665 matches
-
bizantin nu mai putea să-l ajute pe Conrad al III-lea, iar apariția francezilor l-a pus într-o și mai grea încurcătură. Mai întâi, a refuzat să-i primească pe cruciați în Constantinopol, lăsându-i expuși atacurilor cumanilor, pecenegilor și turcilor deveniți auxiliari ai Bizanțului. Cunoscuta diplomație bizantină bazată pe principiul divide et impera o împiedica să rămână în tabăra creștină. Interesele imperiului erau mai presus decât religia. Din această pricină cruciații francezi au avut mult de suferit. Din
Manuel I Comnen () [Corola-website/Science/315293_a_316622]
-
la o distanță de 42 km de orașul Iași. Ea se află situată pe strada Principală nr. 1353. După cum atestă săpăturile arheologice, teritoriul actualei localități Răducăneni a fost locuit în secolele X-XII, fiind descoperite urme pe care unii le atribuie pecenegilor. Pe la începutul secolului al XIX-lea, hatmanul Răducanu Rosetti a întemeiat așezarea Răducăneni pe moșia sa. Satul este situat pe valea pârâului Bohotin, afluent de dreapta al Prutului, de-a lungul drumului care leagă orașele Iași și Huși. El se
Biserica Sfinții Apostoli Petru și Paul din Răducăneni () [Corola-website/Science/317496_a_318825]
-
1185 s-a întins cu repeziciune, insurgenții reușind să alunge garnizoanele bizantine. Vâlvătăile mișcării au cuprins, treptat, noi și noi localități, lățindu-se spre târgurile și așezările mai depărtate . S-au alăturat răsculaților mase importante de bulgari, precum și grupuri de pecenegi, uzi și cumani, toți nemulțumiți de fiscalitatea excesivă bizantină și de incapacitatea împăratului de a le asigura, cel puțin, liniștea . Exploatată de puterea bizantină, împovărată de dări suplimentare, arăta istoricul bulgar Borislav Primov, populația vlaho-bulgară nu a mai putut răbda
Isaac al II-lea Angelos () [Corola-website/Science/316306_a_317635]
-
Aceștia s-ar fi așezat inițial pe teritoriul actual al Ucrainei ajungând apoi, prin România, în Munții Rodopi din sudul Bulgariei. În această perioadă se presupune că limba lor a suferit puternice influențe slave. Numele de “pomaci” ar veni de la pecenegi, neam înrudit cu cumanii și ajunși în Europa cam în aceeași perioadă . În Bulgaria mai locuiau conform recensământului din 2011 doar 67.350 de musulmani. Numărul acestora a scăzut în ultimii 10 ani de la 131.531 și de la 370.000
Pomaci () [Corola-website/Science/329008_a_330337]
-
întrebuințate puține arhaisme. Critica literară a evidențiat prezentarea spațiului românesc ca un teritoriu guvernat de legi străvechi și populat cu oameni apropiați de natură. Astfel, George Călinescu scria că „"Nopțile de Sânziene" evocă o Sciție mai apropiată, constituită de urmașii pecenegilor. Aceștia călăresc pe cai nepotcoviți, fac focul cu amnare și iubesc pădurea. Un francez venit să exploateze lemnul se vede boicotat de către toată lumea”. Teritoriul primitiv descris în roman poate fi asociat mai degrabă cu Sciția decât cu Geția, după cum afirma
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
în indeterminație. Eroul cărții este poporul peceneg, individualizat într-un sălaș de falși țigani. Fără îndoială, infiltrația cumană și peceneagă e destul de istorică, însă condițiile penetrației sunt așa de nebuloase, încât scriitorul poate să păstreze ceața preistorică. Țiganii, fie și pecenegi, având sufletul cetelor migratoare, eroul ideal al cărții rămâne un soi de Uvar, care în loc să se înfunde în candoarea arctică, se ascunde în codri.” Spațiul evocat este supus influenței unui miraculos „fastuos” și „poetic”, diferit de miraculosul de tip sacru
Nopțile de Sânziene () [Corola-website/Science/324371_a_325700]
-
