3,841 matches
-
aduce „nisip fin” de pe colinele sfinte și de pe malurile apelor botezului să-l semene ” pe meleagurile noastre că pe un dar sfânt”...”. Astfel încât „câmpiile noastre să devină și mai îmbelșugate, având tainica binecuvântare de sus”. (Ignatie Grecu: „Jurnalul unui poet pelerin în Țară Sfântă”, Editura Agol, 2015) Părintele protosinghel Ignatie Grecu a publicat poezii în reputabile publicații culturale și literare din țară și străinătate și importanți scriitori și critici literări au scris articole elogioase despre darul poetic al sfinției sale. De asemenea
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
de taină (versuri)”, Editura „Ager”, 2004; “Aripa de înger (versuri)”, Editura „Artemis”, 2006;„Lacrimi de mărgean (rondeluri)”, Editura „Artemis”, 2009; Floare de hâr, 2012; Cântecul păsării pe acoperiș, Editura RawEx Coms, 2014;Veni-va, Editura Agol, 2015;„Jurnalul unui poet pelerin în Țară Sfântă”, Editura Agol, 2015. Referință Bibliografica: HARFA EOLIANĂ DE LA CERNICA / Marin Mihalache : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2099, Anul VI, 29 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marin Mihalache : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
HARFA EOLIANA DE LA CERNICA de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2099 din 29 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/365318_a_366647]
-
în țară dar și în Europa!... Pregătirea pentru acest hram se face cu câteva zile înainte, când sute și mii de oameni îmbrăcați în haine de sărbătoare pornesc, pe jos, spre această mănăstire. Este caracteristic acestui hram faptul că majoritatea pelerinilor vin în procesiune cu icoane ale Maicii Domnului, purtate în general de către copii și tineri. Pe cale merg rugându-se sau rostind cântări bisericești închinate Sfintei Fecioare!... Cu alte cuvinte sau în altă ordine de idei Creștinismul se înțelege ca fiind
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/365131_a_366460]
-
capitale ale misticii bizantine: „Metoda” rugăciunii isihaste atribuită Sfântului Simeon Noul Teolog (1927) și „Viața” acestuia scrisă de ucenicul său, Nichita Stithatul (1928) , precum și o recenzie a traducerii germane (1925), prima într-o limbă europeană, a faimoaselor Povestiri ale unui pelerin rus. În anul 1933 Starețul Mănăstirii Neamț, Episcopul retras Nicodim Munteanu (viitorul, al doilea, patriarh al României între anii 1939-1948), publica în traducere românească textul integral al primei monografii consacrate starețului Paisie Velicikovski de protoiereul rus emigrat Serghie Cetverikov (� 1947
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
are în cadrul contemplației și iluminării discuția asupra rugăciunii lui Iisus căreia îi sunt dedicate patru prelegeri: 17 „metoda isihastă”, 18 „considerații istorice și psihofiziologice”, 19 „rugăciunea lui Iisus, esența paisianismului” și 20 „popularizarea și sensul ei cosmic” (în Povestirile unui pelerin rus). Aflată în inima cursului, prelegerea 18 poartă titlul „Despre transfigurare” și prezintă, plecând de la „Viața” Sfântului Simeon Noul Teolog și textele acestuia editate de părintele Hausherr, efectele rugăciunii lui Iisus în cea de-a treia ei fază, „duhovnicească sau
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
se știe și care-i găbjesc truda ca pe un trofeu după care vreme îndelungată atât a alergat. Nostimă și totuși sălbatecă această cromatică a plaiurilor ce zămislesc fapte altfel obișnuite, fir de purpură și rază de soare ca niște pelerini transfigurați dintru-nceputuri și transmițând prin împunsături ideea. Ideea gândului ei de țărancă naivă și calmă, prea calmă, ideea mirosind a pământ ars, pământ rumenit când și-a îngăduit a o înfiripa. Treburile n-așteaptă, sosesc de-a valma, n-
