamneze specifice sau a unui examen CT corect, diagnosticul este tranșat intraoperator. Afecțiuni parietale toracice tumorale, inflamatorii și chistice, sarcoame parietale cu extensie intratoracică, abcese reci, displazie fibrochistică etc.) Chistul hidatic pulmonar primitiv complicat Se pretează la diagnostic diferențial cu diverse afecțiuni toracice, după cum s-a deschis în arborele traheobronșic sau în cavitatea pleurală
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
se recomandă efectuarea unui pneumoperitoneu. Azi tehnica nu mai este utilizată. Afecțiuni pleurale: pleurezia închistată axilară, pleurezia interlobară. În lipsa unei anamneze specifice sau a unui examen CT corect, diagnosticul este tranșat intraoperator. Afecțiuni parietale toracice tumorale, inflamatorii și chistice, sarcoame parietale cu extensie intratoracică, abcese reci, displazie fibrochistică etc.) Chistul hidatic pulmonar primitiv complicat Se pretează la diagnostic diferențial cu diverse afecțiuni toracice, după cum s-a deschis în arborele traheobronșic sau în cavitatea pleurală. În prima situație intră în discuție: - abcesul
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by TEODOR HORVAT, ALEXANDRU NICODIN, IOAN CORDOŞ () [Corola-publishinghouse/Science/92104_a_92599]
-
Tuberculul este important chirurgical pentru că marchează schimbarea de direcție a coastei, la acest nivel formându-se unghiul coastei. Corpul coastei are o față laterală convexă pe care se inseră mușchii toracelui și o față medială concavă ce vine în raport cu pleura parietală. Prezintă o margine superioară pe care se inseră mușchii intercostali și o margine inferioară pe care se află șanțul coastei prin care trece pediculul vasculo-nervos intercostal. Cartilajul costal prelungește anterior coasta, unind-o cu sternul. După modul în care se
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
perechile VIII-X se articulează cu sternul prin intermediul cartilajului VII, iar perechile XI-XII nu se articulează cu sternul, terminându-se în peretele abdominal, fiind denumite coaste flotante). Primele două perechi de coaste au o semnificație deosebită chirurgicală, în special în tumorile parietale toracice superioare sau cervico-toracice. Astfel, coasta I are o orientare diferită de celelalte. Ea prezintă fețe orizontale, nu verticale, ca celelalte coaste. Pe fața superioară se găsește tuberculul mușchiului scalen anterior. Posterior de tubercul se găsește șanțul arterei subclavii. Coasta
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]
-
spinos este unic, lung si mult înclinat inferior; procesul articular are fețele articulare orientate în plan frontal; gaura vertebrală este cilindrică (Ranga). Anatomia vertebrelor toracice joacă un rol esențial în chirurgia tumorilor mediastinale posterioare (în special a tumorilor neurogene). Tumorile parietale toracice (osoase sau de părți moi) nu ridică de regulă probleme neurochirurgicale, limita parietectomiei toracice pe linia posterioară fiind marcată de marginea corpului vertebral. Clavicula Are o formă de S, fiind curbată în porțiunea medială cu convexitatea înainte, iar în
Tratat de chirurgie vol. IV. Chirurgie toracică. by Alexandru Nicodin () [Corola-publishinghouse/Science/92096_a_92591]