4,254 matches
-
sus, a fost admisă, începând cu 1996, în Organizația Internațională a Patronilor, ceea ce arată că organizațiile patronale din țara noastră au îndeplinit criteriile fundamentale de reprezentativitate, independență organizatorică și patrimonială, respectarea liberei inițiative etc. Pentru viitor, se așteaptă ca activitatea patronatului să se îndrepte către îmbunătățirea legislației privind funcționarea organizațiilor membre, o implicare mai activă în Consiliul Economic și Social, în negocierile colective, în activitățile internaționale, în educarea și formarea profesională a membrilor, devenind vocea unică a patronilor, sporindu-le credibilitatea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ale membrilor lor” (ibidem, art. 217). Formele de manifestare a libertății sindicatelor sunt: libertatea sindicatului de a se asocia cu alte sindicate sau de a se afilia în federații și confederații sindicale. independența sindicală în raport cu autoritățile publice, partidele politice și patronatele; dreptul membrilor de sindicat de a-și alege liber reprezentanții sau liderii; În general, organizațiile sindicale au de îndeplinit două obiective prioritare: să contribuie la asigurarea locurilor de muncă pentru toți angajații și să se constituie ca parteneri egali în
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Organizațiile sindicale au dreptul de a-și elabora reglementări proprii, de a-și alege liber reprezentanții, de a-și organiza gestiunea și activitatea și de a-și formula programe proprii de acțiune, cu respectarea legii. Este interzisă autorităților publice și patronatelor orice intervenție de natură să limiteze ori să întrerupă exercitarea drepturilor sindicatelor. După această etapă, împuternicitul special al membrilor fondatori ai sindicatului depune o cerere de înscriere la judecătoria pe a cărei rază de activitate își are sediul sindicatul; după
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
realizează prin intermediul unui organism autonom și de interes public ce poartă numele de Consiliul Economic și Social (CES). „Consiliul Economic și Social este instituție publică de interes național, tripartită, autonomă, constituită în scopul realizării dialogului social la nivel național dintre patronat, sindicate și Guvern și a climatului de stabilitate și pace socială. El are rol consultativ în stabilirea strategiilor și politicilor economice și sociale, în aplanarea stărilor conflictuale la nivel de ramură sau la nivel național apărute între partenerii sociali, precum și
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
1976 a Organizației Internaționale a Muncii privitoare la consultările tripartite destinate să promoveze aplicarea normelor internaționale ale muncii (ibidem, art .6). De asemenea, în cadrul ministerelor și prefecturilor funcționează comisii de dialog social, cu caracter consultativ între administrația publică, sindicate și patronat. Atât în anul 2001, cât și 2002 a fost semnat, de către cei trei parteneri sociali, Acordul Social Tripartit („Acordul de pace socială”); obiectivele generale ale Acordului se referă la relansarea creșterii economice, perfecționarea mecanismelor economiei de piață și dezvoltarea parteneriatului
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
politice. 2. Studiu de caz. Dialogul social tripartit din țara noastră, din perspectiva liderilor unor confederații sindicale și patronale reprezentative la nivel național 2.1. Metodologia cercetării Dat fiind specificul temei - dialogul social, ca bază a comunicării dintre sindicate și patronate -, s-a folosit în special metoda de cercetare calitativă (studii de caz la câteva confederații sindicale și patronale din România), pentru a identifica modul în care se desfășoară acesta, care sunt principalele puncte forte, dar și principalele obstacole întâmpinate de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
-și reciproc consultanță mai ales în legătură cu efectele preconizate a fi produse de măsurile pe care fiecare din părți intenționează să le promoveze (de exemplu, Codul Muncii, tocmai adoptat, s-a născut dintr-o astfel de negociere fructuoasă între sindicate și patronate). De asemenea, relația dintre sindicate și patronate funcționează cu succes și în acțiunile care vizează integrarea în structurile NATO și UE. (Interviu cu dl Ștefan Varfalvi, prim-vicepreședintele UGIR ) 2.3. Patronatul Național Român (PNR) În opinia președintelui PNR, domnul
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
preconizate a fi produse de măsurile pe care fiecare din părți intenționează să le promoveze (de exemplu, Codul Muncii, tocmai adoptat, s-a născut dintr-o astfel de negociere fructuoasă între sindicate și patronate). De asemenea, relația dintre sindicate și patronate funcționează cu succes și în acțiunile care vizează integrarea în structurile NATO și UE. (Interviu cu dl Ștefan Varfalvi, prim-vicepreședintele UGIR ) 2.3. Patronatul Național Român (PNR) În opinia președintelui PNR, domnul Florian Costache, dialogul social a început să
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
