933 matches
-
rând, deplasarea la focus (și, în general, în periferia stângă, în proiecțiile noncompletive cu aport pragmatic) nu întâmpină efecte de blocare și localitate de tipul celor înregistrate în inversiunea V-CL și V-(CL-)AUX, cu auxiliar nonpasiv - de exemplu, participiul pasiv (chiar cu o structură complexă) poate fi în mod liber dislocat la stânga negației ([Citită serios]icartea nu a fost ti), pe când deplasarea verbului sub inversiune este blocată de negație. Pe scurt, o analiză mai flexibilă, care permite deplasarea neconstrânsă
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
OK: prezent; *: absent): topica VSO (OK în primul grup, * în al doilea grup), marcare diferențiată a obiectului direct (OK în primul grup; * în al doilea grup); clitice partitive și locative (* în primul grup, OK în al doilea grup); acord al participiului (* în primul grup, OK în al doilea grup), între altele. 18 Cf. negramaticalitatea propozițiilor VSO în catalană (i) și italiană (ii): (i) *Fullejava en Joan el diari frunzări.PS.3SG DEF Joan DEF ziar '(lit.) Frunzărea Ion ziarul' (catalană; Gallego
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
ești / este bătut - să fii / să fie bătut - erai / era bătut - fuseseși / fusese bătut -ai fost / a fost bătut - vei fi / va fi bătut etc.), deci din punct de vedere paradigmatic se comportă la fel ca verbele pline semantic; (ii) participiul pasiv este adjectival și se acordă cu subiectul propoziției, întocmai ca numele predicativ (ești bătut / bătută de dușmani); (iii) efectele de adiacență care caracterizează toate celelelalte forme analitice cu auxilar nu apar în structurile pasive (Romanele sunttoatecititevs *Ei au toți
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
structurile pasive (Romanele sunttoatecititevs *Ei au toți citit); (iv) efectele de blocare induse de negație nu apar în structura pasivă (Cititenumi-au mai fost de mult romanele vs Citește-mi! / Nu-mi citi!) etc. 31 Vom lăsa deoparte supinul verbal și participiul în construcția participială absolută; în ce privește supinul verbal, nu este clar dacă acesta generează o propoziție nonfinită în toate contextele în care este însoțit de complementizatorul prepozițional de (Pană Dindelegan 2003: cap. X, XI, XIV.1); de asemenea, valoarea pe deplin
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
participială absolută; în ce privește supinul verbal, nu este clar dacă acesta generează o propoziție nonfinită în toate contextele în care este însoțit de complementizatorul prepozițional de (Pană Dindelegan 2003: cap. X, XI, XIV.1); de asemenea, valoarea pe deplin verbală a participiului absolut este echivocă, dat fiind acordul de tip adjectival cu subiectul (odată venit Ion / odată venită Ioana), care poate sugera și elidarea unei copule. Formele nonfinite care în mod sistematic organizează o propoziție nonfinită sunt deci gerunziul și infinitivul verbal
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
deplin verbale (excludem deci construcțiile poate / trebuie că, care prezintă grade diferite de adverbializare) - se combină fie cu o propoziție finită la subjonctiv (o fază CP), fie cu un complement nonfinit, care reprezintă o fază vP (infinitiv pentru a putea; participiu sau supin pentru a trebui). Importante pentru discuția noastră sunt complementele nonfinite, adică fazele vP: în cazul verbului a putea, valoarea de diateză a construcției putea + infinitiv se exprimă prin intermediul variației de diateză a infinitivului (activ - infinitiv activ: Ion poate
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
diateză a infinitivului (activ - infinitiv activ: Ion poate citi romanul / pasiv - infinitivul pasiv: Romanul poate fi citit de Ion); în cazul verbului a trebui, complementul nonfinit nu variază după diateză, însă diateza este inerent specificată de complementul nonfinitiv (pasiv - selecția participiului pasiv adjectival: Trebuie citită cartea / non-pasiv, impersonal - selecția supinului: Trebuie mers la școală). Cu alte cuvinte, variația de diateză se marchează în domeniul lexical, nu în domeniul funcțional, fapt care justifică prezența unui Grup al Diatezei VOICEP în domeniul lexical
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Roberts (1994) efectul de blocare cade sub incidența Minimalității Relativizate: "[the Relativized Minimality Condition] applies to heads in a fashion analogous to the way in which it applies to maximal projections" (Roberts 1994: 219). 65 Concluzia nu se extinde la participiile prefixate cu ne- (e.g. necitit; nevăzut); în situația participiilor, ne- este un prefix lexical care formează antonime (Dominte 2003: 162-171; Iordăchioaia 2004). 66 Contra Barbu (2004), care consideră că nu marcă a negației propoziționale este un afix, nu un cuvânt
