43,651 matches
-
-i asigur ample comentarii, de regulă, cu caracter polemic, împotriva cărora directorul nu exprimă nici o obiecție. Cred că nu sînt prea prezumțios, afirmînd că revista dobândea, datorită prezenței acestor comentarii, un nerv distinctiv, o culoare ce atrăgea într-o măsură particulară. Natural, nu eram de acord cu unele din ideile și atitudinile directorului, dar întrucît nu era o revistă condusă de subsemnatul, întrucît, la urma urmei, n-am dispus niciodată de-o asemenea revista, cele la care am colaborat înfățișînd o
Despărtirea de Breban by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17779_a_19104]
-
aveau avantajul de a fi rare și scumpe și, de cele mai multe ori, inaccesibile, si pentru banalul motiv că erau cumpărate la metru de către activiștii de partid. În pofida existenței sale incontestabile, acest tip de publicație nu acoperea, finalmente, decît un sector particular și restrîns dintr-o adevărată bibliografie artistică. El oferea imagini monografice ale unui artist sau altul, mai mult sau mai puțin important, imagini ale unor patrimonii muzeale, imagini parțiale privind unele școli artistice, așa cum s-au constituit ele în colecțiile
O panoramă a picturii moderne by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17867_a_19192]
-
obiectivă: "așteptînd scrisori pe cerul galben/ versurile ce par ale mele se duc/ să bată pe la porți că acei milogi/ ce-și împart roșia cu un cîine// sînt trist: și pentru a nu spune nimic/ ai nevoie de timp" (zile particulare). Rănile ce le exhiba sînt concomitent ale sale și ale celuilalt, ale lumii: "în dimineața cînd nu-i nimeni la ușă/ doar o pată de sînge pe cartea de vizită/ de parca cineva s-ar fi tăiat la deget// iau în
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
șansă a unei șalvari exterioare și totodată lăuntrice, ca într-o mistica a realului: "Corect că aerul dintre crengile copacilor/ oblic precum sclipirile ferestrelor, iată sînt singur, inconfundabil./ Urzica din rodos/ frunzele ei în mai multe culori/ azvîrl în eterul particular al pupilelor mele/ semne disperate care/ mă fac să nu dorm nopți întregi" (Cel mai bun naufragiat). Sau cu o înduioșătoare umilitate: "E dimineață trec prin camerele luminate de soare/ pijamaua îmi flutură mă conduce/ în baia cu faianța albă
Spiritul si lucrurile by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17860_a_19185]
-
sindicate s-au văzut abandonați de majoritatea celor care ar fi trebuit să intre în grevă, după program, dar care au preferat să-și vadă de lucru fiindcă programul de la centru nu avea nici o legătură cu problemele și cu strategia particulare sindicatelor reprezentate de ei. După eșecul moțiunii de cenzură al carei epitaf l-a facut Radu Vasile, premierul care a spus că nu mai avem de nici unele, pînă acolo că nici de furat n-a mai rămas mare lucru, eșecul
Un nou Stoenesti sindical by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17884_a_19209]
-
mod dramatic. Nu mai putin, circumscrierea unei Germanii ideale, pentru care "trebuie făcută o propagandă", răspunde unei fibre intime a marei pianiste, care își vadea astfel propensiunea energetică, ofensiva, valentă masculină, care i-au îngăduit a străluci într-un chip particular. Cella Delavrancea - Scrisori către Filip Lahovari, ediție bilingva, ediție îngrijita și cuvînt înainte de Constantin Mateescu, traducere de Dan Mateescu, Ed. Jurnalul literar, 1998, 196 pag., preț neprecizat.