o astfel de negociere fructuoasă între sindicate și patronate). De asemenea, relația dintre sindicate și patronate funcționează cu succes și în acțiunile care vizează integrarea în structurile NATO și UE. (Interviu cu dl Ștefan Varfalvi, prim-vicepreședintele UGIR ) 2.3. Patronatul Național Român (PNR) În opinia președintelui PNR, domnul Florian Costache, dialogul social a început să funcționeze după 1998 (anul înființării CES), amplificându-se după intrarea în vigoare a legii de instituționalizare a dialogului social la nivelul ministerelor și al prefecturilor
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de a convinge actorii sociali înainte de adoptarea respectivelor măsuri. Referitor la existența unor instituții care ar avea drept sarcină să faciliteze sau să promoveze dialogul social, președintele PNR apreciază că Ministerul Muncii și Solidarității Sociale coordonează activitatea de dialog social între patronate și sindicate. Un alt organism ar fi CES, creat special pentru a promova dialogul social. Se apreciază că există ministere la care dialogul social s-a înțeles, dar și ministere la nivelul cărora acesta nu prea funcționează (dialogul social la
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
factorul uman implicat - ministrul, secretarul de stat). Despre expresiile concrete de vârf ale ultimilor cinci ani de acorduri tripartite se consideră că acordurile sociale tripartite au dus la îmbunătățirea dialogului social, la apariția unor legi (cum este și cea a patronatelor). În ceea ce privește cooperarea dintre diferiții actori participanți la dialogul social (sindicate, patronate), președintele PNR consideră că sindicatele cooperează mai bine între ele decât patronatele, motivul fiind acela că primele au beneficiat de baza materială a fostei UGSR, în timp ce patronatele au trebuit
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
vârf ale ultimilor cinci ani de acorduri tripartite se consideră că acordurile sociale tripartite au dus la îmbunătățirea dialogului social, la apariția unor legi (cum este și cea a patronatelor). În ceea ce privește cooperarea dintre diferiții actori participanți la dialogul social (sindicate, patronate), președintele PNR consideră că sindicatele cooperează mai bine între ele decât patronatele, motivul fiind acela că primele au beneficiat de baza materială a fostei UGSR, în timp ce patronatele au trebuit să se finanțeze pornind de la zero; în acest context, s-a
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
sociale tripartite au dus la îmbunătățirea dialogului social, la apariția unor legi (cum este și cea a patronatelor). În ceea ce privește cooperarea dintre diferiții actori participanți la dialogul social (sindicate, patronate), președintele PNR consideră că sindicatele cooperează mai bine între ele decât patronatele, motivul fiind acela că primele au beneficiat de baza materială a fostei UGSR, în timp ce patronatele au trebuit să se finanțeze pornind de la zero; în acest context, s-a desprins ideea că ar fi nevoie de un ajutor concret către organizațiile
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
cea a patronatelor). În ceea ce privește cooperarea dintre diferiții actori participanți la dialogul social (sindicate, patronate), președintele PNR consideră că sindicatele cooperează mai bine între ele decât patronatele, motivul fiind acela că primele au beneficiat de baza materială a fostei UGSR, în timp ce patronatele au trebuit să se finanțeze pornind de la zero; în acest context, s-a desprins ideea că ar fi nevoie de un ajutor concret către organizațiile patronale din partea Comunității Europene. (Interviu cu dl Florian Costache, președintele PNR) 2.4. Confederația Națională
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
Publice, de exemplu, unde se stăpânesc bine formele de dialog social), altele nu. Președintele CNS „Meridian” apreciază că sindicatele, deși cooperează în general bine între ele, au doar un rol consultativ, rolul decisiv în dialogul social tripartit aparținând Guvernului și patronatelor. CES are și el doar un rol consultativ. (Interviu cu dl Ion Popescu, președintele CNS „Meridian”) Confederația Națională a Sindicatelor Libere din România - „Frăția” (CNSLR-Frăția) În opinia secretarului general al CNSLR-Frăția, domnul Sorin Stan, climatul general al dialogului social din
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
ca fiind mai degrabă „tensionat” și „nesatisfăcător”, în cel mai bun caz diferit de la minister la minister (în funcție de funcționalitatea autentică a Comisiilor de Dialog Social din ministere). În privința cooperării dintre actorii sociali, părerea generală este că relația dintre sindicate și patronate funcționează cu succes în realizarea obiectivelor care privesc probleme de interes național (redactarea Legii Sindicatelor, a Legii Patronatelor, a Codului Muncii, integrarea în structurile UE etc.) și nu există conflicte de recunoaștere între actorii sociali participanți la dialog. Cu precizarea
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
