KorAP: Find »[drukola/base=partiție & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...24 25 26 ...28 >

686 matches

Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785

australiană din familia pama-nyungan vorbită în insulele Torres Straits, aflate între Papua Noua Guinee și țărmul Australiei. Limba australiană cu cel mai mare număr de vorbitori (3 000−4 000). Specificul acestei limbi constă în tipul diferit de marcare a argumentelor verbale (partiție ergativă), în funcție de natura lor semantico-gramaticală: numele proprii au marcare de tip acuzativ, numele comune la singular au marcare de tip ergativ, numele comune și pronumele personale la plural sunt marcate neutru (au aceeași formă pentru A, S și O), iar

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
În toate limbile din această familie, cu excepția vechii georgiene, adjectivele sunt antepuse, indiferent de proprietățile lor morfologice și semantice. KAȘMIRIANĂ (KASHMIRI) Limbă indo-europeană din ramura indo-iraniană, grupul indic, subgrupul pamir, vorbită în India și Pakistan. 4 600 000 de vorbitori. Partiție morfologică ergativ/ acuzativ determinată de timp: marcarea de tip absolutiv−ergativ apare numai la timpurile trecute. KATXÚYANA Limbă din familia CARIB(AN). Evoluție rapidă a sistemului ergativ ca urmare a contactului cu limba înrudită TIRIYÓ. KAURAREG Limbă australiană înrudită cu

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
de la forme pronominale libere. Modul și timpul se exprimă sufixal. Nu există auxiliare. Schimbările de valență sunt marcate prin prefixe sau prin sufixe. Argumentele nominale și cele pronominale sunt în distribuție complementară. Cazul ergativ are aceeași flexiune cu a locativului. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de mod și de semantica nominalelor: ergativul este opțional dacă modul este interactiv (imperativ, hortativ sau intențional), dar obligatoriu, dacă modul e descriptiv. La nivel sintactic, nu există nicio manifestare a existenței unui pivot sintactic care

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
KURDĂ Limbă/grup de limbi din familia indo-europeană, ramura indo-iraniană, grupul iranian, vorbită în Turcia, Armenia, Iran, Irak, Siria, Azerbaidjan. Circa 26 000 000 de vorbitori, mulți bilingvi. Numeroase dialecte − două grupuri: KURMANJI (KURMANCÎ) și SORANI. Limbă ergativă morfologic, cu partiție determinată de timp: sistemul ergativ apare numai la timpurile trecute. Topică AOV. Tranzitivitatea este un fenomen idiosincratic, care decurge din semantica verbului. Sursa ergativității: construcția posesivă, care conține un predicat existențial sau, într-o altă interpretare, construcția pasivă. Kurda modernă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
Cea de-a doua analiză arată că limba este aproape neutră din punct de vedere sintactic, manifestând însă o slabă orientare spre tipul acuzativ. LIMBU Limbă din familia tibeto-birmană, vorbită în Nepal și în India. 350 000 de vorbitori. Manifestă partiție intranzitivă: comportament sintactic diferit, după cum actantul unic al propozițiilor intranzitive este agent sau pacient. Există două tipuri de verbe monoactanțiale, intranzitive și deponente, diferențiate prin afixele folosite pentru acordul cu S la persoana 3, la persoanele 1 și 2 aceste

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
prin afixele folosite pentru acordul cu S la persoana 3, la persoanele 1 și 2 aceste afixe fiind identice. Un verb deponent se acordă cu S la toate persoanele, așa cum un verb tranzitiv se acordă cu O la toate persoanele. Partiția privește numai persoana 3. Verbele deponente nu pot admite un A la persoanele 1 și 2, aceste forme fiind total absente din paradigma verbelor deponente, dar existând în cea a tranzitivelor. Marcarea este de tip ergativ: A − cazul ergativ/instrumental

