3,408 matches
-
răspunse părintele Bernard, cu glas slab. — Atunci luni? Marți? — Marți... dar uitați-vă ce e... ce fel de... cât de des? — S-ar putea o dată la două-trei zile? Desigur, cum îți convine dumitale, nu vreau să interferez cu treburile dumitale parohiale. — Nu, e în ordine... doriți să veniți la casa clericală? Nu, îmi place să discut mergând. Părintele Bernard detesta mersul pe jos, dar acum era el cel capturat și întemnițat în cușcă. — Da, perfect. — Îți mulțumesc, îți sunt foarte îndatorat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
în câmp și spera (pe bună dreptate, după cum s-a dovedit) că, odată antrenat în conversație, John Robert se va lăsa purtat pe un drum mai ușor. Drept care preotul îi sugeră ca, întrucât el avea de făcut o scurtă vizită parohială la Blanch Cottages (ceea ce era o minciună), să o pornească prin Westwold și pe lângă fabrica de mănuși, apoi pe Podul Roman, prin Victoria Park și Druidsdale, în direcția islazului, și de aici (cel puțin în ce-l privea pe părintele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
înapoi în Burkestown. John Robert se arătă de acord și porniră la drum, întâi în tăcere, John Robert mergând incomod de repede. Tocmai traversaseră podul, când John Robert își aduse aminte, cu amabilitate, că preotul uitase să-și facă vizita parohială la Blanch Cottages. Părintele Bernard, rușinat, se întoarse să facă o vizită lipsită de noimă domnișoarei Dunbury, lăsând-o apoi pe această neprihănită făptură total nedumerită, scrutându-și conștiința. Acum ajunseseră aproape de Victoria Park și înaintau în ritmul mai ponderat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ai schițat-o. Moralismul, prin simplitatea pretențiilor sale, face harcea-parcea metafizica. Și dobitocul ăla de Ivor Sefton care afirmă că imagistica metafizică e paranoică! Cu toții suntem făuritori de imagini. Așadar, o viață liniștită, fără vinovăție? Ce faci în activitatea dumitale parohială? — Regizez ritualuri. Aștept ca oamenii să mă solicite. — Un preot pompier! Nu un pescuitor de oameni. Eu sunt un pește, nu un pescuitor, un pește în căutarea unei plase. — „Urmați-mă și voi face din voi pescuitori de oameni.“ Existau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
la o cină și am vorbit mult despre școală. Mai mult m-am întreținut cu Renato Mambretti, profesor de istorie bisericească medievală la Universitatea catolică Sacro Cuore din Milano. Soția lui este profesoară de litere. Ne-am despărțit în fața complexului parohial de lângă biserica unde am celebrat și unde voi dormi în această noapte. Paroh este un preot polonez, originar de lângă Varșovia, ce-l cunoaște pe Anton Robu. Sunt tare mulțumit de ziua de astăzi și sunt hotărât să păstrez legătura cu
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
amintește de un trecut mai bun. Tot mobilierul este vechi. Așa cum am remarcat și în alte biserici, sărăcia preoților și a lăcașurilor de cult este evidentă. Am senzația că totul este îmbătrânit, că atât în biserici cât și în casele parohiale planează o liniște și un fel de singurătate care te fac să fii reținut, timid, tăcut. Așa se mai încheie o zi în care am învățat o lecție dură: să nu mai risc, mergând în orele când canicula este prea
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Miercuri, 1 august: Lorgues-Le Val: 32 km Dimineață, la plecarea din parohie l-am întâlnit pe părintele paroh care se întorcea acasă cu o pâine în mână, într-o pungă de hârtie, obișnuita baghetă franțuzească. Am revenit împreună în biroul parohial, unde mi-a pus o ștampilă în pașaport și am mai schimbat câteva vorbe. A studiat la Roma, împreună cu părintele Tadeusz Rostworowski și a contribuit la îmbogățirea bibliotecii iezuiților din Cluj. Se plânge de lipsă de activitate, este singur într-
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
săi. Toți sunt politicoși, manierați, dar singuri. Nu știu de ce am impresia unei singurătăți apăsătoare în viața lor. Cumva, îi compătimesc. Nu văd copii să se joace, tineri sau adulți care să intre în biserică. In afară de buletine informative, foi parohiale duminicale, sau alte câteva materiale religioase publicitare, totul este vechi în aceste biserici, absolut totul, vechi și adesea scorojit, uzat de trecerea timpului și mai puțin din cauza folosirii. Ce am apreciat mereu a fost faptul că sunt deschise, că pe
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
mai bine pe oameni și invers, ei au ocazia să-și cunoască mai bine păstorul sufletesc. Poartă mereu reverenda, iar la început toți se întrebau ce este cu acest preot și de ce umblă așa. Are o mică capelă în casa parohială, deși trebuie doar să coboare scările pentru a ajunge în biserică. Atât biserica, cât și casa parohială sunt din secolul al XI-lea și au fost construite după modelul cistercian. Nu are ușă mare de intrare în față, ci pe