Amazoana artistă by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17873_a_19198]
-
Iași, Cernăuți, unde T.V.Ștefanelli scria: "eu nu l-am văzut", sau Botoșani, sînt anecdote și confuzii. M. Eminescu nu era omul care să se ascundă de mai vechii cunoscuți, colegi sau prieteni. Anumite nemulțumiri, ultimele examene la o școală particulară, pe care a absolvit-o, fără bacalaureat, din capitală, precum și dorința de a face studii superioare, l-au făcut să abandoneze teatrul. În fragmentele autobiografice din romanul Geniu pustiu (scris între 1868-1871), prin intermediul personajului său, tînărul poet mărturisea: "dorință nemărginită
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
l-a desemnat pe M. Eminescu ca împreună cu Basarab și V. Dimitrescu (V.D.Păun) să culeagă folclor din Moldova, tînărul poet făcînd atunci parte și din Societatea "Românismul", condusă de B.P. Hasdeu. Deși poseda atestatul de absolvire a liceului, școlile particulare nu aveau aprobarea examenlor de bacalaureat, absolvenții trebuind să se prezinte la comisiile de pe lîngă liceele de stat. Poetul a mai stat puțin timp în București, sprijinit de fratele său ofițer, Gheorghe (George, Iorgu). Timpul liber și-l petrecea învățînd
Un traseu al lui M. Eminescu by Grațian Jucan () [Corola-journal/Journalistic/17179_a_18504]
-
în acțiunea noastră. Ne-au venit ajutoare (alimente, medicamente, haine de iarnă) depozitate la Legația Belgiană, de pe Bulevardul Dacia, apoi la Facultatea de medicină, decanul facultății Gr.T. Popa fiind solidar cu acțiunea noastră. Le transportam cu taxiuri și cu mașini particulare, schimbate succesiv pentru a nu fi identificați. Acțiunea a durat pînă la sfîrșitul anului 1948, cînd poetul Constant Tonegaru - fost redactor la ziarul "Dreptatea", al Partidului Național Țărănesc - și Teohar Mihadaș (care a procurat luptătorilor din munți medicamente primite de la
Pavel Chihaia - Dacă aș fi ascultat de comuniști, nu mai eram eu, eram un altul" by Ileana Corbea () [Corola-journal/Journalistic/17164_a_18489]
-
în astfel de lucrări decât ale unui Brâncuși, Grigorescu, Țuculescu, Dărăscu, Iser, Paladi, Verona sau alți mari pictori români ai secolului al XIX-lea, XX sau al XXI-lea, prezenți, de altfel, în colecții ale unor prestigioase instituții muzeale sau particulare de peste hotare. Credem că, chiar dacă este vorba de un proiect particular sau poate chiar cu atât mai mult, s-ar fi cuvenit ca inițiatorii lui să manifeste o oarecare considerație și față de arta și cultura acestui popor, nu doar să
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
Iser, Paladi, Verona sau alți mari pictori români ai secolului al XIX-lea, XX sau al XXI-lea, prezenți, de altfel, în colecții ale unor prestigioase instituții muzeale sau particulare de peste hotare. Credem că, chiar dacă este vorba de un proiect particular sau poate chiar cu atât mai mult, s-ar fi cuvenit ca inițiatorii lui să manifeste o oarecare considerație și față de arta și cultura acestui popor, nu doar să urmărească sporirea exclusivă a câștigurilor lor materiale, rezultate de pe urma unui astfel
Drama poloneză. In: Editura Destine Literare by Dan Brudașcu () [Corola-journal/Journalistic/82_a_224]
-
o dezmățată! Voltaire a imaginat, sarcastic, o Ioană pleznind de sănătate și de umor. Schiller a văzut o Ioană mistică, arzînd, ca o torță, spre cer. În Bernard Shaw, viziunile Ioanei, vocile pe care le aude, se datorează "unei disponibilități particulare a spiritului ei de a-și vizualiza propriile intuiții"... A existat, la sfîrșitul secolului 19, chiar și o Ioană cu idei socialiste (a lui Peguy), iar la începutul anilor '30 s-a născut și o Ioană Dark, proletară în Chicago
Jeanne d'Arc în misiune SF by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17217_a_18542]
-