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
ergativ: A − cazul ergativ/instrumental; S și O − cazul absolutiv. Ergativul, instrumentalul și genitivul au aceeași realizare formală. LUMMI (XWLEMI) Limbă din familia salish, vorbită până în jurul anului 2000, de populația lummi, la nord-vest de Washington, SUA. Acord pronominal marcat. Partiție pronominală: mărcile pronominale care se referă la agentul verbelor tranzitive sunt diferite de cele care se referă la subiectul verbelor intranzitive. Topică VOS, centrul ocupând poziția inițială. MABUIAG Numele uneia dintre insulele în care este vorbită limba KALAW LAGAW YA

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
dat acestei limbi. MACUSHI Limbă din familia CARIB(AN). Situație similară cu KUIKÚRO. MADI − Vezi ARAWÁ. MAKU (PUINAVEAN) Limbă sau familie de limbi izolată, vorbită în Brazlia și Venezuela, aproape stinsă (2/100 de vorbitori, după diferite surse). Vezi NADËB. Partiție foarte complicată. MALGAȘĂ Limbă din familia austroneziană, ramura indoneziană de vest, grupul hesperonesian. Limbă vorbită în Madagascar. 14 milioane de vorbitori. Partiție ergativă. Predomină încă sistemul ergativ, dar limba a pierdut construcția antipasivă, care este la originea actualului sistem acuzativ

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
limbi izolată, vorbită în Brazlia și Venezuela, aproape stinsă (2/100 de vorbitori, după diferite surse). Vezi NADËB. Partiție foarte complicată. MALGAȘĂ Limbă din familia austroneziană, ramura indoneziană de vest, grupul hesperonesian. Limbă vorbită în Madagascar. 14 milioane de vorbitori. Partiție ergativă. Predomină încă sistemul ergativ, dar limba a pierdut construcția antipasivă, care este la originea actualului sistem acuzativ. În construcțiile tranzitive, au fost păstrate proprietățile ergative. Limbă VOS. Imperativul apare frecvent și la formele nonactive. MAM(E) − Vezi MAYAN. Limbă

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
fiind variație liberă. Aceste mărci formează un continuum, ne extinzându-se la toate verbele intranzitive. Posesia inalienabilă se exprimă prin locativ. Dativul exprimă localizarea. Structura ergativă provine din pasiv. MARUBO Limbă PANOAN vorbită la granița dintre Columbia, Peru și Brazilia. Partiție morfologică de tip acuzativ/ergativ: flexiunea ergativă apare numai în propozițiile negative. Funcțiile sintactice sunt marcate de ordinea constituenților − AOV. MASIG Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. MAWAYANA Limbă din familia ARAWAK, vorbită în nordul Braziliei. Partiție morfologică acuzativ

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
și Brazilia. Partiție morfologică de tip acuzativ/ergativ: flexiunea ergativă apare numai în propozițiile negative. Funcțiile sintactice sunt marcate de ordinea constituenților − AOV. MASIG Limbă australiană înrudită cu KALAW LAGAW YA. MAWAYANA Limbă din familia ARAWAK, vorbită în nordul Braziliei. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de semantica verbului și timp−aspect. Există două clase de verbe intranzitive: (a) verbe care au întotdeauna un So, marcat și prin sufixul verbal, sufix identic cu sufixul care se referă la O din construcțiile tranzitive

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
verbului și timp−aspect. Există două clase de verbe intranzitive: (a) verbe care au întotdeauna un So, marcat și prin sufixul verbal, sufix identic cu sufixul care se referă la O din construcțiile tranzitive; (b) pentru cealaltă clasă se manifestă partiția timp−aspect. MAYAN (MAYA) Familie de limbi amerindiene din America Centrală (Mexic, Guatemala, Honduras): CHOL, CHORTI, MAYA, QUICHÉ, MAM(E), TZELTAL, TZOTZIL. 2 milioane de vorbitori. Caracteristici ergative puternice. Prezintă acord: un set de afixe verbale conține informații despre A, și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cazuale, dependent de flexiunea verbală și pronominală și de caracterul finit/nonfinit al verbului predicat. Flexiunea acuzativă se folosește numai pentru anumite verbe tranzitive și este identică cu cea absolutivă, cu excepția persoanei 3. Conform altei analize, este o limbă cu partiție ergativă determinată de aspect, ergativitatea manifestându-se în cazul formelor verbale care, formal, sunt nominale. MINGRELIAN Dialect al limbii ZAN; considerată și limbă distinctă din familia KARTVELIAN. MONDÉ Familie de limbi braziliene. Vezi GAVIĂO, SURUÍ. MOTU Limbă austroneziană, familia oceanică