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
mereu reverenda, iar la început toți se întrebau ce este cu acest preot și de ce umblă așa. Are o mică capelă în casa parohială, deși trebuie doar să coboare scările pentru a ajunge în biserică. Atât biserica, cât și casa parohială sunt din secolul al XI-lea și au fost construite după modelul cistercian. Nu are ușă mare de intrare în față, ci pe o parte laterală. Imi amintește de unele biserici ortodoxe de la noi, care au intrarea la fel, de
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
sf. Denis, părintele Dijoux, un preot în vârstă care se plânge de dureri mari de sciatică. Repetă de mai multe ori că în trecut parohia aceasta era cea mai bogată din dieceză, iar aici erau patru preoți ce slujeau comunitatea parohială. Acum sunt doi, ambii în vârstă și bolnavi. Colaboratorul lui este și mai în vârstă, iar acum tocmai a fost dus de urgență la spital. Inutil să mai spun că, singur fiind, se vedea bine acest lucru în bucătărie și
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
m-a recomandat aici la parohie, mi-a spus că sunt al treisprezecelea care apelez la ajutorul ei pentru un loc de cazare. 9 august: Montpellier-Saint Guilhem le Désert: 42 km In zorii zilei cobor de la etajul doi al casei parohiale și după un mic dejun frugal în bucătărie ies în stradă, de unde iau tramvaiul 1 ce mă duce la marginea orașului, lângă pârâul Mosson. De aici începe un drum lung de 21 km până la Montarnaud, pe marginea șoselei din nou
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
cădea seara ajung la Auch și pe strada ce duce la catedrala sf. Maria am plăcuta surpriză de a-i reîntâlni pe cei doi canadieni, Elena și Iosif. Mă bucură mult reîntâlnirea cu ei și împreună căutăm găzduire la hanul parohial de lângă catedrală, pe strada Dessoles, nr 40. Aici ne deschide un tânăr seminarist, și iată-ne cazați la etajul 2 al unei clădiri care cu secole în urmă a fost un hotel, așa cum o spune textul de pe plăcuța de
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
ele revelându-se doar pe drum. Pe drum, nu mai întâlnim alți pelerini și, de fapt, privind în cartea de oaspeți, am observat că de cele mai multe ori au fost câte doi sau trei, maxim patru-cinci, care au poposit la persbyter-ul parohial, și nu în toate zilele, deși francezilor nu li se poate reproșa nimic în ceea ce privește ospitalitatea și grija pentru pelerini. Ceea ce funcționează destul de deficitar, este marcajul drumului în Franța, cel puțin până la Arles. Si faptul că cel mai adesea ești constrâns
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
Evul Mediu de vârf, din activitatea de predicator și scriitor a marelui sfânt Bernard de Clairvaux. M-a impresionat acest orășel și regret că nu am avut timp să-l vizitez mai pe îndelete. Soții Monica și Iacob la hanul parohial din Saint Jean Pied de Port Dimineața am servit micul dejun împreună cu ceilalți pelerini, iar apoi am pornit la drum, hotărât să urc Pirineii. Cerul este înnorat, și chiar trebuie să mă îmbrac puțin mai grosuț. Doamna Monica observă că
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
cu referire la instinct. O legătură primordială, într-un fel. Pentru care individul nu contează, în timp ce comunitatea este valorizată. Să lăsăm critica facilă și stigmatizantă a comunitarismului fetelor bătrâne înspăimântate despre care vorbeam. Ele acoperă pagini întregi în aceste buletine parohiale care au urmat presei libere și curajoase. Să le lăsăm să se lamenteze! Avem lucruri mai bune de făcut: să reflectăm la noile și, printr-o serie de aspecte, vechile forme ale unui mod de a-fi-împreună care se înnoiește. Să
Revrăjirea lumii by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
în timp), o capacitate de relaționare cu preotul confesor și de eventual dialog cu acesta (care se dezvoltă și pe baza experiențelor acumulate tot în timp). „Actorii” implicați în această pregătire indirectă sunt în primul rând membrii familiei, apoi ambientul parohial și cel al colegilor de aceeași vârstă și școala. a. Familia Familia este prima educatoare a persoanei, pentru că în sânul ei se conturează personalitatea umană, ia formă și se dezvoltă conștiința acesteia și totodată se deprind primele cunoștințe religioase. Are
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
se evidențiază și prin dispoziția sa. Pregătirea îndelungată și constantă pe care familia o oferă copilului are caracteristica de „osmoză”, pentru că ea îl ajută să facă trecerea de la experiența dialogului uman la experiența supranaturală a dialogului cu Dumnezeu. b. Viața parohială Viața parohială poate reprezenta viața Bisericii, care se manifestă și se concretizează într-un anumit spațiu, în cadrul unei comunități restrânse de credincioși. Ambientul vieții parohiale influențează creșterea în credință a fiecărui membru în parte, pentru că „parohia (...) continuă să fie locul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