funcționalitatea autentică a Comisiilor de Dialog Social din ministere). În privința cooperării dintre actorii sociali, părerea generală este că relația dintre sindicate și patronate funcționează cu succes în realizarea obiectivelor care privesc probleme de interes național (redactarea Legii Sindicatelor, a Legii Patronatelor, a Codului Muncii, integrarea în structurile UE etc.) și nu există conflicte de recunoaștere între actorii sociali participanți la dialog. Cu precizarea că sindicatele cooperează mult mai bine între ele decât patronatele, în domenii și acțiuni de interes major pentru
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
de interes național (redactarea Legii Sindicatelor, a Legii Patronatelor, a Codului Muncii, integrarea în structurile UE etc.) și nu există conflicte de recunoaștere între actorii sociali participanți la dialog. Cu precizarea că sindicatele cooperează mult mai bine între ele decât patronatele, în domenii și acțiuni de interes major pentru salariați (de exemplu, Legea Sindicatelor a fost negociată întâi între confederații). Obiecțiile formulate de majoritatea respondenților au ca țintă Consiliul Economic și Social (documentele destinate avizării de către partenerii sociali ajung în posesia
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
un mod cât mai responsabil a relațiilor tripartite; existența unei culturi sindicale autentice și a unor oamenii pregătiți, cu deschidere în acest domeniu, care să-și ajute dezinteresat colegii și să-și susțină liderii; respectarea instituțiilor statului de către sindicate și patronate. În privința concretizării dialogului social în încheierea de acorduri, contracte colective de muncă etc., care constituie reglementări de prevenire a conflictelor sociale, la nivel național a fost semnat atât în anul 2001, cât și în 2002, Acordul Social Tripartit („Acordul de
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2156_a_3481]
-
pus cu adevărat în aplicare ar fi condus aproape sigur la falimentarea celei mai mari părți a economiei românești. Marea noutate adusă de acest Cod al Muncii era securitatea aproape absolută a locurilor de muncă, ce devenea o obligație a patronatului. Japonia a practicat o asemenea politică socială în perioada postbelică, prin celebra sa tradiție a „angajării pe viață”, urmare a tradiției feudale a responsabilității suzeranului față de vasalul său, dar nu a reglementat-o. România a reglementat o securitate a locurilor
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
în plină restructurare, nici nu putea fi aplicată. De altfel, nici măcar guvernul nu a respectat-o în cadrul programelor sale de restructurare. Atacul la adresa acestui Cod al Muncii a fost extrem de puternic. El a ilustrat unul dintre puținele cazuri în care patronatul român s-a aliat cu patronatul străin, făcând front comun împotriva coaliției dintre guvern și sindicate. Ar trebui subliniat că această coaliție nu a fost rezultatul vreunor principii social-democrate ale guvernării PSD, chiar dacă PSD este membru al Internaționalei Socialiste și
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fi aplicată. De altfel, nici măcar guvernul nu a respectat-o în cadrul programelor sale de restructurare. Atacul la adresa acestui Cod al Muncii a fost extrem de puternic. El a ilustrat unul dintre puținele cazuri în care patronatul român s-a aliat cu patronatul străin, făcând front comun împotriva coaliției dintre guvern și sindicate. Ar trebui subliniat că această coaliție nu a fost rezultatul vreunor principii social-democrate ale guvernării PSD, chiar dacă PSD este membru al Internaționalei Socialiste și se legitimează ca partid politic social-democrat
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
În propunerea pe care sindicatele românești, puternic susținute de sindicatele europene, au făcut-o pentru o nouă reglementare a relațiilor de muncă, guvernul Năstase a sesizat oportunitatea de a transfera problematica dificilă a ocupării forței de muncă dinspre stat către patronat și, pentru că puține probleme de politică internă sunt atât de dificile ca aceasta, a susținut din toate puterile propunerile sindicatelor. Noul Cod al Muncii a fost legiferat, dar nu a fost aplicat niciodată. Și, la mai puțin de un an
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
sindicatelor. Noul Cod al Muncii a fost legiferat, dar nu a fost aplicat niciodată. Și, la mai puțin de un an de la intrarea sa în vigoare, guvernul social-democrat al PSD a început, la presiunea asociației investitorilor străini, negocierea directă cu patronatele pentru modificarea prevederilor acestuia. Iar patronatul a reacționat cu vehemență, avansând în schimb propria variantă, și eu la fel de excesivă. În forma ei extremă, varianta patronală, susținută și de guvernul liberal instalat după pierderea alegerilor de către PSD în 2004, propunea nici
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
fost legiferat, dar nu a fost aplicat niciodată. Și, la mai puțin de un an de la intrarea sa în vigoare, guvernul social-democrat al PSD a început, la presiunea asociației investitorilor străini, negocierea directă cu patronatele pentru modificarea prevederilor acestuia. Iar patronatul a reacționat cu vehemență, avansând în schimb propria variantă, și eu la fel de excesivă. În forma ei extremă, varianta patronală, susținută și de guvernul liberal instalat după pierderea alegerilor de către PSD în 2004, propunea nici mai mult, nici mai puțin decât
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]