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
sistemul nominativ-acuzativ: o serie pentru S și A și altă serie pentru O. NADËB (NADÖB, HAHÖB, SHURIWAI, GUARIBA, WARIVA, KABORÍ) Limbă braziliană din familia MAKU, vorbită în două sate din nord-vestul Amazonului (Brazilia). 220−250 de vorbitori. Multe trăsături ergative. Partiție determinată de semantica grupurilor nominale: pronumele de persoana 1 au aceeași formă pentru A, S și O, iar cele de persoanele 2 și 3 au o formă pentru S/O și altă formă pentru A. Topica obișnuită este SV/OAV

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
NASS-GITKSAN Grup de două limbi amerindiene (nass, 700 de vorbitori, și gitksan, 1000 de vorbitori) vorbite în Canada. La imperativ sunt tratate identic S și O. NAVAREZ ~ DE SUS; ~ DE JOS. Dialecte ale BASCEI. NDANI − Vezi DANI. NDJEBBANA Limbă australiană. Partiție ergativă determinată de semantica grupurilor nominale: pronumele de persoana 1 funcționează după sistemul acuzativ, având o formă pentru S/A și alta pentru O, iar pronumele de persoana 2 funcționează după sistemul ergativ, având o formă pentru S/O și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
instrumentalul, genitivul, ablativul, locativul. Nu este folosită nicio marcă de caz pentru argumentul S al verbelor inacuzative. Dacă verbul e inergativ, marca e opțională. În domeniul imperfectiv, marcarea argumentelor A și O este opțională, iar pentru O, marca poate varia. Partiție aspectuală: la aspectul perfectiv propriu-zis agentul este marcat, iar la aspectul general, nespecific, ambii participanți sunt nemarcați. La trecut, marcarea agentului este obligatorie, nuanța aspectuală perfectivă decurgând automat din marcarea Agentului. Verbul se acordă cu subiectul în persoană, număr și

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
subiectul în persoană, număr și, numai pentru persoana 3 (nume și pronume), în gen. Verbul se acordă cu agentul numai dacă acesta este [+ Uman], nu și dacă este doar [+ Animat]. Într-o altă interpretare, nu este vorba de o simplă partiție timp−aspect în această limbă, ci de o partiție determinată de semantica grupurilor nominale: nominalele inanimate urmează tiparul ergativ, iar celelalte, tiparul acuzativ. Pasivul este folosit foarte rar și are realizare morfologică − o particulă inserată între rădăcină și desinență. Opoziția

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
nume și pronume), în gen. Verbul se acordă cu agentul numai dacă acesta este [+ Uman], nu și dacă este doar [+ Animat]. Într-o altă interpretare, nu este vorba de o simplă partiție timp−aspect în această limbă, ci de o partiție determinată de semantica grupurilor nominale: nominalele inanimate urmează tiparul ergativ, iar celelalte, tiparul acuzativ. Pasivul este folosit foarte rar și are realizare morfologică − o particulă inserată între rădăcină și desinență. Opoziția activ/pasiv se manifestă regulat numai la persoanele 1

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
realizare morfologică − o particulă inserată între rădăcină și desinență. Opoziția activ/pasiv se manifestă regulat numai la persoanele 1 și 2. NEWARI Limbă din familia sino-tibetană, ramura tibeto-birmană. Cea mai importantă limbă vorbită în Nepal. Circa 400 000 de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de factorul timp− aspect−mod: marcarea ergativă este obligatorie la perfect/trecut și viitor/ireal, dar este opțională pentru durativ/progresiv, probabil pentru că la durativ/progresiv controlul din partea Agentului e dominant. La imperativ, marcare de tip