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Relativizate: "[the Relativized Minimality Condition] applies to heads in a fashion analogous to the way in which it applies to maximal projections" (Roberts 1994: 219). 65 Concluzia nu se extinde la participiile prefixate cu ne- (e.g. necitit; nevăzut); în situația participiilor, ne- este un prefix lexical care formează antonime (Dominte 2003: 162-171; Iordăchioaia 2004). 66 Contra Barbu (2004), care consideră că nu marcă a negației propoziționale este un afix, nu un cuvânt autonom. Între argumentele aduse în sprijinul acestei interpretări, ideea
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
coocurent cu viitorul perfect:de va fi și fost cinevași scris și va fi lăsat, ca și noi (...) să știm, iată nicicum nu să află (CIst.1700−50: 6r; Zafiu 2016). 5 Forme de subjonctiv perifrastic bazate pe fi plus participiu (i) sau gerunziu (ii) sunt, de asemenea, atestate: (i) a. cuvine-ți-se ție să dai argintul meu târgarilor și, să viiu, să-mi fiu luat al mieu cu asupră (CC1.1567: 108r) b. Într-acesta iaste dragoste, necum să
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
necum să fim noi iubit pre Dumnezeu (CC1.1567: 25r) (ii) cum împăratul să deaie poruncă afară cum să fi cineva cerând ceva în 30 de zile (DVT.1679−99: 298r) 6 Perifraze izoforme, bazate însă pe gerunziu, nu pe participiu trecut, sunt de asemenea atestate ((i)-(iii), cu diverse valori, în textele vechi (surprinzătoare sunt mai ales perifrazele bazate pe perfectul simplu al verbului a fi, (iii)): (i) a. Stându era picioarele noastre în curtea ta, Ierusalime! (PH.1500-10: 110v
[Corola-publishinghouse/Science/85002_a_85788]
-
Rodica Zafiu Adjectivul bazat - încă neînregistrat în dicționarele de limbaj familiar și argotic - apare tot mai des în registrele oralității argotic-familiare. E vorba, ca în atîtea alte cazuri, de o reutilizare a mijloacelor existente ale limbii standard: bazat e participiul verbului a se baza, în a cărui folosire adjectivală se constată însă o netă schimbare sintactică și semantică. Verbul a se baza se construiește obligatoriu cu prepoziția pe, trăsătură transmisă în mod normal și formei sale de participiu (,un scenariu
"Bazat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10765_a_12090]
-
bazat e participiul verbului a se baza, în a cărui folosire adjectivală se constată însă o netă schimbare sintactică și semantică. Verbul a se baza se construiește obligatoriu cu prepoziția pe, trăsătură transmisă în mod normal și formei sale de participiu (,un scenariu bazat pe fapte reale"). Folosirea participiului fără complementul introdus prin pe marchează o clară transformare semantică: în locul sensului relațional (,care își are sursa sau punctul de rezistență în ceva") apare un sens absolut și evaluativ. Noua semnificație s-
"Bazat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10765_a_12090]
-
a cărui folosire adjectivală se constată însă o netă schimbare sintactică și semantică. Verbul a se baza se construiește obligatoriu cu prepoziția pe, trăsătură transmisă în mod normal și formei sale de participiu (,un scenariu bazat pe fapte reale"). Folosirea participiului fără complementul introdus prin pe marchează o clară transformare semantică: în locul sensului relațional (,care își are sursa sau punctul de rezistență în ceva") apare un sens absolut și evaluativ. Noua semnificație s-a raportat inițial la cuvîntul-sursă (bazat = "care are
"Bazat" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10765_a_12090]
-
Rodica Zafiu Cu sensul și în construcțiile în care apare tot mai des în presă, participiul abuzateste, fără îndoială, un anglicism. E identic în formă cu participiul verbului a abuza, intrat mai de mult în română ca împrumut din franceză; mai vechiul participiu nu era însă folosit adjectival, iar verbul nu era tranzitiv, ci se construia
Abuzuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6467_a_7792]
-
Rodica Zafiu Cu sensul și în construcțiile în care apare tot mai des în presă, participiul abuzateste, fără îndoială, un anglicism. E identic în formă cu participiul verbului a abuza, intrat mai de mult în română ca împrumut din franceză; mai vechiul participiu nu era însă folosit adjectival, iar verbul nu era tranzitiv, ci se construia obligatoriu cu prepoziție (a abuza de ceva). Între timp, după modelul
Abuzuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6467_a_7792]
-
Cu sensul și în construcțiile în care apare tot mai des în presă, participiul abuzateste, fără îndoială, un anglicism. E identic în formă cu participiul verbului a abuza, intrat mai de mult în română ca împrumut din franceză; mai vechiul participiu nu era însă folosit adjectival, iar verbul nu era tranzitiv, ci se construia obligatoriu cu prepoziție (a abuza de ceva). Între timp, după modelul lui to abuse (vechi element latino-romanic în engleză), verbul a abuza a căpătat în română un
Abuzuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6467_a_7792]
-