ŢĂRANCA DIN MUSCEL ! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 199 din 18 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366733_a_368062]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Literatura > Comentarii > FLORICA GH. CEAPOIU - ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” Autor: Florica Gh. Ceapoiu Publicat în: Ediția nr. 1532 din 12 martie 2015 Toate Articolele Autorului 3 februarie 2015. Când, după mai multe săptămâni reci și mohorâte, soarele ne-a zâmbit binevoitor, ne-am întâlnit încă
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
1532 din 12 martie 2015 Toate Articolele Autorului 3 februarie 2015. Când, după mai multe săptămâni reci și mohorâte, soarele ne-a zâmbit binevoitor, ne-am întâlnit încă o dată pentru a ne încălzi sufletele, într-un popas prietenesc, spre Tihna pelerinului, la căldura Cuvintelor de mătase ale scriitoarei Ioana Stuparu, pentru ca printre Autori și atitudini să înțelegem mai bine taina devenirii prin scris. Romancieră, scriitoare de proză scurtă, cronicar literar și poet, Ioana Stuparu ne uimește și de această dată prin
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
domniei sale. Pornind de la convingerea că două dintre tainele care guvernează rezultatul creației literare sunt „sensibilitatea dăruită scriitorului de către Dumnezeu” și „înzestrarea de către divinitate a scriitorului cu arta de a transpune în cuvinte tablouri pictate imaginar” și sentimente cutremurătoare, volumul Tihna pelerinului - cronică literară, exegeze, portrete, omagii, apărut la Editura Semne, 2014, se deschide, nu întâmplător, cu „Invocarea divinului în creația literară”, cu referire concretă la Antologia Sonetului Românesc. Lucrare în trei volume, realizată de poetul-cărturar Radu Cârneci și editată de Muzeul
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
când ai ajuns la final, te cuprinde regretul că s-a terminat”. Dar care, de fapt, nu s-a terminat pentru că, lăuntric, „cugetul te îndeamnă la profundă meditație față de cele citite”. Cum aș putea să răsfoiesc mai departe cartea Tihna pelerinului fără să mă opresc, cu deosebită plăcere, la cele 101 POEME ale scriitoarei de mare talent și aleasă respirație poetică, doamna Victoria Milescu. „Într-un cadru specific întâmpinării Sfintelor Sărbători de iarnă” și, parcă... „sub privirile blajine ale Maicii Domnului
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
vorba de artiști sau de oameni simpli, fiecare se întreabă, la un moment dat, de unde vine, care-i sunt rădăcinile? Și, pe bună dreptate, această carte stă mărturie”. Aș spune și eu același lucru despre cartea doamnei Ioana Stuparu: Tihna pelerinului ne reamintește de unde venim și încotro mergem, ajutându-ne pe fiecare să ne aflăm spre a ne dezvălui lumii așa cum suntem cu adevărat. În ziua de 17 martie 2010, în sala Mircea Eliade a Bibliotecii Metropolitane Mihail Sadoveanu plutea în
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
Eliade a Bibliotecii Metropolitane Mihail Sadoveanu plutea în aer un parfum de sonet deoarece se lansa volumul meu Aur și ivoriu, Editura Semne, 2009, o antologie de autor care cuprinde sonete și rondeluri. Cu deosebită bucurie regăsesc, în cartea Tihna pelerinului, acel moment emoționant în care, în modul cel mai sincer, am spus: „Mulțumesc pentru aprecieri. Nu este întâmplător că ne află aici mulți dintre sonetiștii cuprinși în Antologia Sonetului Românesc: Radu Cârneci, Nicolae Dragoș, Florentin Popescu, George Corbu, Petru Solonaru
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
respect față de semeni în general și față de cei care și-au dăruit viața scrisului în special, precum și pentru acel „colț de pagină” care i-a asigurat rămânerea. Florica Gh. CEAPOIU 1martie 2015 București Referință Bibliografică: Florica Gh. CEAPOIU - ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” / Florica Gh. Ceapoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1532, Anul V, 12 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Florica Gh. Ceapoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai
ÎNTRU „TIHNA PELERINULUI” CITIND „CUVINTE DE MĂTASE” de FLORICA GH. CEAPOIU în ediţia nr. 1532 din 12 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365656_a_366985]
-