toată durata existemței acestuia. Ca urmare a năvălirilor tătarilor din anii 1241 și 1242, sătenii din Chirpăr și cei din Veseud au construit o cetate defensivă la limita hotarelor lor. Cetatea a fost folosită și cu prilejul năvălirilor cumanilor și pecenegilor. În perioada 1687 - 1695 ca urmare a unui ordin emis de Scaunul din Nocrich, se stabilesc impozite imense pentru împiedicarea depopulării așezării prin emigrarea localnicilor în alte zone din Transilvania. Că și contrapondere a acestui fenomen de emigrare, localitatea a
Biserica fortificată din Chirpăr () [Corola-website/Science/324012_a_325341]
-
bordeie al căror tip de construcție era de domeniul trecutului în spațiul german încă din secolul al XI-lea, se poate spune că așezarea de la Apold exista înainte de colonizarea săsească din Transilvania. Bordeiele descoperite au fost atribuite arheologic românilor sau pecenegilor. Prima mențiune documentară a localității este într-un înscris din anul 1309 prin care un anume Nikolaus de Apoldia era prin cei care erau parte vătămată într-un proces contra episcopului de Alba Iulia. Apold aparținea în anul 1500 de
Biserica fortificată din Apold () [Corola-website/Science/326597_a_327926]
-
aromânilor din în sudul Balcanilor Datele de mai jos par a contura o confederație de păstori și războinici slavo-români care a existat timp de două veacuri în Podolia și nordul Moldovei, încercând să-și mențină autonomia între puterile potrivnice ale pecenegilor, Galiției, cumanilor, Ungariei și tătarilor, fiind vasali sau aliați când a unora, când a altora. În 1019 pecenegii și poporul numit „Blokumenn” în documentele de origine scandinavă (probabil Bolohovenii sau Valahii) luptă în (lângă fluviul Nipru) de partea lui Sviatopolk
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
slavo-români care a existat timp de două veacuri în Podolia și nordul Moldovei, încercând să-și mențină autonomia între puterile potrivnice ale pecenegilor, Galiției, cumanilor, Ungariei și tătarilor, fiind vasali sau aliați când a unora, când a altora. În 1019 pecenegii și poporul numit „Blokumenn” în documentele de origine scandinavă (probabil Bolohovenii sau Valahii) luptă în (lângă fluviul Nipru) de partea lui Sviatopolk împotriva lui Iaroslav cel Înțelept. V. Spinei arată ca această informație este cea mai veche referitoare la valahii
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
această ocazie este pomenită o armată formată din ruteni, prusieni, daci și geți (probabil români). Textul documentului este în limba latină și este accesibil la adresa: http://reader.digitale-sammlungen.de/de/fs1/object/display/bsb10635844 00005.html Vlahii din Moldova (românii) și pecenegii conduși de Osul participă la o campanie de jaf în Transilvania și Ungaria care se termină cu bătălia de la Chiraleș în Transilvania, unde sunt înfrânți. Datele apar într-o cronică rusă. V. Spinei a studiat cronica și a comentat-o
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
Transilvania și Ungaria care se termină cu bătălia de la Chiraleș în Transilvania, unde sunt înfrânți. Datele apar într-o cronică rusă. V. Spinei a studiat cronica și a comentat-o În 1070 vlahii din Moldova vor fi angajați iar împreună cu pecenegii, dar și cu rutenii, într-o expediție a regelui Boleslau al Cracoviei. Campania este comentata de polonezul Długosz într-o cronică. Alianța românilor cu pecenegii și rutenii este verosimilă. Pecenegii, sub conducerea lui Kutesk (unii îl consideră cuman), șeful militar
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