ca, odată ieșit la rampă, spectacolul să meargă în condiții bune. Un fel de tată adoptiv, grijuliu și tandru cu toți copiii care apar în viața lui. Acum cîțiva ani, Vlad Stănescu a absolvit secția de regie-teatru a unei Universități particulare cu spectacolul Emigranții de Mrozek: un debut oarecum timid și plin de multe precauțiuni. Această a doua montare se situează cu adevărat în zona profesionalismului, bucurîndu-se de suplețe și de un aer bine oxigenat la toate palierele. Încă din foaier
Despre singurătate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17249_a_18574]
-
împreună cu omul de afaceri Victor Florean, care a înființat lîngă Baia Mare o fabrică de marmură, Bochiș a organizat primul simpozion privat de sculptură în marmură din România, primul salon internațional de gravură mică și a declanșat proiectul celui dintîi muzeu particular de artă contemporană. Chiar dacă Muzeul de Artă din Baia Mare a organizat, la prima vedere, doar o expoziție de pictură, în fapt, prin această expoziție, el a lansat un nou tip de artist, profund diferit de acela pe care îl știam
Semnificația unei aniversări by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17250_a_18575]
-
proliferarea istoriilor, care se produsese deja după al doilea război mondial. O istorie generală, însă nu ca proiect comprehensiv și global, ci mai curînd ca un fel de subtext teoretic, de compendiu de întrebări și strategii valabile pentru orice istorie particulară. Dacă vreți, istoria ca retorică, ca dicționar, corpus de probleme, dileme, sau soluții. Termenul retorică sau acela de dicționar sînt cu deosebire importante, pentru că Arheologia cunoașterii încearcă să rezolve problema condițiilor de posibilitate ale cunoașterii introducînd concepte precum acela de
Un fondator al poststructuralismului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17272_a_18597]
-
ar putea presupune, cu un panegiric al vieții. Acceptată ca mediu firesc, ca motivație și substanță a poeziei, tema vieții scoate în relief conflictul disimulat ori dat pe față al poetului cu împrejurările ce i s-au hărăzit în chip particular. De unde tensiunea negativă care animă stihurile sale. Ele exprimă o inadaptabilitate funciară ce relativizează lucrurile, precum și onticul însuși: "Și-n carnea mea am căzut, și-n sîngele meu m-am zbătut/ mut ca peștele, trup galben de ceară/ într-un
Un lirism existențial by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17281_a_18606]
-
a II-a) volumul 322 de vorbe memorabile ale lui Petre Țuțea, cu o prefață de Gabriel Liiceanu. Cele "322 de vorbe memorabile" au fost extrase din interviurile date de filosof în ultimii ani ai vieții și din unele convorbiri particulare ale sale, înregistrate pe bandă de magnefon. Ele sunt vestigiile unei opere orale de mari proporții, funinginea unui foc care a ars în bezna comunismului, iluminând misterios figurile privitorilor. Cărțile masive publicate de Petre Țuțea nu au avut ecou. Filosoful
GÂNDIREA EXCLAMATIVĂ by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17294_a_18619]
-
puternic particularizate, și al intimității creatorilor investigați, al metabolismului lor artistic, altminteri greu, sau chiar imposibil, de sesizat din afară. Expoziția lui Dinu Săvescu descinde, pe de o parte, direct din aceste spații ale istoriei artei, mai exact din istoriile particulare ale unor mari pictori români, iar, pe de altă parte, ea este expresia puternică a unei reprezentări proprii, a unui mod ireductibil de gîndire artistică și de implicare morală, dar și a unei filosofii mai largi, a unei concepții integratoare
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
receptare. Pornind tocmai din acest loc, de la aceste elemente, devine posibil saltul mai departe, într-un alt nivel al expoziției, legat și el de aceeași experiență a restauratorului - nivelul spațiului cultural, al istoriei artei și, înlăuntrul acestuia, al unor istorii particulare pe care le unesc cîteva elemente comune: mai întîi peisajul și, mai apoi, peisajul rezumat, puternic circumscris, care este natura moartă. În ciuda aparențelor comode, care ar lăsa să se întrevadă doar un dialog unic, Dinu Săvescu - Theodor Aman, în fond