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
cu cazul genitiv atribuit posesorului în NP complex; agentul marcat nu are proprietățile sintactice ale subiectului prototipic. OUBYKH − Vezi UBYKH. PAÍTER − Vezi SURUÍ. PANJABI − Vezi PUNJABI. PANOAN Subfamilie de limbi (în cadrul familiei pano-tacanan) vorbite în Peru, vestul Braziliei și Bolivia. Partiție foarte complicată. PÄRI Limbă africană din familia nilo-sahariană, vorbită în Sudan. Câteva trăsături ergative. În anumite construcții, verbul conține informații despre A, niciodată însă despre S sau O. Nominativul este marcat în structurile imperative și în majoritatea propozițiilor subordonate. E

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
realizare zero e folosit pentru S și O, iar cazul ergativ, pentru A, în propoziții independente. În structurile tranzitive, dacă A este topicalizat, pierde morfologia ergativă, iar verbului i se atașează un sufix care conține informații despre A. Există o partiție morfologică acuzativ/ergativ determinată de mod: numai la imperativ, marcarea este de tip nominativ/acuzativ. PAUMARÍ (PAMARI, PAMMARI) Limbă din familia ARAWÁ, vorbită în Brazilia (bazinul Amazonului), de indienii paumarí. 700 de vorbitori. Acord de tip ergativ. Topică obișnuită VS

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
tip nominativ/acuzativ. PAUMARÍ (PAMARI, PAMMARI) Limbă din familia ARAWÁ, vorbită în Brazilia (bazinul Amazonului), de indienii paumarí. 700 de vorbitori. Acord de tip ergativ. Topică obișnuită VS, AVO, dar sunt posibile variații. PERSANĂ Limbă indo-europeană, grupul iranian de vest. Partiție determinată de timp−mod− aspect. Marcarea de tip absolutiv−ergativ apare numai la timpurile trecute. PITJANTJATJARA Limbă aborigenă vorbită în centrul Australiei. Circa 4 000 de vorbitori. Ergativitate superficială. PITTA-PITTA Limbă australiană (Queensland) din familia pama-nyungan. 2 vorbitori în 1981

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
vorbitori. PUINAVEAN − Vezi MAKU. PUNJABI Limbă indo-europeană din ramura indo-iraniană, grupul indic central, vorbită în regiunea istorică Punjab, aflată la granița dintre India și Pakistan (80 de milioane de vorbitori) și în India (30 de milioane de vorbitori). Numeroase dialecte. Partiție ergativă. Construcția ergativă este restrânsă la anumite timpuri. De obicei, în construcțiile acuzative, subiectul și obiectul nu sunt diferite morfologic. În construcțiile ergative, subiectul primește o postpoziție (ne). Structura ergativă provine din pasiv. Regula acordului: verbul se acordă cu obiectul

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
VOA. Subiect nul. Pronumele independente apar rar, marcând emfaza. Se pare că nu apar niciodată în același enunț A și O realizate pronominal. RAJASTHANI Limbă indo-europeană din familia indo-iraniană, grupul indic central, vorbită în India. 80 de milioane de vorbitori. Partiție morfologică acuzativ/ ergativ determinată de aspect: nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. REMBARRNGA (KALTUY, RAINBARGO, RAINBARNGO, REMBARRANGA, REMBARRNGA, REMBARUNGA) Limbă australiană înrudită cu DYIRBAL. Morfologie ergativă. RONCALAIS Dialect al BASCEI. RUTUL (RUTAL, RUTULY, RUTULTSY, CHAL

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
S. Pentru un verb tranzitiv, prefixul ergativ precedă imediat verbul, iar prefixul absolutiv precedă prefixul ergativ. SAMOANĂ Limbă din familia austroneziană, ramura oceanică de est, grupul polinezian. Vorbită în Samoa, Noua Zeelandă, SUA. 370 000 de vorbitori. Limbă VSO, cu prepoziții. Partiție morfologică: nominalul primește cazul ergativ numai dacă verbul e la aspectul perfectiv. Într-o propoziție tranzitivă, A este marcat cu prepoziția ergativă, iar P este în absolutiv (marca zero). Dacă este folosit un verb de stare în locul unui verb de

[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]