și prin dispoziția sa. Pregătirea îndelungată și constantă pe care familia o oferă copilului are caracteristica de „osmoză”, pentru că ea îl ajută să facă trecerea de la experiența dialogului uman la experiența supranaturală a dialogului cu Dumnezeu. b. Viața parohială Viața parohială poate reprezenta viața Bisericii, care se manifestă și se concretizează într-un anumit spațiu, în cadrul unei comunități restrânse de credincioși. Ambientul vieții parohiale influențează creșterea în credință a fiecărui membru în parte, pentru că „parohia (...) continuă să fie locul fundamental în
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
facă trecerea de la experiența dialogului uman la experiența supranaturală a dialogului cu Dumnezeu. b. Viața parohială Viața parohială poate reprezenta viața Bisericii, care se manifestă și se concretizează într-un anumit spațiu, în cadrul unei comunități restrânse de credincioși. Ambientul vieții parohiale influențează creșterea în credință a fiecărui membru în parte, pentru că „parohia (...) continuă să fie locul fundamental în care se comunică Evanghelia și în care se formează conștiința credinciosului”. Copilul, în dinamica sa de creștere, atât umană, cât și spirituală, este
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
a fiecărui membru în parte, pentru că „parohia (...) continuă să fie locul fundamental în care se comunică Evanghelia și în care se formează conștiința credinciosului”. Copilul, în dinamica sa de creștere, atât umană, cât și spirituală, este condiționat de acest ambient parohial. În măsura în care condiționarea este pozitivă, atunci atmosfera parohială în care se află constituie o pregătire indirectă și eficientă în vederea celebrării sacramentului reconcilierii. Biserica dorește ca slujitorii săi, preoții și persoanele consacrate, să vegheze și să se implice în menținerea unei atmosfere
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
continuă să fie locul fundamental în care se comunică Evanghelia și în care se formează conștiința credinciosului”. Copilul, în dinamica sa de creștere, atât umană, cât și spirituală, este condiționat de acest ambient parohial. În măsura în care condiționarea este pozitivă, atunci atmosfera parohială în care se află constituie o pregătire indirectă și eficientă în vederea celebrării sacramentului reconcilierii. Biserica dorește ca slujitorii săi, preoții și persoanele consacrate, să vegheze și să se implice în menținerea unei atmosfere de credință în sânul comunității creștine, care
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
ca slujitorii săi, preoții și persoanele consacrate, să vegheze și să se implice în menținerea unei atmosfere de credință în sânul comunității creștine, care să favorizeze viața sacramentală, în speță, practica sacramentului reconcilierii. La acest lucru, contribuie și întreaga comunitate parohială cu toate manifestările religioase care se petrec în sânul său. Diferitele celebrări sau întâlniri, omilii, programe caritative, reuniuni, toate conduc copilul spre a-și forma o imagine despre Dumnezeu, despre milostivirea sa, despre rugăciune, păcat, iertare, iubire, etc. Construind în cadrul
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
păcat, iertare, iubire, etc. Construind în cadrul ambientului său relații caritabile și de comuniune, ea oferă copilului modelul și posibilitatea de a percepe eficiența virtuților creștinești. Experiența milostivirii, a acceptării necondiționate și a dialogului pe care o trăiește copilul în spațiul parohial îl influențează în formarea unei concepții corecte cu privire și la sacramentul reconcilierii. Formându-și treptat și o imagine corectă despre preot și rolul acestuia, el va fi încurajat să se apropie de sacramentul reconcilierii și să aibă curajul de
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
la sacramentul reconcilierii. Formându-și treptat și o imagine corectă despre preot și rolul acestuia, el va fi încurajat să se apropie de sacramentul reconcilierii și să aibă curajul de a se deschide într-un dialog sacramental în fața confesorului. Viața parohială se poate organiza în așa manieră, încât să îi ofere copilului mesajul necesar, util și adevărat cu privire la reconcilierea sacramentală. În acest sens, se pot crea și alte activități (campusuri, zile de reculegere, momente culturale, recreative, social-caritative, etc.) prin care să
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]