Restaurare și postmodernism by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17304_a_18629]
-
că în spațiile Palatului Regal funcționează, totuși, un muzeu. Și încă unul Național. În rest, performanțele instituției sunt legate strict de promovarea artei contemporane, alături de galeriile Uniunii Artiștilor Plastici, de Oficiul Național pentru Expoziții, de galeriile Parlamentului și de cele particulare. Secția de artă contemporană a muzeului, condusă de Ruxandra Balaci, a avut, în această perioadă, acțiunea cea mai consecventă în timp și cea mai coerentă ca proiect teoretic și ca program expozițional. Dacă în absolut Muzeul Național de Artă poartă
Arta contemporană la Muzeul Național: Sorin Ilfoveanu by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17321_a_18646]
-
infantilismul. La ce a dus aceasta? La blazarea plină de resentiment a populației, la indiferența față de propria soartă (cu cât se zbate mai mult, cetățeanul constată că o duce mai prost!), la minciună și ticăloșire în masă. Ca un caz particular, aș menționa vizita, la mijlocul lui ianuarie, a lui Ion Iliescu la Timișoara. Persona non-grata, ani în șir, în orașul revoluției din 1989, de data aceasta liderul P.D.S.R. a sosit pe malurile Begăi ca un învingător. El și-a lansat în
Indici ai bunăstării: astăzi, pubela by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17347_a_18672]
-
paharelor!"". (ibidem) Pascal e înfruntat prin antifrază, adus în fața agoniei umane, înfățișate fără menajamente. Se află aci, după toate probabilitățile, și o zvîcnire plebeiană, revendicativă, în fața aristocraticei culturi. Suferința generală a condiției umane e proletarizată, deci contrasă într-un caz particular: "Trestie/ ce cuvînt frumos, Domnule/ Pascal// dar n-ai spus trestie de carne,/ de vîrtejuri de nervi/ de celule care încremenesc de frică,/ care se blochează, se descompun/ cînd vuiește neantul prin ele// dar trestiile care se răsfrîng în/ paharele
O energie neagră by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17329_a_18654]
-
importantă măsură - de ce nu? - cu destulă diplomație. Dar competițiile tinerilor performeri muzicieni, competiții desfășurate în țară în ultima jumătate a anului trecut? Toate au fost reluate sau, marea lor majoritate, s-au născut în acest ultim deceniu. În baza inițiativelor particulare. Au fost revelate capacități organizatorice nebănuite anterior. Au fost depistate surse de finanțare. Repet, în baza inițiativelor particulare! Competiții de percutanță spectaculoasă. Competiții de certă orientare tematică și repertorială. Oferta șanselor este largă. Tinerii muzicieni, cei care îi îndrumă, trebuie
Tineri muzicieni, tineri competitori (I) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17360_a_18685]
-
jumătate a anului trecut? Toate au fost reluate sau, marea lor majoritate, s-au născut în acest ultim deceniu. În baza inițiativelor particulare. Au fost revelate capacități organizatorice nebănuite anterior. Au fost depistate surse de finanțare. Repet, în baza inițiativelor particulare! Competiții de percutanță spectaculoasă. Competiții de certă orientare tematică și repertorială. Oferta șanselor este largă. Tinerii muzicieni, cei care îi îndrumă, trebuie să o observe, trebuie să o valorifice. Cel mai important ar fi putut - ar fi trebuit! - să fie
Tineri muzicieni, tineri competitori (I) by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17360_a_18685]
-
oricum posibilă, de vreme ce Tzigara-Samurcaș s-a născut în 1872 iar Carol I se afla la noi, ca domnitor, din 1866. Dar locul ocupat de viitorul profesor de istoria artei la Palatul Regal, ca om de încredere al suveranului și secretar particular al reginei spune, poate, multe despre adevărata origine paternă a profesorului. În sprijin ar veni și înalta protecție de care s-a bucurat Tzigara din partea regelui, chiar de la începutul carierei, netezită ori de cîte ori se împotmolea. Evident, Tzigara afirma
Mărturisirile lui Tzigara-Samurcaș by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17373_a_18698]