cronica și a comentat-o În 1070 vlahii din Moldova vor fi angajați iar împreună cu pecenegii, dar și cu rutenii, într-o expediție a regelui Boleslau al Cracoviei. Campania este comentata de polonezul Długosz într-o cronică. Alianța românilor cu pecenegii și rutenii este verosimilă. Pecenegii, sub conducerea lui Kutesk (unii îl consideră cuman), șeful militar al pecenegilor din Moldova, împreună cu valahii din Moldova (posibil bolohoveni) și cu rutenii traversează Galiția (Haliciul) și atacă regatul Ungariei încercând să-l răstoarne pe
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
În 1070 vlahii din Moldova vor fi angajați iar împreună cu pecenegii, dar și cu rutenii, într-o expediție a regelui Boleslau al Cracoviei. Campania este comentata de polonezul Długosz într-o cronică. Alianța românilor cu pecenegii și rutenii este verosimilă. Pecenegii, sub conducerea lui Kutesk (unii îl consideră cuman), șeful militar al pecenegilor din Moldova, împreună cu valahii din Moldova (posibil bolohoveni) și cu rutenii traversează Galiția (Haliciul) și atacă regatul Ungariei încercând să-l răstoarne pe regele Vladislav și să-l
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
și cu rutenii, într-o expediție a regelui Boleslau al Cracoviei. Campania este comentata de polonezul Długosz într-o cronică. Alianța românilor cu pecenegii și rutenii este verosimilă. Pecenegii, sub conducerea lui Kutesk (unii îl consideră cuman), șeful militar al pecenegilor din Moldova, împreună cu valahii din Moldova (posibil bolohoveni) și cu rutenii traversează Galiția (Haliciul) și atacă regatul Ungariei încercând să-l răstoarne pe regele Vladislav și să-l reîntroneze pe Solomon, fostul rege al Ungariei, alungat de rudele sale. După
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
bătălia se dă la Oradea Mică ("Kisvarda") unde pecenegii, vlahii și rutenii sunt înfrânți. Solomon scapă cu viață și fuge în Moldova. Valahii sunt menționați de Ana Comnena (Alexiada) sub numele de „daci” în cazul expediției conduse de cumanul (sau pecenegul) Tzelgu la sud de Dunăre, în 1087, împotriva Imperiului Bizantin. Dacii îl însoțesc în luptă pe Solomon, fostul lor aliat din bătălia de la Oradea Mică. Comnena menționează că dacii locuiau pe pantele de nord ale munților Haemus/Balcani dar a
Bolohoveni () [Corola-website/Science/329850_a_331179]
-
ca viitor rege în 1059 pe propriul fiu, Solomon. După moartea lui Béla din 1063, fii săi l-au acceptat în cele din urmă pe Solomon ca rege. Tânărul rege și verii săi au reușit ca uniți să înfrângă armata pecenegilor care atacaseră Transilvania în 1068. După această victorie, un nou război civil a izbucnit și s-a încheiat doar după ce Solomon a abdicat în favoarea unuia dintre verii să, Ladislau . Regele Ladislau, a cărei domnii a fost „...o perioadă de excepțională
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
mai multe războaie împotriva Veneției, Imperiului Bizantin și a altor vecini, fiind învins sau obținând victorii lipsite de valoare.. În timpul domniei sale sunt menționați pentru prima oară secuii, care au participat în 1116 la unul dintre primele sale campanii militare împotriva pecenegilor. Ștefan al II-lea a murit fără urmași și a fost succedat la tron de vărul său orbit de Coloman, Béla al II-lea. În timpul domniei lui Béla, regatul a fost administrat de soția lui, Elena de Rascia-Vukanovici, care a
Regatul Ungariei (1000–1538) () [Corola-website/Science/328221_a_329550]
-
dus la eliminarea elementului romanic din regiune, ci dimpotrivă, la încheierea procesului de formare a poporului român și a limbii române, consecința în plan politic fiind apariția primelor formațiuni politico-teritoriale românești. Găgăuzii sunt urmașii turcilor selgiucizi stabiliți în Dobrogea, împreună cu pecenegii, uzii și cumanii, popoare care au urmat pe sultanul selgiuc Izzeddin Keykavus al II-lea (1236-1276). Mai exact, un clan de turci Oguzi au migrat către Balcani în timpul conflictelor inter-tribale cu alți turci. Oguzii s-au convertit de la Islam la