de fotbal din județul Buzău. Cine sunt? Cândva Un locuitor din Comuna pierdută Și-a Mănăstirii Cârnu. Cel care în 1978 Trimitea la „Viața Buzăului” O scrisoare deschisă Despre deficiențe și, căi de rezolvare În comuna sa. Cine sunt? Un pelerin Pe urmele unui buzoian Erou-monah Fala Mănăstirii Cernica. Cine sunt? Un umil inițiator al Bucuriilor autocreate Moralitate! Salut prieten(i)e. Ce am fost și, cine sunt? Un păstrător de mărunte colecții Autor de cărți Locuitor la bloc Bibliotecă-n
CINE SUNT? de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 1922 din 05 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366117_a_367446]
-
liberă și masivă, pentru că toți participanții aveau același țel: iluminarea spirituală prin credință, prin practicile filocalice, toți doreau să cunoască și să adâncească exemplele marilor trăitori ai Bisericii creștine. Scara Sfântului Ioan Sinaitul, Explicarea Liturghiei de Gogol, celebra povestire a pelerinului rus erau numai câteva dintre lecturile asupra cărora se aplecau membrii grupării „Rugul Aprins“ spre aprofundarea credinței. Prin urmare, comunismul, ca încercare la care a fost supus creștinismul, a demonstrat că omul nu se poate salva altfel decât prin credință
DIALOG DESPRE MARII DUHOVNICI AI ROMÂNIEI CU TEOLOGUL ŞI PUBLICISTUL STELIAN GOMBOŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1914 din 28 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366106_a_367435]
-
comuna natală cu obiceiurile prilejuite de marile sărbători creștine. Calitatea de homo viator, pasiunea de o viață a unui „călător neobosit pe drumurile României ori pe mapamond” evidențiază fascinația pe care i-o provoacă „minunățiile lumii” și constituie obiectul capitolului Pelerin neobosit pe meridianele lumii în care este prezentat jurnalul de călătorie (Frumoasele vacanțe, 2014), deși impresiile neobositei călătoare apar în mai toate volumele publicate până acum, pentru că plăcerea de a vizita locuri și oameni este unul dintre cei „trei stâlpi
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
o „dovadă de patriotism autentic” prin care autoarea „aduce un real serviciu nu numai Literaturii Române, dar și comunității din care a plecat, dar de care niciodată nu s-a despărțit cu adevărat”, după cum menționează exegeta în capitolul dedicat acestuia (Pelerin prin amintiri în vatra milenară). Scriitoarea și-a gândit cartea în mai multe capitole referitoare la geografia, demografia, istoria comunei în diferite epoci, din Antichitate până în zilele noastre, instituțiile comunale, obiceiurile și tradițiile populare specifice, folclorul, etnografia, personalitățile comunei, arborele
PASIUNEA, TALENTUL ŞI DĂRUIREA ÎN SLUJBA CUVÂNTULUI de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2115 din 15 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366222_a_367551]
-
socială a Bisericii În ansamblul Catedralei Mântuirii Neamului, lucrarea spirituală de ordin liturgic, catehetic și omiletic se va desfășura în unitate și completare cu lucrarea social-culturală - prin Centrul de conferințe și Muzeul creștinismului românesc -, social-filantropică - prin cantina și căminul pentru pelerini -, și social-medicală - prin Centrul de diagnostic și tratament -, toate în incinta Catedralei noi. 4. Simbol al unității dintre generații și al românilor de pretutindeni Catedrala Mântuirii Neamului prin stilul arhitectonic tradițional bizantin-românesc va fi reprezentativă pentru credința majorității poporului român
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
acolo bunurile Bisericii nu au fost naționalizate, cum s-a întâmplat în mai multe state europene, care, din acest motiv, au prevăzut măsuri compensatorii pe termen lung. Catedrala Mântuirii Neamului va completa lucrarea ei spirituală cu activitatea socială (cantină pentru pelerinii săraci, centrul de diagnostic și tratament etc.), ea având astfel o multiplă utilitate publică. Biserica Ortodoxă Română nu se conduce după sondaje de opinie publică, adică nu se orientează după procente schimbătoare, ci după percepte religioase statornice. Preocuparea ei principală