ro, 28.09.2004); „o bate, adică o abuzează fizic, totodată îi spune cuvinte urâte, o jignește, îi provoacă suferință sufletească, deci o abuzează și emoțional" (clopotel.ro, 19.05.2009). În aceste construcții tranzitive, sensul verbului este „a agresa". Participiul abuzateste chiar foarte frecvent, în construcții cu sens pasiv: „Cum să recunoști un copil abuzat sexual" (calificativ.ro); „antreprenorul abuzat emoțional de către angajați" (antreprenor.money.ro). Verbul este folosit (probabil mai mult prin evoluție semantică decât prin calc) și cu
Abuzuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6467_a_7792]
-
recurs mai des la termenii viol și agression; în cea italiană, verbele preferate au fost molestare, violentare și abusare di... Ca de obicei, în română anglicismul a fost preluat fără prea multe ezitări. Problema verbului a abuza este, totuși, ambiguitatea: participiul abuzat are neapărat nevoie de precizări, în lipsa cărora poate crea confuzii. Cuvântul acoperă realități destul de diferite, de exemplu în titlurile „Mii de bărbați, abuzați de neveste" (Gândul, 21.02.2010), respectiv „Cruzime ignorată -animale abuzate pentru bani" (animalutze.com). În
Abuzuri by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6467_a_7792]
-
panicard (din fr. paniquard), tot cu sens ușor depreciativ: „persoană care se lasă cuprinsă de panică (și-i influențează și pe alții)”. Câteva decenii mai târziu, DEXI (Dicționarul explicativ ilustrat, 2007) face loc mai multor cuvinte din aceeași familie lexicală: participiul adjectivizat panicat, adjectivul familiar panicos (creat în română, ironic) și, mai ales, verbul a (se) panica. Pe acesta din urmă îl găsim destul de des în limba actuală, în registrul colocvial și în stilul jurnalistic. De obicei este tranzitiv, în construcții
A se panica by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/5811_a_7136]
-
aproape o mie de persoane care au răspuns au declarat că franceza este o limbă dificilă, dar 64% au refuzat ideea simplificării ortografiei. Peste jumătate din respondenți consideră că inamicul numărul unu este pluralul substantivelor compuse. Pe ultimul loc, acordul participiului (23%). Amuzant e că Bernard Pivot, care face de ani buni concursuri publice de scriere corectă, era convins că tocmai acesta din urmă reprezintă cea mai mare dificultate. Ca să evite scrierea incorectă, 88% dintre francezi recurg la un sinonim în locul
„Atât de dificilă, încât nu trebuie schimbată“ () [Corola-journal/Journalistic/3046_a_4371]
-
realitatea limbii actuale. în limbajul curent, nu e nici o îndoială că termenii cei mai uzuali ai cîmpului semantic sînt substantivul drog (folosit mai ales la plural - droguri; corespunzînd fr. drogue, it. droga, engl. drug etc.), verbul a se droga și participiul drogat, -ă, folosit cu valoare adjectivală și mai ales ca substantiv ("drogații din parc"). Dicționarul explicativ (DEX 1996) nu reflectă însă această situație: pentru drog oferă două sensuri, dintre care primul e foarte parțial și prea generic - "substanță de origine
Droguri și lexic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14878_a_16203]
-
cu cît maschează o legătură etimologică; o grafie ca a trunchea atrage probabil atenția mai ales din cauza legăturii cu trunchi, sau/și pentru că încalcă o normă (poate utopică) de pronunțare cultă. În unele citate actuale apar scrise greșit mai ales participiile verbului: "replica (...) a fost atît de truncheată încît este posibil ca telespectatorii să n-o fi înțeles" (România liberă = RL 1858, 1996, 2); "unele litere se află sub îmbinări iar altele sunt truncheate" (ulbsibiu.ro /ro /sibiu /proiecte); "în practică
Ortografice by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14254_a_15579]
-
7.510 pentru "caractere aldine" (în vreme ce doar 121 de citate conțin formula "caractere grase"). Bold pare să fi câștigat bătălia în uzul familiar, unde și-a format o întreagă familie lexicală, prin trei verbe aflate în concurență: a boldui (cu participiul adjectival bolduit și derivatele bolduire și bolduială), a boldi (boldit, boldire, boldeală) și a bolda (cu boldat, boldare). Primul verb mi se pare cel mai bine instalat, cel puțin în limbajul familiar, "Sorine, vezi ce am bolduit în mesajul tau
Bolduire by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/6910_a_8235]
-
a (se) îmbunătăți" (engl. upgrade). Primul, mai ales, este un cuvînt esențial al modei și al obsesiei de a fi "la zi": "D'aia stilul se updatează pe fiecare piesă" (4elemente.ro); pentru cel de-al doilea (folosit și la participiu: "Nobel contra Nobel, varianta upgradată", Cultura 23, 2004, 5) dispunem de un exemplu literar de limbaj hibrid, care acumulează elementele de jargon și le folosește cu intenție comic-ironică, în descrierea creșterii unui copil: "în familia minică/ a mai apărut un
Verbe din jargonul informatic by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11700_a_13025]