Istoria Găgăuziei () [Corola-website/Science/330671_a_332000]
-
Republicii Moldova. Regiunea este situată la nord de Marea Neagră între Nistru și Nipru. La vest este mărginită de Bugeac și Basarabia, la nord de Podolia și Zaporojia, și la est de Taurida. În Evul Mediu, ul a fost populat de Ulici, Pecenegi, și mai târziu de Cumani. În urma invaziilor mongole din secolul al XIII-lea a ajuns sub controlul Hoardei de Aur. În secolul al XV-lea este inclus în componența Marelui Ducat al Lituaniei (atunci fiind cunoscut sub numele de "Dykra
Edisan () [Corola-website/Science/330822_a_332151]
-
patrie. Acest punct de vedere (susținut printre alții de Kornél Bakay și Viktor Padányi) acceptă versiunea lui Anonymous și a cronicilor maghiare care i-au urmat. Un alt punct de vedere diferit este cel care susține că atacurile conjugate ale pecenegilor și bulgarilor i-au forțat pe unguri să traverseze Carpații. Gyula Kristó, Sándor L. Tóth și alții își bazează teoria pe mențiunile din Annales Fuldenses, relatările lui Regino din Prüm și ale împăratului Constantin al VII-lea, care pun migrația
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
regiunile apărate de bariera naturală a Carpaților, iar decizia lor a fost accelerată de atacul bulgaro-peceneg. András Róna-Tas afirmă că aceasta este o teorie viabilă datorită faptului că, în ciuda unuei serii de evenimente potrivnice, ungurii au reușit să reziste atacurilor pecenegilor, ceea ce ar dovedi că erau pregătiți să se mute în Panonia. Ungurii și-au întărit controlul asupra Bazinului Panonic după înfrângerea armatei bavareze în bătălia de la Pressburg de pe 4 iulie 907. Între 899 și 955, ungurii au lansat o serie
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
în Transilvania. Gelou, ducele românilor, a condus o formațiune statală cu populație românească și slavă (blasij et sclaui) ce cuprindea bazinele Someșului Mic și Almașului, până la Poarta Meseșului. Cuprindea minele de sare și de aur, care au atras atenția nomazilor pecenegi și unguri. Inainte de atacul ungurilor a avut de infruntat atacuri din partea pecenegilor. Neagu Djuvara a scris despre Gelou că este un nume autentic românesc și foarte vechi, legat de numele trac Gelupara, o veche așezare în Tracia Glad a
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
și slavă (blasij et sclaui) ce cuprindea bazinele Someșului Mic și Almașului, până la Poarta Meseșului. Cuprindea minele de sare și de aur, care au atras atenția nomazilor pecenegi și unguri. Inainte de atacul ungurilor a avut de infruntat atacuri din partea pecenegilor. Neagu Djuvara a scris despre Gelou că este un nume autentic românesc și foarte vechi, legat de numele trac Gelupara, o veche așezare în Tracia Glad a fost voievod al unei formațiuni statale medievale timpurii formată din români, slavi și
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]
-
Neagu Djuvara a scris despre Gelou că este un nume autentic românesc și foarte vechi, legat de numele trac Gelupara, o veche așezare în Tracia Glad a fost voievod al unei formațiuni statale medievale timpurii formată din români, slavi și pecenegi, localizată pe teritoriul Banatului istoric (teritoriul dintre Tisa, Mureș, Dunăre și Carpați), în prima jumătate a secolului al X-lea. Reședința principală a ducelui era Morisena (astăzi Cenad). Detalii despre voievodatul lui Glad sunt prezentate în Gesta Hungarorum Este aproape
Cucerirea de către unguri a Bazinului Panonic () [Corola-website/Science/328578_a_329907]