DESPRE CATEDRALA MANTUIRII NEAMULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 241 din 29 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361534_a_362863]
-
Netrecutelor trecute? Alexandre, taie nodul Funiilor revolute! Leșul sforăie întruna Sufletul e plin de vești: Îți aduce-acasă luna, Dar ți-o ia când te trezești Mi-a bătut în geam lumina Ochii galeș îi deschid Purtător mă simt de vină Pelerin și apatrid. Referință Bibliografică: Visul / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 367, Anul II, 02 ianuarie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Ion Untaru : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu
VISUL de ION UNTARU în ediţia nr. 367 din 02 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361610_a_362939]
-
face este chiar viitorul meu cuscru și deci membru al familiei noastre româno-americane, ci și că nu prea are legătură efectivă cu incursiunile mele în spațiul înfățișat. Că are o tentă prozaică și adesea declamativă, văduvită de acel “nerv de pelerin” la care v-ați fi așteptat, asta e cu totul întâmplător. Pentru toate aceste neajunsuri ale “jurnalului”, cer cetitorului adept al “senzațiilor tari” să sară aceste pagini, pentru a scăpa de plictisul unei expuneri adormitoare, adesea plată și fără un
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
a lui Dumnezeu. Sfânta Parascheva este grabnic ajutătoare tuturor celor care se roagă cu credință la căpătâiul ei. Vestea despre vindecările și minunile nenumărate ale sfintei, din trecut dar și din prezent, au trecut de mult granițele țării și mulți pelerini români dar și străini vin să ia vindecare de la sfânta, astfel că la racla cu sfintele sale moaște are loc un pelerinaj continuu în tot timpul anului dar mai ales în preajma zilei sale de pomenire, 14 octombrie. Credincioșii au foarte
SF. CUVIOASA PARASCHEVA DE LA IAŞI de ION UNTARU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352452_a_353781]
-
e justificată pentru că durerea este aceeași. Viața în singurătate e ca o lungă călătorie în deșert, pe arșiță și pe frig, cu gura uscată și ochii miciți privind pustietatea dunelor de nisip. Dar iată că ploaia binefăcătoare îi spală fața pelerinului și, ca un miracol al firii, apare curcubeul-speranță care-i dă acestuia puterea să-și poarte pașii înainte, în căutarea oazei făgăduite: “Atunci am văzut / curcubeu aruncat / - cărare pe bolta înaltă - / spre țărmuri / și i-am făcut rugăciune / să-mi
CELEI CE NU MAI ESTE, DE CEZARINA ADAMESCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1018 din 14 octombrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/352447_a_353776]
-
a unității primordiale se constituie ca mișcarea fundamentală a întregului univers și chiar a întregii lumi, trecând prin diferite faze de evoluție, prin diferite cicluri de „moarte și înviere” pentru ca în final, mirajul cojii de ou să se arate. „Scrisorile pelerinului” Trăind într-o lume fracturată de o geografie nemiloasă, ce desparte teritorii întinse de uscat cu oceane adânci, dar și cu o diversitate uneori, aberantă, de tradiții, culturi și istorii, cel care călătorește constată că niciodată nu ajunge la acel
DESPRE FRUMUSEŢEA INTERIOARĂ ÎNTRE CUPRINSUL ŞI NECUPRINSUL UNUI STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352537_a_353866]
-
cu o diversitate uneori, aberantă, de tradiții, culturi și istorii, cel care călătorește constată că niciodată nu ajunge la acel repaus care să-i ofere odihna deplină. Tot astfel, Theodor Damian ne poartă prin diferite locuri și timpuri în „Scrisorile pelerinului”, un pelerin aflat în căutarea unui Ierusalim pe care nu-l găsește și care poposește din loc în loc prin Malta, stând de vorbă cu cavalerii, mergând printre palmierii Granadei, unde „verbele la timpul trecut/ se îneacă în prezent”, ajungând chiar
DESPRE FRUMUSEŢEA INTERIOARĂ ÎNTRE CUPRINSUL ŞI NECUPRINSUL UNUI STIH de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/352537_a_353866]